Românul, martie 1915 (Anul 45, nr. 299-326)
1915-03-01 / nr. 299
ANUL 45-lea — No. 2t§ VOIEȘTE SI VEI PUTEA ANUNCiUSI Pilit« corp 7 pe o coloană tu pagins Ii . . 50 bani Linia corp 7 pe o coloană tu peu^na IV . 30 b&ai inswMS "i reclame în pagina III linia. . "& *«i Axa adresa: ini«inw«nt» < îh A imiii intraUa ziărului . La iH*«*»*»» i la Uijit .lobii F Joace & l-te, 31 bl» rue <in Faubourg Montmartre. l n MtrUit & Vienna la d-nii Rudolf MfiHfie & C-le La íírnévfi s U d-nii Haasenstain & Vogler și la toate agențiile de publicitate. REDACȚIA. SÍR. ASADEMIEI. Sp. 13 IPM INISTRAȚIA. CALEA VICTORIEI, Ho. 58 BUCUREȘTI, 28 FEBRUARIE Pitica și Melos CÂTEVA REAMINTIRI Nu avem amănunte destule pentru a putea lămuri pe deplin criza prin care a trecut guvernul grec în ultimile zile și credem că e cel puțin riscat să se ia drepți bune toate afirmațiile transmise prin agenții interesate și toate presupunerile făcute pe temeiul lor. E atîta nevoie de simpatii și de aprobări, pline de speranțe, din țările neutre, încît beligeranții nu precutesc mijloacele prin care simt că vor putea produce efecte utile în opinia publică a Statelor străine. După cele ce a declarat d. Venizelos în Camera ateniană retragerea sa a fost cauzată de un dezacord de păreri între guvern și rege. Regele nu a arătat încredere în politica intervenționistă a primului său ministru și acesta nu a renunțat la punctul său de vedere, admițând o continuare a neutralității. Acesta e faptul exact. Interpretările care se dau motivele ce se atribue unei atitudini și celeilalte și chiar atmosfera ce domnește în Grecia în jurul acestui conflict constituțional sunt pentru noi învăluite într’o mare nesiguranță. Numai desfășurarea ulterioară a evenimentelor va putea să aducă destulă lumină asupra acestor întrebări. D. Venizelos se retrage — pentru un timp nedeterminat — sosind în urma sa o operă săvîrșită. A prezidat la înfăptuirea idealului național al elenismului, astfel încît Grecia și-a îndoit întinderea și numărul supușilor sub guvernul său. Atîta e desigur de ajuns pentru a ilustra cariera politică a celui mai ambițios bărbat de Stat în serviciul patriei sale. Cînd a luat frînele puterii, în 1910, Grecia trecea printr-o criză politică gravă; partidele politice erau numeroase și nestatornice , iar acțiunea lor avusese un efect dizolvant mai cu seamă in cadrul armatei; ofițerii făceau politică militantă și armata, amenința să devină un instrument în mina eî ctlorva oameni politici abili. î D. Venizelos, deși a venit la putere ca un homo norus, aproape lipsit de partid, a izbutit să dea Greciei un guvern tare, care să introducă ordinea, să inspire tutuirora respectul pentru datorie și să i schimbe, pe cit cu putință, însăși » mentalitatea populară, deprinziînd o cu ideia sacrificiului efectiv , pentru o cauză mare, pentru interesele patriei și ale neamului. V. Venizelos a guvernat, în accepția , cea mai simplă și mai bărbătească ■ a acestui cuvînt. Cînd a socotit că era momentul cel mai favorabil pentru a da lovitura cea mare imperiului turc, primul-ministru al Greciei a aderat la alianța sîrbobulgară și Grecii au pornit la războiul pentru realizarea idealului național, pentru care au purtat două războaie consecutive, cel dinții mai bogat în manevre și mai sărac în sacrificii, cel de al doilea mai scurt, mai puțin strălucit, dar mai costisitor. In urma acestor două războaie Grecii nu mai aveau de urmat, pe cît se pare după ideile deocamdată dominante la Atena, decît o politică de neutralitate conservatoare. Printr'un