Românul, octombrie 1914 (Anul 44, nr. 155-183)
1914-10-03 / nr. 155
„ROMANOI.“ «ste Eiofran hiar politic de seară»informat din lumea politică autorizată a tuturor partidelor TEI I, TIMBORA TELEGRAMELE corespondenților particulari prin fir special din marele centre mondiale "J Pe frontul occidental s’a petrecut o schimbare însemnată. O parte din armata belgiană care a luptat la Anvers a reușit să scape de urmărirea Germanilor și probabil că în acest moment s’a unit cu aripa stingă franceză. Armata germană care a asediat Anversul a fost adusă pe frontul german din Franța. Germanii au cucerit orașul Lille înainte ca Francezii să fi primit ajutoarele cari le-au fost trimise din Dunkerque. In schimb francezii se apropie de localitatea Roye, care a fost cucerită acum zece zile de Germani și dau lupte crâncene în direcția Meuse-Saint- Mihiel pe care speră s-o cucerească în scurt timp. Prin urmare și azi, după schimbările notate, forțele franco-germane continuă să se contrabalanseze. Asta va face ca luptetele sa rămînă încă nedecise pe frontul occidental, deși Germanii speră să ajungă în curînd la un rezultat hotărîtor. * Pe frontul oriental sunt oarecare lupte în curs la sudul Varșoviei. Telegrame oficiale din Berlin șî din Viena afirma că situația Rușilor e precară. De semnalat e intr’adevăr că orașul Lyle, care a fost luat Germanilor, a fost recucerit de către aceștia. Pe frontul sud-est se pregătesc lupte decisive. Se afirmă că Austro-Ungaria a fost îndemnată de Germania să termine odată cu Sîrbii, după cum Germanii au procedat cu Belgia. Statul major german simte nevoie de a avea cît mai multe trupe pe frontul Nord-Est. MM man 0 scria însemnată pe Mul de luptă occidentalienii au cucerit orașul Lille. Francezii se apropie de Raze Lupte la sudul Varșoviei. Pe frontal de sud est Atentatul din str. Frank din UN TANAR ZIARIST TURC TRAGE CINCI FOGURI DE REVOLVER ASUPRA FRAȚILOR BUXTON. — MOBILUL ATENTATULUI—STAREA RĂNIȚILOR Azi la orele 9 și 20 m. cu puțin înainte de trecerea cortegiului mortuar, s’a petrecut un atentat în apropierea Ateneului, pe str. Frank Mn. I Iată împrejurările în cari s’a perecut acest atentat, care a alarmat imensa mulțime ce se afla strinsă in acea stradă, cu prilejul imormîntării Regelui Carol. Pe rînd frații Buxton, împreună cu d. Gheșaff fiul fostului președinte de consiliu al Bulgariei, se pregăteau să plece, un tânăr înalt, slăbuț și brunet, s-a apropiat de automobil și în urma unei scurte și vii discuțiuni, a scos un revolver și a tras asupra acestora cinci focuri de revolver. D Noel Buxton, cel mai mare i din the frații, președintele comitetului balcanic din Londra, a fost lovit de un glonte în partea dreaptă a pieptului, care se crede că i-ar fi perforat plămânul; d. Charles Buxton a fost lovit in față de un alt glonte care i-a sfărâmat maxilarul iar d. Ghesoff a scăpat din fericire neatins, alegîndu-se numai cu o mică zgârietură pricinuită de ricoșarea unui glonte cu pălăria găurită și cu o vie emoțiune. Răniții au fost transportați la hotelul Athenée-Palace unde d-nii medici Popotvici și Rosenfeld le-au dat primele ajutoare. Imediat au sosit la fața locului Graîi , prim procurori Diaconescu,inspectorul de poliție Ionescu, comisarul Mirto, șeful circ. de poliție respective, subcomisarul Dragomirescu, cari au procedat la facerea anchetei și la interogatorul atentatorului. CINE E ATENTATORUL ? Atentatorul, arestat imediat, este un tînăr cu o fizionomie plăcută și inteligentă, care locuia chiar în holteiul Athenée-Palace, în camera cu No. 322. El se numește î Hadsin Hassan Effendi, ziarist din Salonic, și a sosit în ziua de 29 Septembrie, în Capitală, venind din Galați. Se crede că dânsul a urmărit