Romanul, ianuarie 1899 (Anul 43, nr. 268-290)
1899-01-28 / nr. 288
ANUL 43-lea No. 288 EDIȚIA DE DIMINEAȚA I 11 gMMMWj. .wumeagza ..^ ^3«M^iCT»ii«m»h>imm Voește și vei putea .523 A iet X in toată țara ABONAMENTE: IN ȚARĂ, pe an 20 lei, cu suplim 30 Ie N SI IISINĂTATE. „ 40» REDACȚIA SUGÍ. STAVROPOLEOS No. 2. _A* Zgorul at în 18SIT tie O* A. ROSKTTI Director VIjVTIDA O. A. !■ £ 08E T1 JOUI 28 IANUARIE (7) FEBRUARIE 1899 Luminează-te și vei fi 53B 3STX în toată țara ANIHC1URI Pagina IV. . . . . . „A. Rai«, 40 bau Inserții și reclama 2 lei linia ADMINISTRAȚIA STR. STAVROPOLEOS No. 2 Aprobarea licitat pentru captarea apei După o discuțiune, care a ținut încă o întreagă ședință, consiliul comunal a aprobat, tu unanimitate, fiind singur d. Matac contra, licitațiunile pentru lucrările necesare aducerea apei în capitală și mașinăriile. Parte din lucrări se vor face de casa Dufour și parte de casa Ganz ale căror oferte au fost mai avantagioase. Totalul lucrărilor se va urca la vre-o 5.700 000 lei din care 3 milioane 200.000 lei pentru cuplarea și distribuirea a 20.000 metri cubi de apă, 1.000.000 pentru a se aduce încă 10.000 metri cubi, 1.300.000 canalul de aducere și 200.000 diverse lucrări. ÎMBUNĂTĂȚIRILE NECESARE CAPITALEI înainte de a se ridica ședința consiliului comunal de etr.d. Primar a anunțat consiliului că în vederea îmbunătățirilor ce trebuesc a se face în capitală, crede că e necesar a se alege, din sînul consiliului o comisiune care să se ocupe de cestiunile privitoare la canaluri, pavări, prelungiri de Bulevarde și exproprierile necesare acelor lucrări. Consiliul a decis ca comisiunea să se compue din 11 membri și a ales pe d-nii G. Assan, Procop Demetrescu, E. Ciocaneli, M. Corbescu, N. Meitani, I. Bibicescu, A. Constantinescu, A. Petrovici, A. Vauicu, dr. Stoicescu și Matac. După ce comisiunea ’și va depune raportul soft se va cere Corpurilor Legiuitoare să autorizeze comuna București să contracteze împrumutul necesar pentru facerea acelor lucrări. In urma încetării din viață a A. S. R. Pricipele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, Cu. La MM. IL. Regelui și Reginei luînd doliu pe timp de două săptămînî, cu începere de la 25 curent, serata dansată care trebuia să fie Joi, 28 curent, este amînată.Principele Alfred de Coburg a fost în mai multe rînduri în București și Sinaia, stînd cîte trei patru luni. Mai pe urmă a fost astă vară, stînd la Sinaia și în București vr’o trei luni. Tînăr, simpatic el a cucerit de la început dragostea Curții noastre, precum și societății române. Moartea lui va lăsa desigur o dureroasă impresie în toată societatea romînească.* AA. I RR. Principele și Principesa Romîniei abia plecați din Coburg, s-au întors în acest oraș ca să participe la înmormîntarea Pricipelui ereditar. Pricipele Alfred a murit la Meran, în Tirol. Corpul său a fost îmbălsămat și va fi transportat la Coburg. NM II. Regele și Regina au trimis o lungă telegramă de condoleanțe pereche ducale din Coburg. Am anunțat eri, că Principele Alfred de Coburg, a încetat din viață. O telegramă primită la palatul nostru regal a confirmat această știre. * In ședința de est a consiliului comunal d. V. Rosetti, luînd cuvîntul a rugat pe primarul Capitalei să exprime ducelui de Saxa Coburg Gotha, partea ce ia Capitala la durerea familiei regale. Consiliul în unanimitate, a aprobat acea propunere. * A. S. N. Prințul Alfred de Saxa-Coburg Gotha, fratele A. S. R. Principesa Maria a României, a încetat din viață la Meran, în urma unei tuberculoze pulmonare. A. S. R. Prințul Alfred Alexandru Wilhelm Ernest Albert — fiul A. S. R. ducele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, prinț de Marea Britanie și Irlanda, duce de Edinburg—s-a născut în palatul Buckingham din Londra la 15 octombrie 1874. Era căpitan a mai multe regimente germane, rusești și engleza. Cavaler al ordinului german Vulturul Petru și al Jarretierei, prințul Alfred era moștenitorul tronului ducatului de Saxa- Coburg-Gotha. Prințul Alfed era singurul băiat al ducelui de toburg. Cele trei surori ale sale sunt: Prițesa Maria de România, Prințesa Victoria mare ducesă de Hessa, Alexandra principesă de Hohenlohe-Langenburg și prințesa Beatrice născută