Românul, octombrie 1914 (Anul 44, nr. 155-183)

1914-10-03 / nr. 155

„ROMANOI.“ «ste Eiofran hiar politic de seară»informat din lumea politică autorizată a tu­turor partidelor TEI I, TIM­B­O­R­A TELEGRAMELE corespondenților particulari prin fir spe­cial din marele centre mondiale "J Pe frontul occidental s’a pe­trecut o schimbare însemnată. O parte din armata belgiană care a luptat la Anvers a reu­șit să scape de urmărirea Ger­manilor și probabil că în acest moment s’a unit cu aripa stin­gă franceză. Armata germană care a asediat Anversul a fost adusă pe frontul german din Franța.­­ Germanii au cucerit orașul Lille înainte ca Francezii să fi primit ajutoarele cari le-au fost trimise din Dunkerque. In schimb francezii se apro­pie de localitatea Roye, care a fost cucerită acum zece zile de Germani și dau lupte crân­­cene în direcția Meuse-Saint- Mihiel pe care speră s-o cu­cerească în scurt timp. Prin urmare și azi, după schimbările notate, forțele fran­co-germane continuă să se con­trabalanseze. Asta va face ca luptetele sa rămînă încă nede­­cise pe frontul occidental, deși Germanii speră să ajungă în curînd la un rezultat hotărîtor. * Pe frontul oriental sunt oare­care lupte în curs la sudul Var­șoviei. Telegrame oficiale din Berlin șî din Viena afirma că situația Rușilor e precară. De semnalat e intr’adevăr că ora­șul Lyle, care a fost luat Ger­manilor, a fost recucerit de că­tre aceștia. Pe frontul sud-est se pregă­tesc lupte decisive. Se afirmă că Austro-Ungaria a fost în­demnată de Germania să ter­mine odată cu Sîrbii, după cum Germanii au procedat cu Bel­gia. Statul major german simte nevoie de a avea cît mai multe trupe pe frontul Nord-Est. MM man 0 scria însemnată pe Mul de luptă occidental­ienii au cucerit orașul Lille. Francezii se apropie de Raze Lupte la sudul Varșoviei. Pe frontal de sud est Atentatul din str. Frank din UN TANAR ZIARIST TURC TRAGE CINCI FOGURI DE RE­VOL­VER ASUPRA FRAȚILOR BUXTON. — MOBILUL ATEN­TATULUI—STAREA RĂNIȚILOR Azi la orele 9 și 20 m. cu puțin înainte de trecerea cortegiului mor­tuar, s’a petrecut un atentat în a­­propierea Ateneului, pe str. Frank Mn. I Iată împrejurările în cari s’a pe­recut acest atentat, care a alar­mat imensa mulțime ce se afla strinsă in acea stradă, cu prilejul imormîntării Regelui Carol. Pe rînd frații Buxton, împreu­­­­nă cu d. Gheșaff fiul fostului pre­­­ședinte de consiliu al Bulgariei, se­ pregăteau să plece, un tânăr înalt,­­ slăbuț și brunet, s-a apropiat de automobil și în urma unei scurte și vii discuțiuni, a scos un revolver și a tras asupra acestora cinci fo­curi de revolver. D Noel Buxton, cel mai mare i d­in th­e frații, președintele comite­tului balcanic din Londra, a fost­ lovit de un glonte în partea dreap­­­tă a pieptului, care se crede că i-ar fi perforat plămânul; d. Char­les Buxton a fost lovit in față­ de un alt glonte care i-a sfărâmat maxilarul iar d. Ghesoff a scăpat din fericire neatins, alegîndu-se numai cu o mică zgârietură pri­cinuită de ricoșarea unui glonte cu pălăria găurită și cu o vie emo­­­țiune. Răniții au fost transportați la ho­telul Athenée-Palace unde d-nii medici Popotvici și Rosenfeld le-au dat primele ajutoare.