pe frații Buxton premeditând cu mult timp înainte acest atentat. DECLARAȚIA ATENTATORULUI Hadsin Hassan Effendil a declarat, domnului prim-procuror Diaconescu, că a atentat asupra vieții fraților Buxton, pentru că aceștia au fost dușmanii țărei sale, și ar fi lucrat contra intereselor Turciei atît cu prilejul conferinței de pace, ținută anul trecut la Londra, cît și în împrejurările actuale,contribuind la confiscarea celor două vase de războiu destinate Turciei de către Anglia; de asemenea, atentatorul a mai declarat că are indicațiuni sigure, după cami frații Buxton ar avea chiar acum o misiune specială în defavoarea Turciei pe lingă Statele balcanice CONFRUNTAREA Adus în fața răniților, atentatorul, deși adinc turburat, a încercat să zâmbească și adresîndu-se la lordoni răniți le-a spus că au mult mai multe lucruri de aranjat un real folos pentru împrejurărrile actuale prin cari trece țara lor decit să se amestece în viața și luptele statelor balcanice. D-nii Buxton au declarat că nu-l cunosc pe atentator. STAREA RĂNIȚILOR Imediat după aflarea atentatului au sosit, la hotelul Athenée- Palace d-nii d-rn Minovici, Toma oaescu și Leonte, și împreună cu d-nii d-rn B. S. Papovici și Rosenfeld, cari au dat primele ajutoare răniților au procedat la pansarea și îngrijirea rănilor. In general starea răniților nu inspiră mare îngrijorare. Cel mai grav rănit e d. Noel Buxtom, care a fost lovit de glonte în partea dreaptă a pieptului, căpătând o rană care se poate complica prin delararea unei emoragii interne. O. Charles Buxton, deși are o rană destul de dureroasă, având aaxilarul drept aproape sfărâmat, este, însă scăpat de orice primejdie. Ancheta acestui atentat e continuată de scălbre* de prim procuror Diaconescu și i de către d. prefect al poliției Capitalei Gh. Corbescu. M. P. -------------0X0—---------Informațiuni * La telegrama de condoleanțe trimisă de președintele Camerei elene, d. M. Ferechide, președintele Camerei române, a răspuns : In numele Camerei vă mulțumesc și vă rog să transmiteți Camerei deputaților mulțumirilor noastre pentru partea pe care o i-a la doliul nostru național“. M. Phereehide * Cu începere de mîine Vineri, toate ministerele, autoritățile și școlile cari au fost suspendate în semn de doliu național, vor reîncepe să funcționeze. Majestăței Sale Regelui Sinaia Pierderea Marelui Rege care cu atîta înțelepciune și înalt patriotism a condus timp de 48 de ani destinele țarei, ne-a cuprins de adîncă durere. Marile Lui virtuți vor sluji tuturor de pildă. Dumnezeu încredințînd soarta României în mîinile unui urmaș înțelept și puternic, Consiliul General al Băncii Naționale roagă pe Maiestatea Voastră și pe Maiestatea Sa Regina să primească omagiile sale de respectuos devotament. In numele Consiliului General al Băncii Naționale a României. Vice-Guvernator: (si) I. G. Bibicescu SE PLIEdE UNDE iEHUE BÜCHER , BUBBER BUCUREȘTI, Calea Victoriei No. 12e, BUCUREȘTI MOBILE SPRE CONSERVARE uwm«mL» ...«mmw m SCHIMBUL UNEI CHIRPS COIV KUMMmu. IMPRIMERIILE „INDEPERENȚA» STR. ACADEMIEI NO. 17 Funeraliile regelui Carol - O MULȚIME IMENSA A VENIT SA DEA ULTIMUL SALUT CELUI DINTAIU REGE AL ROMÂNIEI - Acela care a fost Regele Carol, primul Rege al României și întemeietorul României moderne de azi, a fost dus spre locașul de veci, la, biserica domnească de la Curtea de Argeș. Își desemnase singur — în testamentul său, — locul unde se va odihni pe veci. Lingă întemeetorii bisericii domnești de la Curtea de Argeș, Neagoe Basarab. Un locaș liniștit și sfânt. Întreaga suflare românească, adînc îndurerată de moartea marelui Rege al Romîniei, Carol I, a ținut în zilele acestea de doliu să vadă pentru ultima dată pe regele