sistem de alianțe și printr’o organizare temeinică a țării din nou mărite, guvernul grec a căutat să consolideze definitiv cuceririle făcute, fixîndu-se într-o acțiune politică oarecum intensivă, deoarece visurile de extensiune erau limitate. Opinia d-lui Venizelos — și a altor oameni politici din Grecia — este că tocmai în interesul conservarii celor odată dobindite, se impune ca Grecia să se asigure pe lingă partida europeană a Triplei Intelegeri printr’un real serviciu făcut acesteia în acțiunea contra Dariianelelor. Tripla înțelegere, pe care oamenii politici din Grecia ce vor o intervențiune armată, o prevăd învingătoare, ar avea să garanteze Greciei posesiunile odată ocupate și, poate, ocuparea unor 2 noui teritorii rîvnite de poporul diin. Această politică nu s’a putut acum realiza și d. Venizelos a trebuit să se retragă, lăsînd în urma sa o operă. Cu această retragere , și cu constituirea noului cabinet , criza de guvern din Grecia se poate considera deocamdată ca fiind sfîrșită. c Situația INFLUENȚA RĂZBOIULUI IN ŐRIEA Economică a EGIPTULUI — RĂZBOIUL EUROPEAN A AVUT O PUTERNICA REPERCURSIUNE ASUPRA VIEȚII ECONOMICE — Războiul care se deslănțue cu atîta furie în Europa, a avut o puternică repercusiune asupra vieței economice a Egiptului. In ultimul timp țara noastră găsise un puternic debușeu, pe piața Egiptului, pentru o parte din produsele sale, debușeu care an cu an creștea tot mai mult, așa că starea ne interesează în deaproape mișcarea și starea economică a acestei țări. Până la declararea războiului, comerțul exterior al Egiptului își urma din ce în ce mai mult desvoltarea sa. In primele șapte luni ale anului 1914, comerțul de import al Egiptului crescuse cu un procent de 7 și 5 la sută față de epoca corespunzătoare a anului 1913, iar comerțul de import crescuse cu 10 și 8 la sută. De îndată însă ce s-a declarat războiul european, comerțul de import și export al Egiptului a început să descrească în chip vertiginos. Această scădere se ca fează în ultimele luni, la un procent de 65.70 și chiar 70 la sută, ceea ce înseamnă pentru Egipt un adevărat dezastru economic. Această sciiere de altfel a fost simțită de toate țările cari se găsesc în relațiuni comerciale cu Egiptul. In ceea ce privește țara noastră pierderea temporarală a debușeului pe piața Egiptului este o pagubă destul de simțitoare. Pină ln Septembrie 1914, comerțul României cu Egiptul făcuse un progres din cele mai îmbucurătoare. Pn ultimii trei ani de zile cifra acestui comerț se îndoise căci de ani de în cursul anului 1910 Rominia exportase în Egipt mărfuri sub valoare numai de zece milioane in 1913 acest comerț atinsese cuantumul de douăzeci și opt de milioane leiComerțul României cu Egiptul a viaat în mod regulat și di creștere, până în Septemvrie 1914, pină la care dată exportul României în Egipt atinsese cifra de 17.400.000 lei. Deja această dată însă, închizîndu-se strimtoarea Dardanelelor orice comerț dintre România și Egipt, a încetat cu desăvîrșire. Ținînd socoteală de aceste fapte atunci vedem că, pentru anul 1914, comerțul dintre România și Egipt se cifrează la 17.400.00, pe cînd în anul 1913, acest comerț a atins cifra de 28.200.000 lei, așa că pentru exportul produselor românești în Egipt, înseamnă o pagubă de 10.800.000, pentru anul 1914, dacă ne închipuim că exportul din 1914 ar fi fost egal cu cel din 1913, cum însă, după cum am spus, comerțul Rominiei cu Egiptul se găsea în continuă creștere, atunci paguba pentru 1914 este cu mult mai mare. Produsele pe care România