­­ Imediat au sosit la fața locului Graîi , prim procuror­i Diaconescu,­­inspectorul de poliție Ionescu, co­misarul Mirto, șeful circ. de poli­ție respective, subcomisarul Dra­­­gomirescu, cari au procedat la fa­cerea anchetei și la interogatorul atentatorului. CINE E ATENTATORUL ? Atentatorul, arestat imediat, es­te un tînăr cu o fizionomie plă­cută și inteligentă, care locuia chiar în holteiul Athenée-Palace, în ca­mera cu No. 322. El se numește î Hadsin Hassan Effendi, ziarist din Salonic, și a sosit în ziua de 29 Septembrie,­­ în Capitală, venind din Galați. Se crede că dânsul a urmărit pe frații Buxton premeditând cu mult timp înainte acest atentat. DECLARAȚIA ATENTATO­RULUI Hadsin Hassan Effendil a de­clarat, domnului prim-procuror Diaconescu, că a­ atentat asu­pra vieții fraților Buxton, pen­tru că aceștia au fost­ dușma­nii țărei sale, și­ ar fi lucrat contra intereselor Turciei atît cu prilejul conferinței de pace, ținu­tă anul trecut la Londra, cît și în împrejurările actuale,­­contribu­ind la confiscarea celor două vase de războiu destinate Turciei de că­tre Anglia; de asemenea, atentato­rul a mai declarat că are indica­­țiuni sigure, după cami frații Bux­ton ar avea chiar acum o misiu­ne specială în defavoarea Turciei pe lingă Statele balcanice CONFRUNTAREA Adus în fața răniților, atentato­­rul, deși adinc turburat, a încer­­cat să zâmbească și adresîndu-se la lor­doni răniți le-a spus că au mult mai multe lucruri de aranjat un real folos pentru împrejurărr­ile actuale prin cari trece țara l­or decit să se amestece în viața și luptele statelor balcanice.­­ D-nii Buxton au declarat că nu-l cunosc pe atentator. STAREA RĂNIȚILOR Imediat după aflarea atentatu­l­ui au sosit, la hotelul Athenée- Palace d-nii d-rn­ Minovici, Toma oaescu și Leonte, și împreună cu d-nii d-rn B. S. Papovici și Ro­­senfeld, cari au dat primele aju­toare răniților au­­ procedat la pan­­sarea și îngrijirea rănilor. In general starea răniților nu ins­piră mare îngrijorare. Cel mai grav rănit e d. Noel Buxtom, care a fost lovit­ de glonte în partea dreaptă a pieptului, căpătând o rană care se poate complica prin d­elararea unei emoragii interne. O. Charles Buxton, deși are o ra­­nă destul de dureroasă, având aaxilarul drept aproape sfărâmat, este, însă scăpat de orice primej­­die. Ancheta acestui atentat e con­tinuată de scălbre* de prim procuror Diaconescu și i de către d. prefect al poliției Capitalei Gh. Corbescu. M. P. -------------0X0—---------­Informațiuni * La telegrama de condoleanțe trimisă de președintele Camerei e­­lene, d. M. Ferechide, președintele Camerei române, a răspuns : In numele Camerei vă mul­țumesc și vă rog să transmiteți Camerei deputaților mulțumirilor noastre pentru partea pe care o i-a la doliul nostru național“. M. Phereehide * Cu începere de mîine Vineri, toate ministerele, autoritățile și școlile cari a­u fost suspendate în semn de doliu național, vor reîn­cepe să funcționeze. Majestăței Sale Regelui Sinaia Pierderea Marelui Rege care cu atîta înțelepciune și înalt patrio­tism a condus timp de 48 de ani destinele țarei, ne-a cuprins de adîncă durere. Marile Lui virtuți vor sluji tu­turor de pildă. Dumnezeu încredințînd soarta României în mîinile unui urmaș înțelept și puternic, Consiliul Ge­neral al Băncii Naționale roagă pe Maiestatea Voastră și pe Ma­iestatea Sa Regina să primească omagiile sale de respectuos d­evo­­tament. In numele Consiliului General al Băncii Naționale a României. Vi­ce-G­u­vernator: (si) I. G. Bibicescu SE PLIEd­E U­NDE iE­HUE BÜCHER , BUBBER BUCUREȘTI, Calea Victoriei No. 12e, BUCUREȘTI MOBILE SPRE CONSERVARE uwm«mL» ...