Românul, august 1914 (Anul 44, nr. 93-122)
1914-08-02 / nr. 93
ASfClL 44-J ei a — No. 93 ^ Or ESTE SI VEI PUTEA ANUNCIURI Stoîa corp ? pe o coloana în pagina III. . . # putu Linia corp ? pe o coloană in pagina IV. . .30 bani Inserții și reclame în pagina III lnia. . ~ Ü lei A se adresa în Sîomâsîiri * 3 * * s la Administrația ziarilm. L* Pariu : la d-nii John F. Jones & C-ie, 31 bis rus du Faubourg Montmartre jba, Ben-Ilm & Viena : la d-nii Rudolf Mosse Sz C-li 8.« Geneve : la d-nii Haasenstein & Vogler și la toate agențiile de publicitate. REDACȚIA Și ADMINISTRAȚIA Calea Victoriei No. 56 Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand și nota austriacă la Belgrad au fost doar scînteia care, într’o anumită clipă,dnslănțuește energia distrugătoare dintr’o mină ascunsă. Cauze profunde, acumulări încete, timp de ani îndelungați, de nevoi, rivalități și dușmănii au dus la acel tragic consens imediat al marilor puteri europene de a se măsura cu forța armelor pe cîmpurile de luptă și a deslega prin foc și sînge problemele esențiale ale politicei europene. Intre aceste cauze profunde ocupă un lot principal chestiunea colonială. O mică comparație de cifre ne va convinge numaidecât de importanța predominantă a chesthunei coloniilor. ANGLIA ]a o suprafață de 314.433 km. p. și o populație de 46.122.463 locuitori are un domeniu colonial de 30.687.829 km. p. cu o populație de 376.608.937 locuitori. Fiecărui km. din patria-mamă îi corespunde 100 km. de doimeniu colonial și fiecărui locuitor din patria-mumă îi revin drept aducători de bogăție și consumatori de produse 10 locuitori din colonii.i RUSIA, la o suprafață de 5.900.152 tem. p. și o populație europeană de 133 milioane locuitori, are un domeniu asiatic de 16.559.852 km. p. cu o populație de 30 milioane locuitori. Acest domeniu e întins, dar foarte puțin populat; totuși el mulțumește toate tendințele de influență extra-europeană a Rusiei. FRANȚA la o suprafață de 536.464 km. p. și o populație de 39.601.505 locuitori, are un domeniu colonial de 5.947.779 km. p. cu o populație de 50.509.244 locuitori (fară a socoti și Sahara franceză, cu cei 5 milioane de km. p. ai săi). Astfel fiecărui km. p. din patria mumă, îi corespund 10 km.. p. în colonii și fiecărui locuitor din patria mumă, încă un 1 * 3 producător și un cumpărător în colonii Acest domeniu colonial satisface nevoile sale de expansiune economică. GERMANIA însă la o suprafață de 540.857 km. p. și o populație de 66.303.00 locuitori are un domeniu colonial numai de 2.658.500 km. p. cu o populație 13.920.000 locuitori. Pentru Germania deci, fiecărui km. din patria mumă îi corespund abia km. p. în domeniul colonial și fiecăre locuitor din patria mumă îi corespunde 1/5 de locuitor din domeniul colonial! Dacă mai ținem socoteală încă de ftul că Germania a intrat cea din nr in împărțirea domeniului colonial al celor patru continente, că nu are deci c cu debușeuri noui și sărace; că indietria germană este în plină înflorire î urma organizării Imperiului și a intrării miliardelor franceze pe piața intern; și că, in sfîrșit, populația destul de deasă este în creștere cu peste 900.000 locuitori în fiecare an, înțelegem lesne că Germania se înăbușă în strînsoarea granițelor sale actuale. Austria nu are colonii și, din cauze animozităților politice, își vedea din ei în ce îngustate debușeurile din Orientu Sudic al Europei; era amenințată și ea de aceiaș asfixie economică. In aceste condițiuni caracterul fundamental al actualului război european pe care Germania trebuia să-l vrea, nu apare