în 1884. Moarte Prințului Alfred deschide chestia succesiunea tronului de Saxa-Coburg- Gotha. După cum se știe, mama A. S. R. Principele Alfred este A. S. I. Maria, mare ducesă de Rusia, sora răposatului Țar Alexandru III și mătușa M. S. Țarului Nicolae II al Rusiei. * DIDAC TÎ OT& Cantinele școlare Să nu începem multe, ca să nu isprăvim nimic. Ar fi acesta Un precept filosofic, chiar de nu mi l’ași însuși. Ar fi acesta un punct de discuție care s’ar amesteca în activitatea rodnică a conducătorilor învâțămîntului. Și dacă ar fi, ori ar exista cu drept de a pune la îndoială succesele unui dintre cei mai valoroși miniștri, ai învățămîntului, tocmai aceasta ne îndrituește, pe cei chemați să colaborăm nu de comun acord, ca să provocăm pe cei ce ne-ar putea demostra, că mișcarea de azi a învățămîntului ar fi precipitată sau ideala. Cu alte vorbe, cantinele școlare, importație streină, vor prinde rădăcini pe pămîntul nostru național ? Forma ele roadele din care am văzut gustînd copiii elvețienilor ? Burgheza noastră, ori țăranca română vor fi atît de conștiente de datoriile lor față de fiii Patriei, ca să imiteze măcar pe precupețele mari pe piața din Lausanne, Friburg și Geneva asvîrleafi de la sine merinde în cotiga, care se deștepta, trecând pe dinainte-le, sentimentul național de mame ? Dacă noi nu putem răspunde anticipativ, nu e rezonabil să nu se pue la probă sentimentul nostru național. Psychologicește, actele sunt precedate de intenții, de precugetori, de voință. De altă parte, ar fi copilăresc să distrugem în sînul națiunii noastre spiritul inițiativei, începînd cu cei ce vor și pot cu cel ce face să încolțească la noi germenul unei instituții de bine-facere. Și totuși, ori cât de bine i-ar fi intențiile, nu-1 putem scuti pînă a nu-1 expune criticei publice. Nu ne vom face iluzii ca cei ce deduc de la rezultate parțiale. Nu vom accentua că s’a găsit și la noi virtuți romanice, care ca mama cutare s’a oferit să pregătească desinteresat hrană caldă și bigienica copiilor școlari, cari ca X ori cam au oferit obolul lor pentru educația fisicâ a viitorilor cetățeni. La școlă noi suntem constrînși să nu generalizăm de la un exemplu ori două. Nu vom fi nici atît de sceptici să uităm că ,,vouloir c’est pouvoirir, ori că încercarea duce tot d’auna la râu. Și nici nci n’am dori noi, cari am voi cu toată dragostea să ajutăm cantinele, să se fixeze ele. Urmînd ca fatalmente cantinele școlare să salveze principiul obligativității, de altă parte acest principiu neputînd sta pe picioare la sate ca la orașe, acolo, la sat trebue să îndreptăm, de vom putea, atenția, acolo de vom reuși, să facem să prindă acest mijloc d’a atrage și d’a reține pe copil la școală, de la care l-a abătut atîta timp săteanul tată, pentru că ocasiile nu i-a lipsit să-l depărteze de școală pentru interesul sau agrar. Și ca să reușească acolo,—căci la orașe chiar trebue ca elevul să schimbe aerul clasei, să se mișce de la și la școlă, să schimbe locul pentru ca să-î placă să mai revadă—părerea noastră ar fi ca, casa școalelor să centralizeze ajutoarele venite de la sate și mai ales de la orașe, spre a le distribui cîtor mai numeroase cantine sătești, știut fiind că orașele trăesc prin sate și vies versa și că ajutînd cu hrană,pe copilul țăranilor crescem brațe viguroase pentru viitoare Plevne și Grivițe și în definitiv pentru munca brută a cîmpului, începutul e început. Nici odată inițiatorul nu-și va atribui toată gloria isbîndei. El amestecă și aci, ca în tot ce face, principiul diviziunii muncii. Apel s a făcut la corpul învățătoresc și la inimile caritabile. Succesul ori nesuccesul va fi dar partea tuturo a colaboratorilor. Ni s’a cerut și nouă, la școala de la Sf. Vineri, să adunăm pentru cantine. Ar fi să ne contrazicem dacă am sta măcar nepăsători, dar ținem să spunem că în loc de a trimite la centre rezultatele penibile ale sforțărilor noastre, ele ar fi, ba chiar sînt mult mai necesare să râmînă pe foc, pentru înființarea unei cantine locale, în vedere că copii de la periferie peste tot străbat drumuri mai grele decît cele centrice, sunt mai lipsiți de hrană și adăpost, sunt copii de hamali, tăetori de lemne, căruțași și spălătorese, copii cari nu