«mmw m SCHIMBUL UNEI CHIRPS COIV KUMMmu. IMPRIMERIILE „INDEPER­E­NȚA» STR. ACADEMIEI NO. 17 Funeraliile regelui Carol - O MULȚIME IMENSA A VENIT SA DEA ULTIMUL SALUT CELUI DINTAIU REGE AL ROMÂNIEI - Acela care a fost Regele Carol, primul Rege al României și înte­meietorul­ României moderne de azi, a fost dus spre locașul de veci, la, biserica domnească de la Curtea de Argeș. Își desemnase singu­r — în testamentul său, — locul unde se va odihni pe veci. Lingă înte­­meetorii bisericii domnești de la Curtea de Argeș, Neagoe Basarab. Un locaș liniștit și sfânt. Întreaga suflare românească, a­­dînc îndurerată de moartea mare­lui Rege al Romîniei, Carol I, a ținut în zilele acestea de doliu să vadă pentru ultima dată pe re­gele căruia deapururi îi va purta recunoștință, a­ fă­cut pelerinagiu la, căpătâiul sfînt al regelui Carol. Azi, cele cîteva ceasuri cari mai țineau, pămîntește pe Regele Ca­rol cu Bucureștenii lui iubiți și cu Românii din toate orașele Româ­niei, au fost prilejul unui nou pios pelerinagiu al tuturora. Sufletul lor îndurerat, și de moartea rege­lui și de clipele acestea supreme i-a spus cu smerenie creștineas­că : Fie-i, țărâna ușoară. PE STRĂZILE capitalei încă de disde dimineață o mulți­me îmi nișa a început să furnice pe străzile Capitalei. Mare și mic, tînăr și bătrîn se ducea să vadă pentru ultima dată pe Regele Ca­rol. La orele 8 dimineața străzile principale erau înțesate de lume. INSTALAREA TRUPELOR OFIȚERILOR ȘI DRAPELELOR La orele 8.15 minute se aflau instalate trupele, ofițerii și drape­lele, în ordinea următoare : Regimentul de escortă, pe stra­da Sf. Ionică, cu capul coloanei în Calea Victoriei. Drapelele corpurilor care au lu­at parte în campania 1877—78, în mijlocul Pieței Carol, cu fața spre Palatul Regal. Veteranii campaniei 1877—78, în­­­­ spatele drapelelor de mai sus. Diferite autorități și delegațiu­­niile, în curtea Palatului Regal, pe­­ trotuarul ce conturează clădirea, și începînd de la scara eșirei, pe un­­­de va fi scos sicriul, apoi va con­­­­tinu­a pe Calea Victoriei (dispu­­­­nîndu-se în adâncime),­­ dreptul Pasagiului român, până în unde strada va fi barată. Ofițerii superiori și inferiori fă­ră trupă. In tot lungul Fundațitu­­nei Carol, alături și în apropiere de trotuar, Batalionul 6 vânători, va conti­nua frontul ofițerilor numai pe tro­tuarul din fața Palatului regal, pînă în strada Frameimi. Regim. Vlașca No. 5: din strada Franclin pînă la biserica Albă in­clusiv: Regimentul Mihai Viteazu No. 6: de la biserica Albă exclusiv pînă în dreptul Casei Grivita. Regim . Ilfov No. 21: pe Calea Griviței, din Calea Victoriei pînă la Școalele Militare de artilerie, geniu și marină inclusiv. Regim. Prahova No. 7: de la Școalele Mii. de artilerie, geniu și marină, exclusiv, pînă la strada Chimistului. Regim. Mircea No. 32, din stra­da Chimistului pînă în strada A­­telierului. Batalioanele 1 și 2 pionieri : din strada Atelierului pînă în dreptul Fabricei de oglinzi. Batalionul de specialități: din dreptul Fabricei de oglinzi pînă în strada ce merge spre Piața din fața Gărei de Nord. Batalionul de căi ferate: pe­­ strada ce unește Piața Gărei de­­­­ Nord cu Calea Griviței. Regimentul 1 cetate , în Piața Gărei de Nord, conturînd-o pînă în dreptul intrărei, pe care va fi introdus clerul de 3 peron. Regim. 