căruia deapururi îi va purta recunoștință, a făcut pelerinagiu la, căpătâiul sfînt al regelui Carol. Azi, cele cîteva ceasuri cari mai țineau, pămîntește pe Regele Carol cu Bucureștenii lui iubiți și cu Românii din toate orașele României, au fost prilejul unui nou pios pelerinagiu al tuturora. Sufletul lor îndurerat, și de moartea regelui și de clipele acestea supreme i-a spus cu smerenie creștinească : Fie-i, țărâna ușoară. PE STRĂZILE capitalei încă de disde dimineață o mulțime îmi nișa a început să furnice pe străzile Capitalei. Mare și mic, tînăr și bătrîn se ducea să vadă pentru ultima dată pe Regele Carol. La orele 8 dimineața străzile principale erau înțesate de lume. INSTALAREA TRUPELOR OFIȚERILOR ȘI DRAPELELOR La orele 8.15 minute se aflau instalate trupele, ofițerii și drapelele, în ordinea următoare : Regimentul de escortă, pe strada Sf. Ionică, cu capul coloanei în Calea Victoriei. Drapelele corpurilor care au luat parte în campania 1877—78, în mijlocul Pieței Carol, cu fața spre Palatul Regal. Veteranii campaniei 1877—78, în spatele drapelelor de mai sus. Diferite autorități și delegațiuniile, în curtea Palatului Regal, pe trotuarul ce conturează clădirea, și începînd de la scara eșirei, pe unde va fi scos sicriul, apoi va continua pe Calea Victoriei (dispunîndu-se în adâncime), dreptul Pasagiului român, până în unde strada va fi barată. Ofițerii superiori și inferiori fără trupă. In tot lungul Fundațitunei Carol, alături și în apropiere de trotuar, Batalionul 6 vânători, va continua frontul ofițerilor numai pe trotuarul din fața Palatului regal, pînă în strada Frameimi. Regim. Vlașca No. 5: din strada Franclin pînă la biserica Albă inclusiv: Regimentul Mihai Viteazu No. 6: de la biserica Albă exclusiv pînă în dreptul Casei Grivita. Regim . Ilfov No. 21: pe Calea Griviței, din Calea Victoriei pînă la Școalele Militare de artilerie, geniu și marină inclusiv. Regim. Prahova No. 7: de la Școalele Mii. de artilerie, geniu și marină, exclusiv, pînă la strada Chimistului. Regim. Mircea No. 32, din strada Chimistului pînă în strada Atelierului. Batalioanele 1 și 2 pionieri : din strada Atelierului pînă în dreptul Fabricei de oglinzi. Batalionul de specialități: din dreptul Fabricei de oglinzi pînă în strada ce merge spre Piața din fața Gărei de Nord. Batalionul de căi ferate: pe strada ce unește Piața Gărei de Nord cu Calea Griviței. Regimentul 1 cetate , în Piața Gărei de Nord, conturînd-o pînă în dreptul intrărei, pe care va fi introdus clerul de 3 peron. Regim. 2 artilerie „General de 1 divizie Gh. Manu“: un divizion pe Calea Victoriei, închizînd str. în dreptul Pasagiului Român, iar restul regimentului pe str. Sf. Ionică. Regim. 10 artilerie : un divizion pe str. Vienei, iar restul regimentului pe str. C. A. Rosetti, cu capetele coloanelor în calea Victoriei. Regim. 4 roșiori : un escadron pe str. Imperială, iar restul regimentului pe str. Franklin, cu capetele coloanelor în calea Victoriei. Regim. 19 artilerie : un divizion pe str. Știrbei Vodă, iar restul nagimentului pe str. Episcopiei, cu capetele coloanelor în calea Victoriei. Regim. 2 obuziere : o baterie pe str. Grigorescu, iar restul regimentului pe str. Lueger, cu capetele coloanelor în calea Victoriei. Divizionul obuziere greu*: o baterie pe strada Banului, iar restul divizionului pe strada Piața Amzei, cu capetele coloanelor în Calea Victoriei. I Regimentul 9 roșiori, două escadroane pe strada Lascar Catargiu, cu capul coloanei în Calea Victoriei, iar restul regimentului pe Calea Victoriei, bazînd-o în jo * dreptul Ministerului de Finanțe, Regimentul 3 călărași, un escadron pe strada Manea Brutaru, un escadron pe strada Chimistului, cie un escadron