destul de clar: e o luptă pentu expansiune domenială și economică. Găsim noi în acestă temă vre un cuvînt ca să ne socotim implicați în confact? Nu găsim deocamdată decît un și mai limpede temeiu pentru a păstra o neutralitate reală și, pe cit se poate prevedea, definitivă. C. Sp. H. * 1 BUCUREȘTI, 1 AUGUST Chestiunea coloniilor m actualul conți EA LĂMUREȘTE O MARE PARTE DIN BAZELE ECONOMICE ALE RĂZBOIULUI — PUTERILE MILITARE ALE STATELOR IN RAZBOI. MARINELE DE RAZBOI. DATE DIN SURSĂ AUSTRIACĂ, DUPĂ „ANUARUL INTERNATIONAL AL ARMATELOR“ I S’au publicat la noi destule date asupra Forțelor navale ale Statelor în război ; cele mai interesante iau fost din sursă italiană, expuse în ziarul Cornere della Sera și reproduse apoi, cu reprezintările lor grafice cu tot, în ziarele noastre — fără ca, bine înțeles, să se indice sursa. E un procedeu și acesta. Datele care urmează sunt cu deosebire interesante pentru că în Anuarul de care ne servim se indică numele și toate amănuntele necesare pentru clasificarea lesnicioasă a tuturor vaselor de război. GERMANIA are 9 cuirasate, cu o deplasare mai mare de 22.800 tone și 24 cuirasate cu o deplasare între 10.000 și 18.900 tone. In total deci 33 vase de linie, 4 crucișetoare cuirasate cu o deplasare mai mare de 19.900 tone și 9 cu o deplasare mai mică, în total deci 13 crucișătoare cuirasate, 37 crucișetoare protejate, cu o deplasare mai mică de 5.000 tone, 143 distruigătoare, 70 torpiloare, 23 submarine și alte vase mai mici. Sunt deci în total în marina germană 83 VASE importante pentru război. i AUSTROT UNGARIA are 2 cuirasate cu deplasare mai mare de 21.000 tone, 3 cu o deplasare de 14.600 tone și 9 cuiraisate cu o deplasare mai mică de 10.600 itone. In total 14 vase de care, 3 crueișetoare cuirasate, 9 crueișetoare protejate, 80 torpiloare, 6 submarine și aite vase în construcție. In total surt deci 26 VASE mai importante. ANGLIA are 9 cuirasate cu o deplasare mai mare de 22.860 tone; 10 cuiraate cu o deplasare mai mare de 18.190 tone, și 41 cuirasate cu o deplasare menitoare de 15.140 tone. Sunt în total 60 i vase de linie; 34 crueișetoare cuirasate; 7 crugișetoare cuirasate cu un tonaj mai mare de 07.530 tone; 64 crueișetoare protejate; 1239 torpiloare, 70 submarine și numeroase alte vase de luptă. Iti total sunt deci 165 VASE mai importante. FRANȚA are 6 cuirasate de linie cu o deplasare mai mare de 23.400 tone; 6 cuirasate cu o deplasare mai mare de 18.000 tone; 15 cuirasate cu o deplasare mai mine de 11.890 tone. In total sunt 27 vase de linie , Apoi 24 crucișetoare-cuirasate, 4 «rav, cișetoare protejate, 72 distrugătoare și 9 submarine. Sunt în total 45 VASE mai imporante. RUSIA are în Marea Baltică 2 cuirasate de 17.200 tone și 2 de 13.500 tone; 1 crucișetoare cuirasate mai mari de 12.400 tone; 7 crucișetoare protejate; 87 torpiloare și 13 submarine. In Marea Neagră are 9 vase mai importante (peste 10.000 tone). In total are deci 23 VASE de luptă. T. 5 BANI EXEMPLARUL Fondator: C. A. ROSETTÎ CORBII... Sunt împrejurări cînd patimele mărunte trebue să se înăbușe, cînd interesele egoiste trebue să înceteze. Acele momente și acele împrejurări sunt tocmai calea prin care trecem acuma. Mai mult de cât ori cînd la pericol Solidaritatea trebue să se simtă reală și puternic du Dar ce dovadă mai urîtă, ce exemmai rușinos de egoism feroce,e cu specula ce unii o face în acești timpuri de urgie ,cu (banii publici, ci anii cari sunt ai lor, pentru ei socii:tea întreagă le-a dat prilejul să-i ai !