2 artilerie „General de 1 divizie Gh. Manu“: un divizion pe Calea Victoriei, închizînd str. în dreptul Pasagiului Român, iar restul regimentului pe str. Sf. Io­nică. Regim. 10 artilerie : un divizion pe str. Vienei, iar restul regimen­tului pe str. C. A. Rosetti, cu ca­­­­petele coloanelor în calea Victo­­­­­­riei. Regim. 4 roșiori : un escadron pe str. Imperială, iar restul regi­mentului pe str. Franklin, cu ca­petele coloanelor în calea Victo­­­­­­riei. Regim. 19 artilerie : un divizion­­ pe str. Știrbei Vodă, iar restul na­­gimentului pe str. Episcopiei, cu­­ capetele coloanelor în calea Vic­­­­toriei. Regim. 2 obuziere : o baterie pe str. Grigorescu, iar restul regi­­­­mentului pe str. Lueger, cu cape­tele coloanelor în calea Victoriei. Divizionul obuziere greu­*: o ba­terie pe strada Banului, iar res­­­tul divizionului pe strada Piața­­ Amzei, cu capetele coloanelor în Calea­ Victoriei. I Regimentul 9 roșiori, două es­­cadroane pe strada Lascar Catar­­giu, cu capul coloanei în­ Calea­­ Victoriei, iar restul regimentului pe Calea Victoriei, bazînd-o în j­o * dreptul Ministerului de Finanțe, Regimentul 3 călărași, un es­­­­cadron pe strada Manea Brutaru,­­ un escadron­ pe strada Chimistu­­­­lui, ci­e un escadron din> ambele­­ părți ale­ stradei Buzești, esca­­­­droanele vor avea capetele coloa­nelor în calea Griviței. Regimentul 6 călărași, în str. Polizu, cu capul coloanei în Ca­lea Griviței. SERVICIUL DIVIN Serviciul a fost oficiat de I. I. PP. SS. II. Mitropolit Primat și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, și de PP. SS. II. Episcopi și Ar­hierei de scaun, adică de toți mem­brii sf. Sinod. Răspunsurile au fost date de artiști de la toate corurile biserici­­or, sub conducerea maestrului M. Tănăsescu. Corul a evi­tat admi­rabil și a înduioșat întreaga asis­tentă. ASISTENȚA Au asistat la serviciul divin în­treaga Familie Regală, Prințul de Wiedel, trimis special al M. S. împăratului Germaniei, d. Ion I. Brătianu, prim-ministru, d-n­ii mi­niștri Em. Porumbaru­, Eva, Cos­­tinescu, V. G. Morțun, Al. Cons­­tantinescu, Al. G. Rado­vici, dr. C. Angellescu­ și I. G. Duca. D-n­i­i M. Ph­erekyde, și B. Missir, președinții Corpurilor legiuitoare; d-nii M. Orleanu, I. Al. Mitescu, C. Cociaș, I. Th. Florescu, Titu Frumușanu, vice­președinți. D-nii Al. Marghiloman, Take Ionescu, Toma Stolian, I. Lahova­­ri, C. Ol­ănescu, C. Arion, C. Na­­cu, I. Grădișteanu, M. Vlădescu, D Greceanu, B. D­elavrancea, Do­rin Isvorani, M. Cantacuzino, ge­neral Crăiniceanu, E. Pangrati, A. Bădăran, dr. C. Istrati, foști miniștri. D-l Al. Beldiman, ministrul ță­­rei la Berlin; tot corpul diploma­tic, cu atașații militari; dr. Toma Ionescu, rectorul Universităței din București. Primii președinți, pre­ședinții și procurorii generali ai Curților de casație, de conturi și de apel; Președinții consiliului su­perior de agricultură și Consiliu­lui permanent administrativ, E­­mil Petrescu, primarul Capitalei; d-nii ingineri inspector A. Salig­­nay și Elie Radu; d-nii C. Ales­­i sin; N. P. Romanescu, primarul Craiovei; G. Mîrzescu, primarul Iașilor; At. Gheorghiu, D. Hagi