Românul, august 1914 (Anul 44, nr. 93-122)

1914-08-02 / nr. 93

ASfClL 44-J ei a — No. 93 ^ Or ESTE SI VEI PUTEA ANUNCIURI Stoîa corp ? pe o coloana în pagina III. . . # putu Linia corp ? pe o coloană in pagina IV. . .30 bani Inserții și reclame în pagina III l­nia. . ~ Ü lei A se adresa­ în Sîomâsîiri * 3 * * s la Administrația ziarilm. L* Pariu : la d-nii John F. Jones & C-ie, 31 bis rus du Faubourg Montmartre jba, Ben-Ilm & Viena : la d-nii Rudolf Mosse Sz C-li 8.« Geneve : la d-nii Haasenstein & Vogler și la toate agențiile de publicitate. REDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA Calea Victoriei No. 56 Asasinarea arhiducelui Franz­ Ferdi­nand și nota austriacă la Belgrad au fost doar scînteia care, într’o anumită clipă,­­dnslănțuește energia distrugătoa­re dintr’o mină ascunsă. Cauze profun­de, acumulări încete, timp de ani înde­lungați, de nevoi, rivalități și dușmănii au dus la acel tragic consens imediat al marilor puteri europene de a se măsura cu forța armelor pe cîmpurile de luptă și a deslega prin foc și sînge problemele esențiale ale politicei europene. Intre aceste cauze profunde ocupă un lot­ principal chestiunea colonială. O mică comparație de cifre ne va con­vinge numai­decât de importanța predo­minantă a chesthunei coloniilor. ANGLIA ]a o suprafață de 314.433 km. p. și o populație de 46.122.463 locui­tori are un domeniu colonial de 30.687.829 km. p. cu o populație de 376.608.937 lo­cuitori. Fiecărui km. din patria-mamă îi co­respunde 100 km. de doimeniu colonial și fiecărui locuitor din patria-mumă îi revin drept aducători de bogăție și con­sumatori de produse 10 locuitori din co­lonii.­i RUSIA, la o suprafață de 5.900.152 tem. p. și o populație europeană de 133 milio­ane locuitori, are un domeniu asia­tic de 16.559.852 km. p. cu o populație de 30 milioane locuitori. Acest domeniu e întins, dar foarte puțin populat; totuși el mulțumește toate tendințele de influ­ență extra-europeană a Rusiei. FRANȚA la o suprafață de 536.464 k­m. p. și o populație de 39.601.505 locui­tori, are un domeniu colonial de 5.947.779 km. p. cu o populație de 50.509.244 locui­tori (fară a socoti și Sahara franceză, cu cei 5 milioane de km. p. ai săi). Ast­fel fiecărui km. p. din patria mumă, îi corespund 10 km.. p. în colonii și fiecă­rui locuitor din patria­ mumă, încă un 1 * 3 producător și un cumpărător în colonii Acest domeniu colonial satisface nevoile sale de expansiune economică. GERMANIA însă la o suprafață de 540.857 km. p. și o populație de 66.303.00 locuitori are un domeniu colonial nu­mai de 2.658.500 km. p. cu o populație 13.920.000 locuitori. Pentru Germania deci, fiecărui km. din patria­ mumă îi corespund abia km. p. în domeniul colonial și fiecăre locuitor din patria mumă îi corespunde 1/5 de locuitor din domeniul colon­ial! Dacă mai ținem socoteală încă de f­­tul că Germania a intrat cea din n­r in împărțirea domeniului colonial al ce­lor patru continente, că nu are deci c cu­ debușeuri noui și sărace; că indie­tria germană este în plină înflorire î urma organizării Imperiului și a intră­rii miliardelor franceze pe piața intern; și că, in sfîrșit, populația destul de dea­să este în creștere cu peste 900.000 locui­tori în fiecare an, înțelegem lesne că Germania se înăbușă în strînsoarea gra­nițelor sale actuale. Austria nu are colonii și, din cauze animozităților politice, își vedea din ei în ce îngustate debușeurile din Orientu Sudic al Europei; era amenințată și ea de aceiaș asfixie economică. In aceste condițiuni caracterul funda­mental al actualului război european pe care Germania trebuia să-l vrea, nu apare destul de clar: e o