din> ambele părți ale stradei Buzești, escadroanele vor avea capetele coloanelor în calea Griviței. Regimentul 6 călărași, în str. Polizu, cu capul coloanei în Calea Griviței. SERVICIUL DIVIN Serviciul a fost oficiat de I. I. PP. SS. II. Mitropolit Primat și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, și de PP. SS. II. Episcopi și Arhierei de scaun, adică de toți membrii sf. Sinod. Răspunsurile au fost date de artiști de la toate corurile bisericior, sub conducerea maestrului M. Tănăsescu. Corul a evitat admirabil și a înduioșat întreaga asistentă. ASISTENȚA Au asistat la serviciul divin întreaga Familie Regală, Prințul de Wiedel, trimis special al M. S. împăratului Germaniei, d. Ion I. Brătianu, prim-ministru, d-nii miniștri Em. Porumbaru, Eva, Costinescu, V. G. Morțun, Al. Constantinescu, Al. G. Radovici, dr. C. Angellescu și I. G. Duca. D-nii M. Pherekyde, și B. Missir, președinții Corpurilor legiuitoare; d-nii M. Orleanu, I. Al. Mitescu, C. Cociaș, I. Th. Florescu, Titu Frumușanu, vicepreședinți. D-nii Al. Marghiloman, Take Ionescu, Toma Stolian, I. Lahovari, C. Olănescu, C. Arion, C. Nacu, I. Grădișteanu, M. Vlădescu, D Greceanu, B. Delavrancea, Dorin Isvorani, M. Cantacuzino, general Crăiniceanu, E. Pangrati, A. Bădăran, dr. C. Istrati, foști miniștri. D-l Al. Beldiman, ministrul țărei la Berlin; tot corpul diplomatic, cu atașații militari; dr. Toma Ionescu, rectorul Universităței din București. Primii președinți, președinții și procurorii generali ai Curților de casație, de conturi și de apel; Președinții consiliului superior de agricultură și Consiliului permanent administrativ, Emil Petrescu, primarul Capitalei; d-nii ingineri inspector A. Salignay și Elie Radu; d-nii C. Alesi sin; N. P. Romanescu, primarul Craiovei; G. Mîrzescu, primarul Iașilor; At. Gheorghiu, D. Hagi Teodoraky, președintele Camerei la comerț, etc. D-nii generali veterani Angelescu, Beller, Iarca, Hintu, Macarovici, Carcaleteanu și Harței. Generalul Mavrocordat cu întreaga Casă civilă și militară a M. S. Regelui. In curtea Palatului regal se aflau profesorii universitari, membrii Academiei Române, numeroși senatori și deputați, primarii comunelor urbane reședințe de județ, membrii Camerei de comerț, înalții magistrați și funcționari ai Statului; profesorii școalei veterinare; colonia Evangelică, în frunte cu d. președinte Schlawe; consilierii comunelor Iași și Craiova, consiliul de disciplină al baroului Capitalei. FORMAREA CORTEGIULUI După terminarea serviciului divin, sicriul Regal, coborît de Casa militară Regală, a fost așezat pe un afet de tun, tras de șase cai, care erau conduși de dîrlogi, pre jos, de către Căpitanul Ciurea Gheorghe, de la Comandamentul Getăței București. Căpitanul Negoescu S. Ion, din Regimentul 2 artilerie „General de Divizie Gheorghe Manu“. Căpitanul Bogdănescu loan, din Regimentul 1 cetate. Căpitanul Rujinschi Gheorghe, din Marele stat major. Căpitanul Iltenliu Teodor, din Ministerul de Războiu. Căpitanul Vera Teodor, din Marele Stat major. In momentul scoaterei sicriului Regal din Palat, s’au tras 101 lovituri de tun de către Pirotehnia Armatei. Tot în acest moment muzica companiei de onoare de la Palat a intonat Imnul regal. Cortegiul s’a format apoi în modul următor: Un escadron din regimentul de escortă. Veterani campaniei 1877—78. Drapelele corpurilor de trupă cari au luat parte în campania 1877—78. Spada Regelui Carol I, purtată de d. General de divizie Iarca Alexandru, asistat fiind de Generalii de brigadă Brrghdea Gheorghe și Bogdan Gheorghe, cu sabia afară. Coroana regală, purtată de d. General de divizie Culcer Ioan, asistat fiind de Generalul de brigadă Aslan Mihail și de Contra-Amiralul Eustațiu