Teodoraky, președintele Camerei­­ la comerț, etc. D-nii generali veterani Ange­­lescu, Beller, Iarca, Hintu, Maca­­rovici, Carcaleteanu și Harței. Generalul Mavrocordat cu întrea­ga Casă civilă și­­ militară a M. S. Regelui. In curtea Palatului regal se a­­flau profesorii universitari, mem­brii Academiei Române, numeroși senatori și deputați, primarii co­munelor urbane reședințe de ju­deț, membrii Camerei de comerț, înalții magistrați și funcționari ai Statului; profesorii școalei vete­rinare; colonia Evangelică, în frunte cu d. președinte Schlawe; consilierii comunelor Iași și Cra­iova, consiliul de disciplină al ba­roului Capitalei. FORMAREA CORTEGIULUI După terminarea serviciului divin, sicriul Regal, coborît de Ca­sa militară Regală, a fost așezat pe un afet de tun, tras de șase cai, care erau conduși de dîrlogi, pre jos, de către­ Căpitanul Ciurea Gheorghe, de la Comandamentul Getăței Bucu­rești. Căpitanul Negoescu S. Ion, din Regimentul 2 artilerie „General de Divizie Gheorghe Manu“. Căpitanul Bogdănescu loan, din Regimentul 1 cetate. Căpitanul Rujinschi Gheorghe, din Marele stat major. Căpitanul Iltenliu Teodor, din Ministerul de Războiu. Căpitanul Vera Teodor, din Ma­rele Stat major. In momentul scoaterei sicriului Regal din Palat, s’au tras 101 lovituri de tun de către Piroteh­­­nia Armatei. Tot în acest moment muzica com­paniei de onoare de la Palat a in­tonat Imnul regal. Cortegiul s’a format apoi în mo­dul următor: Un escadron din regimentul de escortă. Veterani campaniei 1877—78. Drapelele corpurilor de trupă cari au luat parte în campania 1877—78. Spada Regelui Carol I, purtată de d. General de divizie Iarca Alexandru, asistat fiind de Gene­ralii de brigadă Brrghdea Gheor­ghe și Bogdan Gheorghe, cu sabia afară. Coroana regală, purtată de d. General de divizie Culcer Ioan, a­­sistat fiind de Generalul de briga­dă Aslan Mihail și de Contra-Ami­­ralul Eu­stațiu Sebastian, cu sabia afară. Șeful casei militare a Regelui Carol I. Carul mortuar ale cărui cordoa­ne le țineau : D-l Ion I. C. Brăti­anu, prim-ministru și ministru de război­, d-l M Pherekyde, preșe­dinte al Camerei, d-l B. Missir, președinte al Senatului, d-l I. N. Bagdat, prim președinta al Curții de Casație. Alături de persoanele arătate mai sus si în afară mergeau : Domnul General de divizie ad­­jutant Coandă Constantin, domnul General de divizie Zottu Vasile, domnul General de divizie Hîrjeu Constantin, Domnul General de di­vizie A­verescn Alexandru. Ceilalți Domni Generali de divi­zie prezenți, precum și casa mili­tară a Regelui Carol I, erau așe­zați pe aceași linie cu generalii menționați mai sus, de ambele părți ale carului mortuar. Apoi Maiestatea Sa Regele Fer­dinand, Alteța Sa Regală Principe­le Carol, moștenitorul Tronului și A­ Sa Regală Principele Nicolae; Generalii de brigadă în activitate și rezervă; Comandantul Corpu­lui 2 Armată cu statul său major; Ofițerii superiori și inferiori fă­ră trupă, pe grade și pe front de cite 8 inși, sub conducerea celui mai vechi. Un escadron din Re­gimentul de escortă. Corterul, plecînd de la Palatul re­gal a trecut pe C­alea Victoriei și pe Calea Griviței, pînă la gara de Nord, unde sicriul regal a fost co­borît de către Casa militară a Re­gelui Carol I și așezat în trenul mortuar. Cînd carul mortuar se apro­pia