luptă pentu expansiune domenială și economică. Găsim noi în acestă tem­ă vre­ un cu­vînt ca să ne socotim implicați în con­fact? Nu găsim deocamdată decît un și mai limpede temeiu pentru a păstra o neu­tralitate reală și, pe cit se poate preve­dea, definitivă. C. Sp. H. * 1 BUCUREȘTI, 1 AUGUST Chestiunea coloniilor m actualul conți­ EA LĂMUREȘTE O MARE PARTE DIN BAZELE ECONOMICE ALE RĂZBOIULUI — PUTERILE MILITARE ALE STATELOR IN RAZBOI. MARINELE DE RAZBOI. DATE DIN SURSĂ AUSTRIACĂ, DUPĂ „ANUARUL INTER­NATIONAL AL ARMATELOR“ I S’au publicat la noi destule date asu­­­pra Forțelor nava­le ale Statelor în răz­boi ; cele mai interesante iau fost din sursă italiană, expuse în ziarul Corne­­re della Sera și reproduse apoi, cu repre­­­zintările lor grafice cu tot, în ziarele noastre — fără ca, bine înțeles, să se indice sursa. E un procedeu și acesta. Datele care urmează sunt cu deosebire interesante pentru că în Anuarul de care ne servim se indică numele și toate­­ amănuntele necesare pentru clasifica­rea lesnicioasă a tuturor vaselor de război.­­ GERMANIA are 9 cuirasate, cu o de­­­­plasare mai mare de 22.800 tone și 24­­ cuirasate cu o deplasare între 10.000 și 18.900 tone. In total deci 33 vase de linie, 4 crucișetoare cuirasate cu o deplasare mai mare de 19.900 tone și 9 cu o de­­­plasare mai mică, în total deci 13 cruci­șătoare cuirasate, 37 crucișetoare protejate, cu o depla­sare mai mică de 5.000 tone, 143 distru­­igătoare, 70 torpiloare, 23 submarine și­­ alte vase mai mici. Sunt deci în total în marina germană 83 VASE importante pentru război. i AU­ST­RO­T UNG­ARI­A are 2 cuirasate­­ cu deplasare mai mare de 21.000 tone, 3 cu o deplasare de 14.600 tone și 9 cuira­­­i­sate cu o deplasare mai mică de 10.600 itone. In total 14 vase de care, 3 crueișetoare cuirasate, 9 crueișetoare­­ protejate, 80 torpiloare, 6 submarine și­­ aite vase în construcție. In total sur­t deci 26 VASE mai im­port­an­te. ANGLIA are 9 cuirasate cu o depla­sare mai mare de 22.860 tone; 10 cuira­­­ate cu o deplasare mai mare de 18.19­­0 tone, și 41 cuirasate cu o deplasare men­itoare de 15.140 tone. Sunt în total 60 i­ vase de linie; 34 crueișetoare cuirasate; 7 crugișe­­toare cuirasate cu un tonaj mai mare de­ 07.530 tone; 64 crueișetoare­­ protejate; 1239 torpiloare, 70 submarine și numeroa­se alte vase de luptă. Iti total sunt deci 165 VASE mai im­portante. FRANȚA are 6 cuirasate de linie cu­­ o deplasare mai mare de 23.400 tone; 6 c­uirasate cu o deplasare mai mare de 18.000 tone; 15 cuirasat­e cu o deplasare­­ mai mine de 11.890 tone. In total sunt 27 vase de linie­ , Apoi 24 crucișetoare-cuirasate, 4 «rav, cișetoare protejate, 72 distrugătoare și­­ 9 submarine. Sunt în total 45 VASE mai impor­­ante. RUSIA are în Marea Baltică 2 cui­rasate de 17.200 tone și 2 de 13.500 tone; 1 crucișetoare­ cuirasate mai mari de 1­2.400 tone; 7 crucișetoare protejate; 87 torpiloare și 13 submarine. In Marea Neagră are 9 vase mai im­portante (peste 10.000 tone). In total are deci 23 VASE de luptă. T. 5 BANI EXEMPLARUL Fondator: C. A. ROSETTÎ C­ORBI­I... Sunt împrejurări cînd patimele mă­runte trebue să se înăbușe, cînd intere­sele egoiste trebue să înceteze. Acele mo­mente și­ acele împrejurări sunt tocmai­­ cal­ea prin care trecem acuma. Mai mult de cât ori cînd la pericol Solidaritatea trebue să se simtă reală și puterni­c du Dar ce dovadă mai urîtă, ce exem­­mai rușinos de egoism feroce,­­e cu­ specula ce unii o face în acești timpuri de urgie ,cu­­­ (banii publici, ci­­ anii cari sunt ai lor, pentru ei socii­­­:tea întreagă le-a dat prilejul să-i ai !<!.