Sebastian, cu sabia afară. Șeful casei militare a Regelui Carol I. Carul mortuar ale cărui cordoane le țineau : D-l Ion I. C. Brătianu, prim-ministru și ministru de război, d-l M Pherekyde, președinte al Camerei, d-l B. Missir, președinte al Senatului, d-l I. N. Bagdat, prim președinta al Curții de Casație. Alături de persoanele arătate mai sus si în afară mergeau : Domnul General de divizie adjutant Coandă Constantin, domnul General de divizie Zottu Vasile, domnul General de divizie Hîrjeu Constantin, Domnul General de divizie Averescn Alexandru. Ceilalți Domni Generali de divizie prezenți, precum și casa militară a Regelui Carol I, erau așezați pe aceași linie cu generalii menționați mai sus, de ambele părți ale carului mortuar. Apoi Maiestatea Sa Regele Ferdinand, Alteța Sa Regală Principele Carol, moștenitorul Tronului și A Sa Regală Principele Nicolae; Generalii de brigadă în activitate și rezervă; Comandantul Corpului 2 Armată cu statul său major; Ofițerii superiori și inferiori fără trupă, pe grade și pe front de cite 8 inși, sub conducerea celui mai vechi. Un escadron din Regimentul de escortă. Corterul, plecînd de la Palatul regal a trecut pe Calea Victoriei și pe Calea Griviței, pînă la gara de Nord, unde sicriul regal a fost coborît de către Casa militară a Regelui Carol I și așezat în trenul mortuar. Cînd carul mortuar se apropia de flancul unei trupe, muzica intona Trimis Regal, iar gorniștii (în lipsă de muzică la un corp de trupă) sunau „La Rege.” Cînd carul mortuar a intrat pe Piața Gărei de Nord, muzica Regimentului Mircea No. 32 așezată în dreptul intrărei, a intonat Imnul Național. O companie din Batalionul 2 pionieri, cu drapel și muzică, a dat onorurile pe peronul Gărei de Nord. PORNIREA CORTEGIULUI Cortegiul a pornit la ora 10 dimineața spre gara de Nord, avînd în frunte înaltul cler;norul care a intonat rugi pe tot parcursul; generalii cu Coroana regală și spada Regelui Carol; afetul de tun, urmat de aproape de calul defunctului Rege. Veneau apoi M. S. Regele Ferdinand, avînd la dreapta fie A. S. R. Principele Moștenitor Carol și la strigă pe A. S. R. Principele Nicolae. După M. S. Regele urmau d-nni miniștri și foștii miniștri, corpul diplomatic, senatorii și deputații, gersexalii, toți ceilalți arătați mai sus, apoi ofițerii superiori și inferiori fără trupă. M. S. Regina Maria, M. S. Regina Elisabeta și Principesele au plecat la gară în automobile închise. Cortegiul a parcurs drumul pînă la gară. DOLIUL PE STRĂZI Pe tot parcursul felinarele erau aprinse și îndoliate. In dreptul fiecărei trupe pînă la gară, în momentul când trecea cortegiul, muzicile militare cântau Imnul Regal, iar gorniștii sunau pentru onor la Rege. IN SALA DE RECEPȚIE GARA DE NORD Afetul de tun s’a oprit în fața salei de recepție a gărei de Nord. Sicriul a fost scoborât pe brațe de generali și adjutanți, trecut prin sala de recepție și depus în vagonul mortuar care era îndoliat. SERVICIUL DIVIN După ce a fost depus în vagon, corpul Regelui Carol, Mitropolit și Episcopii au oficiat un serviciu divin iar corul a cintat „Doamne miluește și vecinica pomenire.” ONORURILE Garda de pe peronul gărei a dat onorurile muzica a cîntat „Trăiască Regele” iar trenul s’a pus in mișcare la ora 11 dim., duciiul spre lăcașul de vecinică odihnă corpul Aceluia a cărui amintire va fi venerată Va pururea de un neam întreg. TRENUL MORTUAR In tren au luat loc, între alții și Mitropolitul Primat și Mitropolitul Moldovei, d. P. Gîrboviceanu, administratorul Casei Bisericei și corul. In vagonul mortuar au luat loc Arhimandritul Mitrofor Dionisie starețul mînăstirei Sinaia, Arhimandritul Serafim Georgescu, din coloneii Baranga și Antonescu. Un al