de flancul unei trupe, muzica intona Trimis Regal, iar gor­­nișt­ii (în lipsă de muzică la un corp de trupă) sunau „La Rege.” Cînd carul mortuar a intrat pe Piața Gărei de Nord, muzica Re­gimentului Mircea No. 32 așezată în dreptul intrărei, a intonat Im­nul Național. O companie din Batalionul 2 pio­nieri, cu drapel și muzică, a dat onorurile pe peronul Gărei de Nord. PORNIREA CORTEGIULUI Cortegiul a pornit la ora 10 di­mineața spre gara de Nord, avînd în frunte înaltul cler;­­norul care a intonat rugi pe tot parcursul; generalii cu Coroana regală și spada Regelui Carol; afetul de tun, urmat de aproape de calul defunctului Rege. Veneau apoi M. S. Regele Ferdi­­­­nand, avînd la dreapta fie A. S. R.­­ Principele Moștenitor Carol și la strigă pe A. S. R. Principele Ni­colae. După M. S. Regele urmau d-nni miniștri și foștii miniștri, corpul diplomatic, senatorii și deputații, gersexalii, toți ceilalți arătați mai sus, apoi ofițerii superiori și infe­riori fără trupă. M. S. Regina Maria, M. S. Regi­na Elisabeta și Principesele au plecat la gară în automobile în­chise. Cortegiul a parcurs drumul pînă la gară. DOLIUL PE STRĂZI Pe tot parcursul felinarele erau aprinse și îndoliate. In dreptul fie­cărei trupe pînă la gară, în momentul când trecea cortegiul, muzicile militare cântau Imnul Regal, iar gorniștii su­nau pentru­ onor la Rege. IN SALA DE RECEPȚIE GARA DE NORD Afetul de tun s’a oprit în fața salei de recepție a gărei de Nord. Sicriul a­ fost scoborât pe braț­e de generali și adjutanți, trecut prin sala de recepție și depus în vago­nul mortuar care era îndoliat. SERVICIUL DIVIN După ce a fost depus în vagon, corpul Regelui Carol, Mitropolit­ și Episcopii au oficiat un servi­ciu divin iar corul a cin­tat „Doam­ne miluește și vecinica pomenire.” ONORURILE Garda de pe peronul gărei a dat onorurile muzica a cîntat „Trăias­că Regele” iar trenul s’a pus in mișcare la ora 11 dim., duciiul spre lăcașul de vecinică odihnă corpul Aceluia a cărui amintire va fi venerată­­ Va pururea de un neam întreg. TRENUL MORTUAR In tren au luat loc, între alții și Mitropolitul Primat și Mitropoli­tul Moldovei, d. P. Gîrboviceanu, administratorul Casei Bisericei și corul. In vagonul mortuar au luat loc Arhimandritul Mitrofor Dionisie starețul mînăstirei Sinaia, Arhi­mandritul Serafim Georgescu, d­in coloneii Baranga și Antonescu. Un al doilea tren a plecat după 10 minute cu membrii Sfîntului Si­nod, generalii, drapelele, precum și înalții demnitari cari au asis­tat la serviciul religios de la Pala­tul Regal. Acest tren a­ sosit la Curtea de Argeș un sfert de oră înainte de trib­ul mortuar Regal. Trenul mortuar Regal s-a oprit în gările Titu, Golești și Pitești. Pe peronul gărilor, în tot par­cursul, se aflau Clerul, toate au­toritățile locale, societățile și școa­­lele cu drapelele cernite. La­­ trecerea trenului m­ortu­ar Regal în fața fortului Chitim s’au tras 101 lovituri de tun. SOSIREA TRENULUI MOR­TUAR LA CURTEA DE ARGEȘ Trenul mortuar Regal a sosit în gara Curtea-de-Argeș, la ora 3 p. m. unde a fost primit de Clerul și autoritățile locale. O companie cu drapel și muzică au dat­ onorurile militare. Sicriul Regal, coborât de Casa militară Regală, a fost așezat pe un afet de tun tras de șase cai; în acel moment s'au tras 101 tunuri și clopotele tuturor