găsesc în timpul prânzului pe mama lor acasă, ci doară la regie sau la boerî, copii cari străbat distanțe ca de la gara de Nord dincolo de cimitirul Sf. Vineri, de prin strade noroioase și din case fără numere. Casa școalelor, care se impune prin creditul ei și ajutoarele ce deja a dovedit că poate realiza, poate recurge la caritatea celor bogați, la organizare de serbări, la înpresentații teatrale, la tombole la cîteva pietre ce pot cădea de pe hainele celebrităților, cari duc toți banii peste granițe. La Lausanne se organizau serbări populare anumite să ajute și ele la realizarea marelui scop. Matei Rădulescu. -------riwg»»*—................................... Iv o Pentru modificarea articolelor 4, 12,17 și 23 din legea de la 1 iulie 1891 pentru combaterea filoxerei Articolele 4, 12, 17 și 23 din legea de la 1 iulie 1891 pentru combaterea filoxerei se modifică precum urmează : Art 4. — Pentru reconstituirea podgoriilor distruse de filoxeră, ministerul agriculturei va vinde vitele produse în pepiniere cu prețurile ce se vor stabili anual prin decisiuni ministeriale, și cari în orice caz nu pot trece peste prețul de 100 lei pentru mia de vite altoite indigene și de 200 lei pentru vitele de tămîiorsă sau pentru varietățile străine, și de 30 de lei pentru vițele americane. Ministerul este autorizar a da gratuit podgorenior care se vor constata că au plătit taxa filoxerică, vițe americane și indigene, altoite și nealtoite, pentru replantarea a cîte o jumătate de hectar. Ministerul va căuta a încuragia prin ori-ce mijloace formarea de pepiniere particulare, fie individuale, fie colective, ori a sindicatelor agricole sau a societăților, sub ori ce formă comerciala. înființarea pepinierelor cu vite americane sau străine de localitate nu este permisă decît cu autoritarea ministerului. Retragerea autorității nu se poate face decît în cozuri de contravențiuni la legile, regulamentele, decretele și disposițiile ministeriale privitoare la înființarea pepinierilor. Ministerul își rezervă dreptul de control asupra tuturor pepinierilor particulare, spre a se împedica vînzarea vitelor bolnave și neresistente boalelor și propagarea diferitelor boale ale viței. Comerciul cu vite americane și indigene este liber. Importul însă nu poate avea loc decît în urma unei autoritări ministeriale. Art. 12.—Cînd în o regiune viticolă oare care se vor înființa sindicate agricole sau viticole, cu scopul de a crea pepiniere pentru reconstituirea viilor, minierul va acorda gratuit vitele americane nealtoite, necesare pentru plantarea picioarelor mame, destinate a produce în viitor materialul american, care să servească ca port altoia. Numărul vitelor ce se acordă gratuit sindicatelor, odată pentru totdeauna, va fi în raport cu importanța lor. Art 17. — Contravențiunile la disposable presente legi, la decretele, regulamentele, decisiunile și instrucțiunile întocmite în temeiul și pentru aplicarea legei vor fi pedepsite cu amendă la 25 la 500 lei și cu distrugerea vitelor Art. 23. — Fiecare pepinieră a Statului va reproduce de preferință, speciile de viță speciale podgoriilor pe lîngă cari sunt înființate. Această lege a fost votată de Cameră în ședința de la 13 Ianuarie a. c., și va fi votată și de Senat în sesiunea actuală. Corpurile Legiuitoare CAMERA Sedința de la 27 Ianuarie 1899 Ședința se deschide la ora 2 și 25 minute, sub președința d-lui i im. Giani. La ordinea zilei continuarea discuției asupra sindicatelor agricole. Art. 2 din lege se primește cu un amendament. Se citește articolul 3 , vorbesc d-nii Pană Buescu, Dobrescu-Argeș, Iancovescu Stolojan . Articolul 3 se admite modificat. S e dă citire art 4 și se admite fără discuție. Articolele 5, 6, 7, și 8 se votează prin sculare și ședere. La act. 9 vorbesc d-nii Dobrescu Argeș și A. Stolojan; articolul se votează nemodificat. Art 10 și 11 se admit fără discuție. Art. 12 se votează nemodificat în urma unui schim de vederi între d-nii . em. Theodorescu și Stolojan. Se citește art. 13. Vorbesc d-nii Stolojan Popovici Nacu eicolas Gherman și Dobrescu Argeș. Articolul 13 se admite nemodificat. Articolele 14 și 15 se admit prin sculare și ședere. D. Dobrescu-Argeși propună un amendament la art. 16., articolul se votează nemodificat. Se dă citire art. 17. Vorbesc d-nii Moisir Dobrescu-Argeș. D. Popovici, Barbu Delavrancea. D. Ionel Brătianu arată că rolul sindicatelor au este premierea cu bani a spiritului de asociație, în dauna contribuabililor nesindicați ; asociații găsec în lege o favoare destul de mare în faptul că vor putea scăpa de beneficele luate azi de intermediari. 