doilea tren a plecat după 10 minute cu membrii Sfîntului Sinod, generalii, drapelele, precum și înalții demnitari cari au asistat la serviciul religios de la Palatul Regal. Acest tren a sosit la Curtea de Argeș un sfert de oră înainte de tribul mortuar Regal. Trenul mortuar Regal s-a oprit în gările Titu, Golești și Pitești. Pe peronul gărilor, în tot parcursul, se aflau Clerul, toate autoritățile locale, societățile și școalele cu drapelele cernite. La trecerea trenului mortuar Regal în fața fortului Chitim s’au tras 101 lovituri de tun. SOSIREA TRENULUI MORTUAR LA CURTEA DE ARGEȘ Trenul mortuar Regal a sosit în gara Curtea-de-Argeș, la ora 3 p. m. unde a fost primit de Clerul și autoritățile locale. O companie cu drapel și muzică au dat onorurile militare. Sicriul Regal, coborât de Casa militară Regală, a fost așezat pe un afet de tun tras de șase cai; în acel moment s'au tras 101 tunuri și clopotele tuturor bisericilor din Curtea-de-Argeș am început să sune. Cortegiul s-a format în ordinea următoare : Un escadron din regimentul 4 călărași; Corurile; Clerul; Veteranii campaniei 1877—1878; Delegațiile cu drapelele corpurilor de trupă ale armatei; Drapelele corpurilor de trupă cari au luat parte în campania 1877—1878 ; Spada Regelui Carol I purtată de un General de divizie, subinspector general al armatei, asistat de doi generali; Coroana de oțel purtată de un General de divizie, subinspector general al armatei, asistat de doi generali; Șeful Casei militare a Regelui Carol I; Carul mortuar tras din șase cai. Cordoanele au fost ținute de Președintele Consiliului de miniștri, de Președinții Corpurilor Legiuitoare și de Primul-Președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție. In dreapta și în stingă mlerg Generalii de divizie și Casa militară aS Regelui Carol I; Maiestatea Sa Regele; Altețele Lor Regale Prinrupele Carol Moștenitorul Tronului și Principele Nicolae. Persoanele oficiale, în urma lor vor lua loc primarii comunelor rurale din țară. Armata a încheiat cortegiul. PARADA MILITARĂ Parada a fost comandată de generalul Cottescu. Generalul Gheorghiu Teodor, Comandantul Diviziei IV-a, comanda trupele pedestre. Generalul Volvoreanu Constantin, Comandantul Brigăzei IV-a de artilerie, pe cele de artilerie. Generalul Herescu Ioan, Comanantul brigadei II-a de roșiori, pe cele de cavalerie. In momentul cînd punem ziarul sub presă cortegiul se îndreaptă spre mînăstirea Curtea-di-Argeș. IN * * ORA 4 Moartea Regelui Carol Condoliantele ■ TELEGRAMA D-LUI SAN GIULIANO D. Em. Porumbaru, ministrul de externe, a primit următoarea telegramă de la marchizul Di San Giuliano, ministrul de externe al Italiei. . Cu cea mai dureroasă emoțiune guvernul regal și poporul italian au aflat trista știre a morții augustului și gloriosului Suveran care va lăsa în istorie o urmă neștearsă. Tot ce atinge Națiunea românească, atinge și inima Națiunei I italiene, care simte adinc legăturile și asemănarea intereselor ce le unesc. Istoria a probat, că fiica sa este vitează și tenace în apărarea civilizației latine la gurile Dunărei. Primiți, vă rog, Execelență, condoleanțele mele și ale guvernului regal, și prezentați-le M. S. Regelui Ferdinand, Augustei Sale familii regale, odată cu urările mele cele mai călduroase pentru prosperitatea Augustului Suveran și a nobilei Națiuni românești. San Giuliano TELEGRAMA MINISTRULUI AFACERILOR STRĂINE AL PORTUGALIEI Visele, 11 Oct. 1914 Excelenței Sale ministrului de afaceri străine București Am onoarea de a vă ruga Excelentă de a binevoi să fiți interpret pe lingă MS. Regele României și pe lingă guvernul român de a transmite cele mai sincere condoleanțe ale președintelui Republicei și ale guvernului portugez pentru marea și dureroasa pierdere încercată de România prin moartea Regelui Carol. Préfire d’Andrade TELEGRAMĂ MINISTRULUI AFACERILOR STRĂINE AL NORVEGIEI Excelenței Sale ministrului afacerilor străine București Vă rog Excelentă să primiți cele mai profunde condoleanțe ale guvernului norvegian cu prilejul morței Regelui Carol. , IHLEN Doliul Curții austro-ungare Viena 2 Cet.