bisericilor din Curtea-de-Argeș am început să sune. Cortegiul s-a format în ordinea următoare : Un escadron din regimentul 4 călărași; Corurile; Clerul; Vete­ranii campaniei 1877—1878; Dele­gațiile cu drapelele corpurilor de trupă ale armatei; Drapelele cor­purilor de trupă cari au luat parte în campania 1877—1878 ; Spa­da Regelui Carol I purtată de un­ General de divizie, subinspector ge­­ne­ral al­­ armatei, asistat de doi generali; Coroana de oțel purtată de un General de divizie, subins­pector general al armatei, asistat de doi generali; Șeful Casei mili­tare a Regelui Carol I; Carul mortuar tras din șase cai. Cordoa­­nele au fost ținute de Președintele Consiliului de miniștri, de Preșe­dinții Corpurilor Legiuitoare și de Primul-Președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție. In dreapta și în stingă mlerg Gene­­ralii de divizie și Casa militară aS Regelui Carol I; Maiestatea Sa Re­gele; Altețele Lor Regale Prin­­­­­­rupele Carol Moștenit­orul Tronu­­­­lui și Principele Nicolae. Persoanele oficiale, în urm­a lor vor lua loc primarii comunelor ru­rale din țară. Armata a încheiat­­­ cortegiul. PARADA MILITARĂ Parada a fost comandată de ge­neralul Cottescu. Generalul Gheorghiu Teodor, Co­­mandantul Diviziei IV-a, coman­da trupele pedestre. Generalul Volvoreanu Constan­tin, Comandantul Brigăzei IV-a de­­ artilerie, pe cele de artilerie. Generalul Herescu Ioan, Coman­­­antul brigadei II-a de roșiori, pe cele de cavalerie. In momentul cînd punem ziarul sub presă cortegiul se îndreaptă spre mînăstirea Curtea-di-Argeș. IN * * O­RA 4 Moartea Regelui Carol Condoliantele ■ TELEGRAMA D-LUI SAN GIULIANO D. Em. Porumbaru, ministrul­­ de externe, a primit următoarea­­ telegramă de la marchizul Di San­­ Giuliano, ministrul de externe al­­ Italiei. . Cu cea mai dureroasă emoțiu­­­­ne guvernul regal și poporul ita­­­­lian au aflat trista știre a morții augustului și gloriosului Suveran care va lăsa în istorie o urmă ne­­ștearsă. Tot ce atinge Națiunea româ­nească, atinge și inima Națiunei I italiene, care simte adinc legătu­rile și asemănarea intereselor ce le unesc. Istoria a probat, că fii­ca sa este vitează și tenace în a­­părarea civilizației latine la gu­rile Dunărei. Primiți, vă rog, Execelență, con­­doleanțele mele și ale guvernului regal, și prezentați-le M. S. Rege­lui Ferdinand, Augustei Sale fa­milii regale, odată cu urările me­le cele mai călduroase pentru prosperitatea Augustului Suveran și a nobilei Națiuni românești. San Giuliano TELEGRAMA MINISTRULUI AFACERILOR STRĂINE AL PORTUGALIEI Visele, 11 Oct. 1914 Excelenței Sale ministrului de afaceri străine București Am onoarea de a vă ruga Ex­celentă de a bine­voi să fiți in­terpret pe lingă M­S. Regele României și pe lingă guvernul ro­mân de a transmite cele mai sin­cere condoleanțe ale președinte­lui Republicei și ale guvernului portugez pentru marea și dure­roasa pierdere încercată de Româ­nia prin moartea Regelui Carol. Préfire d’Andrade TELEGRAMĂ MINISTRULUI AFACERILOR STRĂINE AL NORVEGIEI Excelenței Sale ministrului afa­cerilor străine București Vă rog Excelentă să primiți cele mai profunde condoleanțe ale­­ guvernului norvegian cu prilejul­­ morței Regelui Carol. , IHLEN Doliul Curții austro-ungare Viena 2 Cet.