­ Totuși lacomi de gologan scot foi ș­pițe zilnice, cu o viață mai scurtă ș ■ firește incomparabil mai urîtă de cit­­ uni trandafir. Știrile cele mai arm ■arfe, minciunile cele mai conștient să ule, ca unele ce sunt „fabricate în ofi­ina redacției, svonurile cele mai în mă •u­rt de-a provoca panici de bursă, pa­ici în familii, totul este cercat, totul m­icul de aceaili nerușinate forțe car­tul redactate de oameni ce nici în în­­abjurări „de-a fi sau a nu fi“, nu au u‘ ț vânatul incorect după gologani. In parte din pricina acestei prese d­andal, și în p­arte mii însăși neruși ata dorință de speculă avem și calcul­, acut cu ascunderea, argintului. Desigur într’un stat organizat jaf­ v poate fi tolerat, și­ nici nu se va far­i ascuns. Insă, pentru cine voește s ' documenteze, asupra­ egoismului fere­­ al unora din aceia ce-i considerau­­ frații noștri, este destul de elocven­tst fapt, că atunci cînd tara e în pe­rcol s’au găsit corbii siniștri cari să j eculeze pe frații lor cu gîndul de-a si­mbogăti sunt fapte ce aduc în­ minte gri­ul că între animale de pradă și uni­ameni nu e decit o deosebire de formtă­­xternă! SEMPER -----------------OXO-----------------­ NEGRU PE ALE Statistica roșie Mărturisesc că, n‘am dat nici odată a­tenție nes­fir­sitelor coloane de tifre care eprezentau nu mai știu ce socotesc și da­r artistice. De ori însă m‘am convins că statistica­­ și are rostul ei în multiplele manifestaț­iuni intelectuale ale omenirei, lucrul b­esla­m‘a convins, statistica roșie, statis­­ica numărului de soldați care au luat Hirte la războaiele ce-au dat n­astere mai ■ji­rsiu istoriei pe care am învățat-o a­­poi în școli. Ce deosebire între ceea ce era eri. v -■cea ce este azil.... Cu ce număr de oameni se putea cîștiga o­­ luptă în alte vremuri și cu ce alt nu­măr de oameni se poate pierde astăzi aceiași luptă!... Alexandru Makedon a cucerit India cu 50.000 de soldați. Tot cu acelaș număr de legionari Scipion a distrus Cartagina. Asemenea exemple găsim și în Istoria voastră. Vlad Țepeș cu 40.000 de soldați bătu 250.000 de turci. La Rahova, Ștefan cel p­a­re nu opuse celor 130.000 de turci de cit 4700 de oameni din care la Răz­­boeni nu mai avea ele cât 10.000, iar Mi­­hai Viteazu la Călugăreni n’avu mai mult de 16.000 de ostași. Și cu toate acestea, Domnii noștri tri­umfau adesea iar cînd erau nevoiți să bată în retragere, nu cedau pasul inami­cului de­cit pentru a-l ataca di­n nou și cu mai multă furie. Dar, mai vreți și alte tif­re ? Cs! rugi mare război modern este răz­boiul ruso-japonez unde au luat parte 1.800.000 de soldați dintre care un milion de ruși și restul japonezi. Războiul bal­canic n’a pus în luptă de­cât 1.200.000 de soldați. Iată la ce servește statistica: Mărturi­sesc că ruină azi mi-i cetisem, nici o ptro­­ducție atît de interesantă ca acea a nu­mărului de victime reclamate de războa­ie. De data asta un nou cîmp de activi­tate se deschide. Războiul universal de-abia a început. ICoh­--noor ------------oxo-----—— y Diplomații francezi molestați în germania Maris, 31 iulie.­­ Reprezentanții di­plomatici și consulari ai Franței în Ger­mania sunt pretutindeni molestați. Am­basadorul Franței la Berlin nu a putut uirăsi Germania; se crede că e încă la Mecklenburg nu departe de Berlin. Mi­nistrul Franței la München a suferit înainte de plecare numeroase vexațiuni. Francezii și Rușii cari pleacă în țara lor sunt molestați de mulțime și în multe lo­curi au fost scuipați. Consulul Rusiei la Leipzig a fost obligat să plece în 35 mi­nute, vice-consulului i s-au dat 10 minu­te numai ca să plece. DEBARCAREA trupelor engleze continuă Roma, 31 iulie.