<!. Totuși lacomi de gologan scot foi șpițe zilnice, cu o viață mai scurtă ș ■ firește incomparabil mai urîtă de cit uni trandafir. Știrile cele mai arm ■arfe, minciunile cele mai conștient să ule, ca unele ce sunt „fabricate în ofiina redacției, svonurile cele mai în mă •urt de-a provoca panici de bursă, paici în familii, totul este cercat, totul micul de aceaili nerușinate forțe cartul redactate de oameni ce nici în înabjurări „de-a fi sau a nu fi“, nu au u‘ ț vânatul incorect după gologani. In parte din pricina acestei prese dandal, și în parte mii însăși neruși ata dorință de speculă avem și calcul, acut cu ascunderea, argintului. Desigur într’un stat organizat jaf v poate fi tolerat, și nici nu se va fari ascuns. Insă, pentru cine voește s ' documenteze, asupra egoismului fere al unora din aceia ce-i considerau frații noștri, este destul de elocventst fapt, că atunci cînd tara e în percol s’au găsit corbii siniștri cari să j eculeze pe frații lor cu gîndul de-a simbogăti sunt fapte ce aduc în minte griul că între animale de pradă și uniameni nu e decit o deosebire de formtăxternă! SEMPER -----------------OXO----------------- NEGRU PE ALE Statistica roșie Mărturisesc că, n‘am dat nici odată atenție nesfirsitelor coloane de tifre care eprezentau nu mai știu ce socotesc și dar artistice. De ori însă m‘am convins că statistica și are rostul ei în multiplele manifestațiuni intelectuale ale omenirei, lucrul beslam‘a convins, statistica roșie, statisica numărului de soldați care au luat Hirte la războaiele ce-au dat nastere mai ■jirsiu istoriei pe care am învățat-o apoi în școli. Ce deosebire între ceea ce era eri. v -■cea ce este azil.... Cu ce număr de oameni se putea cîștiga o luptă în alte vremuri și cu ce alt număr de oameni se poate pierde astăzi aceiași luptă!... Alexandru Makedon a cucerit India cu 50.000 de soldați. Tot cu acelaș număr de legionari Scipion a distrus Cartagina. Asemenea exemple găsim și în Istoria voastră. Vlad Țepeș cu 40.000 de soldați bătu 250.000 de turci. La Rahova, Ștefan cel pare nu opuse celor 130.000 de turci de cit 4700 de oameni din care la Războeni nu mai avea ele cât 10.000, iar Mihai Viteazu la Călugăreni n’avu mai mult de 16.000 de ostași. Și cu toate acestea, Domnii noștri triumfau adesea iar cînd erau nevoiți să bată în retragere, nu cedau pasul inamicului decit pentru a-l ataca din nou și cu mai multă furie. Dar, mai vreți și alte tifre ? Cs! rugi mare război modern este războiul ruso-japonez unde au luat parte 1.800.000 de soldați dintre care un milion de ruși și restul japonezi. Războiul balcanic n’a pus în luptă decât 1.200.000 de soldați. Iată la ce servește statistica: Mărturisesc că ruină azi mi-i cetisem, nici o ptroducție atît de interesantă ca acea a numărului de victime reclamate de războaie. De data asta un nou cîmp de activitate se deschide. Războiul universal de-abia a început. ICoh--noor ------------oxo-----—— y Diplomații francezi molestați în germania Maris, 31 iulie. Reprezentanții diplomatici și consulari ai Franței în Germania sunt pretutindeni molestați. Ambasadorul Franței la Berlin nu a putut uirăsi Germania; se crede că e încă la Mecklenburg nu departe de Berlin. Ministrul Franței la München a suferit înainte de plecare numeroase vexațiuni. Francezii și Rușii cari pleacă în țara lor sunt molestați de mulțime și în multe locuri au fost scuipați. Consulul Rusiei la Leipzig a fost obligat să plece în 35 minute, vice-consulului i s-au dat 10 minute numai ca să plece. DEBARCAREA trupelor engleze continuă Roma, 31 iulie.