— Un doliu de curte de 15 zile a fost ordonat pentru moartea regelui Carol I. URMĂRIREA trupelor belgiene de către germani — LUPTELE DE LA SELZAETE ȘI BRUGE — Anvers, 2 Octombrie. — „Nieuws vandendag“ află din Selzaete cu data de 13 că Germanii au sosit ori acolo, au restabilit podul distrus de Belgieni. A doua zi trupele au săpat tranșee la vest de Selzaete. Cîteva căi ferate erau distruse, aparatele telegrafice și telefonice luate din gări. In direcția Seebruge se dă probabil o luptă căci bubuiul tunului s’a auzit toată dimineața.* Rotterdam 2 Oct. „Nieuwe Rotterdamsche Courant“ află că la 13 Octombrie trupele anglo-belgiene cari au plecat din Grand spre Bruge au fost urmărite de Germani și ajunse. O luptă se dă actualmente. Rotterdam 2 Oct. — „Nieuwe Rotterdansche Courant“ află din Aardenburg că la 13 Octombrie o bombă a căzut la Bruge asupra cazărmei. * Germanii respinși lingă Vistula și Ivangorod Petrograd 2 Oct. Comunicat al marelui stat major. Pe marginea stingă a Vistulei pe drumul mărgime din Varșovia la Ivangorod, la 13 octombrie trupele noastre au respins forțele germane. Unul din regimentele noastre a făcut prizonier două companii germane. La Presmysl luptele continuă. Pe celelalte fronturi nu sunt schimbări importante de semnalat. (Westnik). GIRANT RESPONSABIL GHEORGH Rușii n’au scufundat submarine germane Berlin 2 Oct. — Wolff Kureau spune că e falsă știrea Agenției Westnik afirmînd că două submarine germane ar fi fost scufundate de Ruși. ELEr noștri \\ne- ii Victoria franceză la Bery-au-Brac se confirmă — COMUNICAT — Petrograd 2 Cet. — Comunicatul francez din 14 (10) zice: la aripa stingă pînă la Oise operațiunile continuă normal. La centru, progresele armatei noastre în regiunea Bery au Bac se confirmă. Pe aripa dreaptă nimic nou. In Belgia cîteva încăerări au avut loc în regiunea Gand, în noaptea de 12 spre 13 și în ziua de 13. Trupele anglo-franceze au ocupat Ypres. Comunicatul francez desminte două știri false ale ziarelor germane despre o pretinsă distrugere a două divizii de cavalerie franceză la nord și știrea înconjurări Verdun-ului. (Westnik). Luptele austro-sârbe Niș, 2 Oct. Din noaptea de 12 spre 13 Octombrie trupele noastre au avut pe aripa stingă încăerări mici cu inamicul în Bosnia, inamicul a fost învins. La 12 Octombrie, pe frontul Zvornik-Loznița, inamicul fără a obține rezultate a deschis un foc puternic de artilerie asupra pozițiunilor de la aripa noastră dreaptă și a încercat să ne atace pe înnălțimile de la Gucevo, atacul a fost respins. In aceiași zi trupele noastre au respins un atac al inamicului spre Kubacița, pe Drina. Ploile din ultimele zile au schimbat Drina în torent: podurile inamicului au fost distruse dr ape. Rîul cară la vale numeroase cadavre de soldați inamici și de cai. In noaptea de 12 spre 13 Octombrie lupte s'au dat pe malul stâng al Savei, pe frontul Ada-Tziganka. La confluenta Savei cu Dunărea toate atacurile inamicului au fost respinse cu energie, inamicul a avut pierderi mari și s’a retras în mare dezordine spre Betania după ce t> lăsat pe câmpul de luptă 300 morți și un mare număr de răniți. Muri soldați inamici se predau avantgardei noastre care înnaintează spre Bejania și spre gara Semiin La 13 octombrie nimic important nu s’a infimplat pe restul frontului. (Biroul Presei.) CC ă\