—Debarcarea tru­pelor engleze­ continuă. (A . T. I. SÂMBĂTĂ 2 AUGUST 1914 LUMINEAZA-TE ȘI VEZ F­ ABONAMENTE In țară . . . un an 18 lei . . șease mm 9 lei In străinătate , un an 36 lei . . . șease luni 18 lea Abonamentele încep la 1 și 15 ale fie­cărei luni A se adresa: lo România , la Administrația ziarului și la oficiile ____[ poștale. la «Agence Internationale de jouman* IV Gorbaty». Eâ i­len» î la d-nul I,. Bettenhausen. Statsbahnhofe La Centre: Heinrich Masseln. telefon No. 22/39 și 13/47 tes­t Sí­ Se apropie zilele cînd vor avea loc ciocnirile serioase. Rusia e pe punctul de a-și termina mobilizarea la granița de vest; armata ei se concentrează lingă Irod­no și de acolo va porni un atac vi­­guros contra trupelor austro-germane. Ciocnirea care va avea loc va fi între­an­a decisivă întru­cit va indica valoa­­rea militară a taberilor beligerante. Pe frontul apusan, Germanii și Fran­­c­zii se hărțuesc, dar nu s’au angajat H­ 3ă, bine. De­o­camdată Germanii în­­im­ping greutăți în Belgia, unde sunt s’treu atacați în valea Meu­sei. După ce S­igiezii vor debarca trupe în Belgia,­­ utățile pe cari le vor întîmpina Ger­­manii în această țară vor deveni și mai d­in­ vederea acestei debarcări și spre­­ opi și desigur—flota germană a avut î­ntîlnire cu cea britanică în Marea Nor­­dului. O luptă navală a avut loc, dar nu i se cunoaște rezultatul. Cit. despre armata austro-ungară, ea î și menține contactul cu trupele germa­­­ne care operează pe frontul rus, iar la noi veghează asupra graniței bosniace pe care Sîrbii și Muntenegrenii vor să o­reacă. Din Balcani e de relevat declarația de neutralitate a Greciei. ------------------0X0------------------­ Benini să iasă sub drapel trupele Landsturm­ului Roma. 31 iulie.­ Se telegrafiază din Bruxelles că comandantul dis­trictului militar din Koeln (Cologne) a publicat o ordonanță chemând sub drapel trupele din «Landsturm», care cuprinde un milion de soldați. Se crede că germanii vreau să facă o sforțare generală la granița franceză. (A- T. I.) _______ Trupe coloniale franceze SPRE BELFORT Roma, 31 Iulie.—Tragători al­­gerieni debarcați la Marsilia se în­dreaptă spre Belfort. (A. T. D Situația internațională LUPTA INTRE FLOTELE ENGLEZA ȘI GERMANA iu exis­ă declarație d­e război între Anglia și Austrie Roma, 31 iulie. — Se telegrafiază din Londra că subsecretarul ministerului de externe răspunzînd unei interogați’ la Camera Comunelor declară că pînă a­­cuma n’a avut nici o acțiune ostilă, nic’ o declarație de război între Anglia și Austria. (A. T. I.) Franța cere lămuriri asupra atitudinei Austrie; Paris, 31 iulie. — Ziarul „Echo de Pa­ris“ zice: guvernul francez dobîndind certitudinea că forțe austriace și în spe­cial corpul 140 de armată sunt transpor­tate prin Germania către granița fran­ceză a cerut ori ambasadorului austriac să declare intențiile sale observînd că Franța nu luase nici o inițiativă de os­tilitate contra Austriei care totuși se pregătește să o atace. Inchiderei­ Parlamentului Englez Roma, al Iulie. — Parlamentul I englez s’a închis până la 12 al­ lunei August. (A. T. I.) .AJVT vei fi sa imte necîrească transporturi rusești pentru Serbia Sofia, 31 iulie.­­ Astăzi de dimineață d. Savinski, ministrul plenipotentar ms la Sofia s-a prezentat d-lui Radoslavoff căruia i-a cerut ca guvernul bulgar să-i­ermită transportul de alimente de pro­veniență rusă pentru armatele sîrbesc prin portul Varna. _____ Luînd not’d de această cerere d. Rados­­lavoff a declarat că nu o poate satisface de­oare­ce acceptarea ei ar compromite grav neutralitatea pe care Bulgaria s’a declarat oficial a o păstra în tot tim­pul războiului actual. In urma acestui refuz se crede că Ru­­sia va transporta merindele pentru­,, ar­matele sîrbești pe Dunăre. Neutralitatea Spaniei Madrid, 31 iulie. — Consi­liul de miniștri a hotărât să anunțe neutralitatea Spa­niei față de toți beligeranții. polOnezii? * ÎMPĂRȚIREA REGATULUI POLONIEI.