—Debarcarea trupelor engleze continuă. (A . T. I. SÂMBĂTĂ 2 AUGUST 1914 LUMINEAZA-TE ȘI VEZ F ABONAMENTE In țară . . . un an 18 lei . . șease mm 9 lei In străinătate , un an 36 lei . . . șease luni 18 lea Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni A se adresa: lo România , la Administrația ziarului și la oficiile ____[ poștale. la «Agence Internationale de jouman* IV Gorbaty». Eâ ilen» î la d-nul I,. Bettenhausen. Statsbahnhofe La Centre: Heinrich Masseln. telefon No. 22/39 și 13/47 test Sí Se apropie zilele cînd vor avea loc ciocnirile serioase. Rusia e pe punctul de a-și termina mobilizarea la granița de vest; armata ei se concentrează lingă Irodno și de acolo va porni un atac viguros contra trupelor austro-germane. Ciocnirea care va avea loc va fi întreana decisivă întrucit va indica valoarea militară a taberilor beligerante. Pe frontul apusan, Germanii și Franczii se hărțuesc, dar nu s’au angajat H 3ă, bine. Deocamdată Germanii înimping greutăți în Belgia, unde sunt s’treu atacați în valea Meusei. După ce Sigiezii vor debarca trupe în Belgia, utățile pe cari le vor întîmpina Germanii în această țară vor deveni și mai din vederea acestei debarcări și spre opi și desigur—flota germană a avut întîlnire cu cea britanică în Marea Nordului. O luptă navală a avut loc, dar nu i se cunoaște rezultatul. Cit. despre armata austro-ungară, ea î și menține contactul cu trupele germane care operează pe frontul rus, iar la noi veghează asupra graniței bosniace pe care Sîrbii și Muntenegrenii vor să oreacă. Din Balcani e de relevat declarația de neutralitate a Greciei. ------------------0X0------------------ Benini să iasă sub drapel trupele Landsturmului Roma. 31 iulie. Se telegrafiază din Bruxelles că comandantul districtului militar din Koeln (Cologne) a publicat o ordonanță chemând sub drapel trupele din «Landsturm», care cuprinde un milion de soldați. Se crede că germanii vreau să facă o sforțare generală la granița franceză. (A- T. I.) _______ Trupe coloniale franceze SPRE BELFORT Roma, 31 Iulie.—Tragători algerieni debarcați la Marsilia se îndreaptă spre Belfort. (A. T. D Situația internațională LUPTA INTRE FLOTELE ENGLEZA ȘI GERMANA iu exisă declarație de război între Anglia și Austrie Roma, 31 iulie. — Se telegrafiază din Londra că subsecretarul ministerului de externe răspunzînd unei interogați’ la Camera Comunelor declară că pînă acuma n’a avut nici o acțiune ostilă, nic’ o declarație de război între Anglia și Austria. (A. T. I.) Franța cere lămuriri asupra atitudinei Austrie; Paris, 31 iulie. — Ziarul „Echo de Paris“ zice: guvernul francez dobîndind certitudinea că forțe austriace și în special corpul 140 de armată sunt transportate prin Germania către granița franceză a cerut ori ambasadorului austriac să declare intențiile sale observînd că Franța nu luase nici o inițiativă de ostilitate contra Austriei care totuși se pregătește să o atace. Inchiderei Parlamentului Englez Roma, al Iulie. — Parlamentul I englez s’a închis până la 12 al lunei August. (A. T. I.) .AJVT vei fi sa imte necîrească transporturi rusești pentru Serbia Sofia, 31 iulie. Astăzi de dimineață d. Savinski, ministrul plenipotentar ms la Sofia s-a prezentat d-lui Radoslavoff căruia i-a cerut ca guvernul bulgar să-iermită transportul de alimente de proveniență rusă pentru armatele sîrbesc prin portul Varna. _____ Luînd not’d de această cerere d. Radoslavoff a declarat că nu o poate satisface deoarece acceptarea ei ar compromite grav neutralitatea pe care Bulgaria s’a declarat oficial a o păstra în tot timpul războiului actual. In urma acestui refuz se crede că Rusia va transporta merindele pentru,, armatele sîrbești pe Dunăre. Neutralitatea Spaniei Madrid, 31 iulie. — Consiliul de miniștri a hotărât să anunțe neutralitatea Spaniei față de toți beligeranții. polOnezii? * ÎMPĂRȚIREA REGATULUI POLONIEI.