— Un doliu de cur­te de 15 zile a fost ordonat pen­tru moartea regelui Carol I. URMĂRIREA trupelor belgiene de către germani — LUPTELE DE LA SELZAE­­TE ȘI BRUGE — Anvers, 2 Octombrie. — „Nieuws vandendag“ află din Selzaete cu data de 13 că Germanii au sosit ori acolo, au restabilit podul dis­trus de Belgieni. A doua zi tru­pele au săpat tranșee la vest de Selzaete. Cîteva căi ferate erau distruse, aparatele telegrafice și telefonice luate din gări. In direc­ția Seebruge se dă probabil o lup­tă căci bubuiul tunului s’a auzit toată dimineața.* Rotterdam 2 Oct. „Nieuwe Rot­­terdamsche Courant“ află că la 13 Octombrie trupele anglo-belgi­­ene cari au plecat din Grand spre Bruge au fost urmărite de Ger­mani și ajunse. O luptă se dă ac­tualmente. Rotterdam 2 Oct. — „Nieuwe Rotterdansche Courant“ află din Aardenburg că la 13 Octombrie o bombă a căzut la Bruge asupra cazărmei. * Germanii respinși lingă Vistula și Ivangorod Petrograd 2 Oct. Comunicat al marelui stat major. Pe marginea stingă a Vistulei pe drumul măr­gime din Varșovia la Ivangorod, la 13 octombrie trupele noastre au respins forțele germane. Unul din regimentele noastre a făcut prizonier două companii germa­ne. La Presmysl luptele continuă. Pe celelalte fronturi nu sunt schimbări importante de semna­lat. (Westnik). GIRANT RESPONSABIL GHEORGH Rușii n’au scufundat submarine germane Berlin 2 Oct. — Wolff Kureau spu­ne că e falsă știrea Agenției West­nik afirmînd că două submarine germane ar fi fost scufundate de Ruși. ELE­r noștri \\­­ne- ii Victoria franceză la Bery-au-Brac se confirmă — COMUNICAT — Petrograd 2 Cet. — Comunicatul francez di­n 14 (10) zice: la aripa stingă pînă la Oise operațiunile continuă normal. La centru, progresele armatei noastre în regiunea Bery au Bac­ se confirmă. Pe aripa dreaptă nimic nou. In Belgia cîteva încăerări au a­vut loc în regiunea Gand, în noap­tea de 12 spre 13 și în ziua de 13. Trupele anglo-franceze au ocupat­­ Ypres. Comunicatul francez desminte două știri false ale ziarelor germa­ne despre o pretinsă distrugere a două divizii de cavalerie franceză la nord și știrea înconjurări Verdun-ului. (Westnik). Luptele austro-sârbe Niș, 2 Oct. D­in noaptea de 12 spre 13 Octombrie trupele noastre au avut pe aripa stingă încăerări mici cu inamicul în Bosnia, ina­micul a fost învins. La 12 Octom­brie, pe frontul Zvornik-Loznița, inamicul fără a obține rezultate a deschis un foc puternic de artile­rie asupra pozițiunilor de la ari­pa­ noastră dreaptă și a încercat să ne atace pe înnălțimile de la Gucevo, atacul a fost respins. In aceiași zi trupele noastre au res­pins un atac al inamicului spre Kub­acița, pe Drina. Ploile din ul­timele zile au schimbat Drina în torent: poduril­e inamicului au fost distruse dr ape. Rîul cară la vale numeroase cadavre de sol­dați inamici și de cai. In noaptea de 12 spre 13 Octombrie lupte s'au dat pe malul stâng al Savei, pe frontul Ada-Tzigank­a. La conflu­enta Savei cu Dunărea toate ata­curile inamicului au fost respinse cu energie, inamicul a avut pier­­deri mari și s’a retras în mare dezordine spre Betania după ce t> lăsat pe câmpul de luptă 300 morți și un mare număr de răniți. Muri soldați inamici se predau avant­gardei noastre care înnaintează spre Bejania și spre gara Semiin La 13 octombrie nim­ic impor­tant nu s’a infim­plat pe restul frontului. (Biroul Presei.) CC ă\

Next