1. A. Stolojan declară că art. 16 a fost introdus de Senat, că el fiind o măsură financiară privește neapărat și pe celelalte departamente speciale și, de aceea, cînd d sa și-a dat seamă de greutate nouă ce se aduce budgetului Statului, a lăsat pe ministrul de resort să explice Camerei trebuința suprimării articol. 16 Ședința se ridică la ora 5 și 20 minuta. În 33> PfATA Iv Ședința de la 27 Ianuarie 1899 Ședința se deschide la orele 2 și jum sub președința d-lui N. Orătunescu, vicepreședinte. D. col. Budișteanu comunică d-lui ministru de răsboi șt că fiul d-sale a fost victima brutaliței din partea unui căpitan și roagă pe d. ministru a lua măsuri în consecință la ordinea zilei continuarea discuție pe articole a legei pentru procedarea electorală. Se pune din nou la vot amendamentul d-lui Constantinescu, de la art. 30, vot rămas nul în ședința de oli,și se respinge Legea pusă la vot în total cu bile, se primește cu 63 bile albe din 69 votați. Se pune la vot legea prin care comuna Galați e autorizată a încheia o transacțiune cu casa Georgi. Legea se votează. Se votează legea prin care se recunoaște „Societăței agricole din Romînia“ cu sediul în Bucureșci, dereptul de a fi persoană judiciară. Se votează proiectul de lege prin care se modifică art. 75 din codul de procedură civilă. Ședința se ridică la ora 5. limima. Ministerul de interne a dat ordin ca toate cluburile socialiste de la sate să fie desființate în pripă, spre a se preveni astfel vr’o nouă încercare de agitație. După știrile cari ne vin din provincie, ordinul acesta se execută cu multă stricteță. Un confrate află că în regimentul 11 de artilerie din Focșani se practică bătaia așa de mult încît mulți soldați au dezertat iar alții au intrat în infirmerie. Acest lucru e foarte trist mai ales că, după cum ni se comunică, autorul bătăilor ar fi un de maior, venit de curînd în regiment. Ar fi bine ca ministerul de război și să numească o anchetă în această privință. Candidat liberal la alegerea colegiului I de Senat din Buzău, rămas vacant prin moartea lui Gr. Monteoru, va fi d. Anton, vice-guvernatorul Băncii Naționale. Alegerea va avea loc la 12 Februarie. D. C. Stoicescu, ministrul justiției, are intenția de a crea, cu începere de la 1 Aprilie viitor, o a 4-a secție pe lîngă curtea de apel din București și o a șeasea secție pe lîngă tribunalul Ilfov. Multe telegrame de condolențe se adresează la Ghoza, iar registrele sunt deschise la palatul de la Cotroceni în urma morței fratelui A. S. R Prințesei Maria. Moartea d-lui M. Poenaru-Bordea Eri M. Poenaru-Bordea, consilier la înalta Curte de casațiune, a încetat din viață, după o lungă și grea suferință. Decedatul a fost unul din cei mai iubiți și mai stimați și mai valoroși membrii ai magistraturii El lasă un gol mare în sînul aceștia și regrete unanime în sufletul acelora ca un Taft cunoscut. Condoleanțele noastre familiei. Consiliul inspectorilor generali de la miniserul lucrărilor publice a terminat întocmirea tablourilor pentru înaintările ce urmează să se facă în corpul tehnic al statului. Aceste tablouri au fost supuse aprobării ministrului respectiv. Dr. Djuvara, consilier la Curtea de apel din București, a fost însărcinat sa prezideze biuroul electoral al colegiului I. de Buzău alegere ce va avea loc la 12 Februarie. Căpitanul Georgescu, comandantul vaporului ,Principesa Maria, a fost amendat cu suspensiunea din serviciu pe timp de două luni, pentru că a scăpat coincidența cu un tren Fulger cu buna sa voință. Pentru „Milionul Ligei“ un mare bal cu tombolă va avea loc Sîmbătă, 30 Ianuarie, în saloanele cantinei fabrice de postav din Azuga. Curtea cu jurați din Budapesta a condamnat la 6 luni închisoare pe șeful socialist Alexander Pfeiffer, din cauza unui discurs revoluționar pe care la rostit într’o întrunire publică țărănească,