- CONGRESUL DE LA VIENA.— RUSIFICAREA ȘI GERMANIZAREA POLONILOR.— REZISTENȚA UNEI NAȚIUNI.— SOARTA POLONILOR DIN AUSTRIA.— DECLARAȚII DE LEALITATE. Porțiunea cea mai însemnată din grupul occidental de slavi sunt desigur Iolonezii.Nu avem de gîndaci să facem un istoric al Poloniei. Cînd congresul de la Viena, din 1815, a consacrat și a remaniat împărțirea Regatului Polon între Germania, Rusia și Austria, ducatul Varșoviei a fost anexat Rusiei. Congresul a garantat Polonezilor naționalitatea și autonomia. La început s’au bucurat de aceste binefaceri. Dar dela 1830 încoace, situația lor s’a schimbat. Revoluția dela Varșovia a fost înecată în sînge. Reacțiunea antipolonă care se și propusese în Rusia, n’a făcut decât să crească. Revoluția din 1863 a contribuit, și mai mult la aservirea Poloniei. Rusificarea se urmări cu strășnicie, ci a trebuit să se întâmple acea lovituri cumplită pentru Rusia, — războiul nenorocit cu Japonia — pentru ca Polonezii să fie puțin lăsați să răsufle. Regimul constituțional și parlamentar, înființat în urma războiiului rusojaponez,a dat Polonilor din Rusia putința să înfățișeze doleanțele. In Prusia, încă înainte de 1775, s’i a produs o mișcare intensivă de colonizare germană, mai cu seamă în bazinul rîului Netze, iar după insurecția din 1830 s’a dus o energică acțiune pentru germanizarea elementului polonez, încercarea de revoluție din 1845 și evenimentele de la 1848 au dat acestei politici ocaziunea de a se afirma. La început, nu s’a întrebuințat nici forța, nici violența, căci guvernul era convins că elementul polon va scădea încetul cu încetul. Recensământul de la 1870 a dovedit însă contrarul. Atunci Bismarck a întrebuințat mijloace pe cari le credea hotărâtoare. S’a doberât legea de colonizare, care punea la dispoziția guvernului 100 de milioane de mărci pentru cumpărarea pământurilor dela polonezi. Rezultatele obținute nu au fost însă în raport cu sacrificiile pecuniare făcute legea de expropriere din 1908 n’a dat pe asomenea rezultate mai bune, căci poporul polonez a opus o rezistență energică, și n’a putut fi desrădăcinat de pe minaturile pe cari le stăpânea. Cu toate acestea, constată de Lubor Tiederie, după care am reprodus și datele de mai sus, — situațiunea polonezilor din Pazmania și Silezia rămânea Tca. Miaistrul prusian Von Arnim a declarat în 1907 că polonii nu puteau fi germanizați și că miei nu se gândește de altfel la aceasta. . Dar desigur că lupta națională a celor trei milioane și jumătate de Poloni, față de 65 de milioane de germani este inegală. Germanizarea face progrese serioase la Mazuri, în Silezia și Pozmania cu toate că în unele locuri Polonezii stau foarte bine, ba chiar economicește mai bine clocit în Germania. * In ce privește pe Polonezii din Rusia, același publicist ceh constată că situațiunea Polonezilor este cea mai temutabilă . Sir De vre-o patruzeci de ani încoace, , echiul sistem de germanizare a fost Prăsit, și naționalitatea poloneză se desvolta in deplină libertate; ea exercita, chiar o oarecare influență asupra ostilelor Imperiului și a celorlalte naionalități. De altfel e cunoscută, în imprejurăile actuale, declarațiunea de fidelitate fță de Austria, pe care au făcut-o Poși hi care se subliniau tocmai oginile de tot felul făcute de națiuni, sub monarhia Austriacă. * i