- CONGRESUL DE LA VIENA.— RUSIFICAREA ȘI GERMANIZAREA POLONILOR.— REZISTENȚA UNEI NAȚIUNI.— SOARTA POLONILOR DIN AUSTRIA.— DECLARAȚII DE LEALITATE. Porțiunea cea mai însemnată din gru­pul occidental de slavi sunt desigur I­olonezii.­­Nu avem de gînd­aci să facem un is­toric al Poloniei. Cînd congresul de la Viena, din 1815, a consacrat și a remaniat împărțirea Regatului Polon între Germania, Rusia și Austria, ducatul Varșoviei a fost a­nexat Rusiei. Congresul a garantat Polonezilor na­ționalitatea și autonomia. La început s’au bucurat de aceste bi­nefaceri. Dar dela 1830 încoace, situația lor s’a schimbat. Revoluția dela Var­șovia a fost înecată în sînge. Reacțiunea antipolonă care se și pro­pusese în Rusia, n’a făcut decât să cr­ească. Revoluția din 1863 a contribuit, și mai mult la aservirea Poloniei. Rusificarea se urmări cu strășnicie, ci a trebuit să se întâmple acea lovitu­ri cumplită pentru Rusia, — războiul nenorocit cu Japonia — pentru ca Po­lonezii să fie puțin lăsați să răsufle. Regimul constituțional și parlamen­tar, înființat în urma războiiului ruso­­japonez,­­a d­at Polonilor din Rusia pu­tința să înfățișeze doleanțele. In Prusia,­ încă înainte de 1775, s’i a produs o mișcare intensivă de coloniza­re germană, mai cu seamă în bazinul rîului Netze, iar după insurecția din 1830 s’a dus o energică acțiune pentru germanizarea elementului polonez, încercarea de revoluție din 1845 și e­­veni­mentele de la 1848 au dat acestei po­litici ocaziunea de a se afirma. La început, nu s’a întrebuințat nici forța, nici violența, căci guvernul era convins că elementul polon va scădea încetul cu încetul. Recensământul de la 1870 a dovedit în­­să contrarul. Atunci Bismarck a întrebuințat mij­loace pe cari le credea hotărâtoare. S’a doberât legea de colonizare, care punea l­a dispoziția guvernului 100 de milioa­ne de mărci pentru cumpărarea pămân­turil­or dela polonezi. Rezultatele obținute nu au fost însă în raport cu sacrificiile pecuniare făcute legea de expropriere din 1908 n’a dat pe asomenea rezultate mai bune, căci po­porul polonez a opus o rezistență ener­gică, și n’a putut fi desrădăcinat de pe m­in­­aturile pe cari le stăpânea. Cu toate acestea, constată de Lubor­­ Tiederie, după care am reprodus și da­tele de mai sus, — situațiunea polone­­zilor din Pazmania și Silezia rămâne­a Tca. Mi­aistrul prusian Von Arnim a de­clarat în 1907 că polonii nu­­ puteau fi germanizați și că miei nu se gândește de altfel la aceasta. . Dar desigur că lupta națională a ce­lor trei milioane și jumătate de Po­loni, față de 65 de milioane de germani este inegală. Germanizarea face progrese serioase la Mazuri, în Silezia și Pozmania cu toate că în unele­ locuri Polonezii stau foarte bine, ba chiar economicește mai bine clocit în Germania. * In ce privește pe Polonezii din Rus­­­ia, același publicist ceh constată că situațiunea Polonezilor este cea mai te­­mutabilă­ . Sir De vre-o patru­zeci de ani încoace, , echiul sistem de germanizare a fost Prăsit, și naționalitatea poloneză se desvolta in deplină libertate; ea exer­­c­ita, chiar o oare­care influență asupra ostilelor Imperiului și a celorlalte na­­ionalități. De altfel e cunoscută, în im­prej­ură­­ile actuale, declara­ți­unea de fidelitate fță de Austria, pe care au făcut-o Po­­și hi care se subliniau tocmai ogi­nile de tot felul făcute de națiu­­­ni, sub monarhia Austriacă. * i

Next