le exporta în bVnit sunt: lemnele de construcție, petrol și iaum.oiind fiecare produs în parte atunci constatăm, pentru 1914 următoarele pagube: lemnele de construcție s’au exportat în 1914 pentru 5.500.000 lei, pe cînd acelaș produs în 1913 s'a exportat pentru o valoare de 7.800.000 lei; petrolul s’a exportat în 1914 pentru o valoare de 5.400.000 lei, pe cînd în 1913 aelaș produs, s’a exportat pentru valoare de 10.900.000 lei; în sfîrșit, al treilea produs românesc s’a exportat în Egipt în cursul armul 1914, pentru o valoare de 4 milioane 100.000 lei, pe când în 1913, acelaș produs s-a exportat pentru o valoare de 7.900.000 lei. După cum se poate vedea comerțul nostru de export în Egipt, a fost destul de simțitor păgubit de evenimentele cari se desfășoară în Europa. 6 BANI t Fondator : 1 0SETT1 Primiriu Capitalei și sălile - spectacole D. Emil Petrescu, primarul Capitalei, care a luat atîtea măsuri lăudabile pentru binele orașului, a fost informat de starea în care se află unele localuri de spectacole din București. Pe lângă că sunt clădite în pripă, pentru anume scopuri de exploatare, multe din aceste săli sunt un permanent pericol pentru siguranța orașului. Ca o încoronare a halului în care se găsesc, cîteva din aceste faimoasele săli întreprinzătorii lor au socotit cu cale să facă și scene de scînduri în centrul Capitalei, în ziua de azi cînd — nici în mahalalele cele mai îndepărtate nu se mai îngădue construirea nici unei maghernițe din lemn! Nenorocitul de la margine, care are nevoe de o bucătărioară ca să facă mîncare pentru o casă de copii, nu obține autorizațiune de a construi o magazioară, iar patronii cinematografelor au construit scene de scînduri în inima orașului, pentru „numerile“ de cafeconcert! E strigător! Iată de ce d. primar s’a hotărît să ia grab unice măsuri de îndreptare. Răul s’a întins din cale afară, bucătăriile au fost transformate în săli , de spectacol, iar clădiri dintr’o jumătate de cărămidă cuprind în ele mii de spectatori cu femei și copii . D. Maior Urlățeanu, comandantul corpului pompierilor, a făcut însemnate constatări în această privință- D-sa a redactat rapoarte ce au fost înmânate Primăriei, iar această autoritate a dat o ordonanță de care anumiți întreprinzători nu vor să țină seamă. r E din toate punctele ae vene?*? * lăudabil că Primăria și Poliția și-au dat, mina pentru a veghea ca siguranța, liniștea și morala publică să fie respectate. Cim pină în prezent norocul ne-a favorizat, din partea incendiilor și n’am avut atîtea focuri mari, m’ar trebui să ne bazăm pe asta — și, de aceea nici nu ne bizuim. Să luăm măd suri înainte de a fi prea tîrziu. j. D-nii Emil Petrescu și Gh. Corbescu vor ști să-și facă datoria întreagă, ori alte străduințe se vor pune și oricite parale se vor risipi pentru rubrica „Inserțiilor și Reclamelor“ prin, ajutorul căreia cinematografiștii polemizează cu autoritățile. R. e Expozițiile dela Ateneu — PICTORII FLORIAN ȘI CANTINI - Pictorul D. Floriiu — îndestul 1i de cunoscut publicului nostru — •e expune în Rotonda Ateneului o . . , serie de marine. J '"VI , ■ , , încă de multă vreme acest tînăr artist a căutat să se specializeze în a reda sufletul, și vibrațiunile" Mării — cea mai capricioasă fe~ ,la inee și totodată și cea mai perfidă. A reda viața, palpitările Mării e este a dispune nu numai de multe sentiment — dar și de multă tehnică. Se poate foarte ușor să cazi pe în banal, căci Marea nu este niciodată aceeaș, prin urmare este cea mai puțin banală. ’ , A reda A cu miestrie — originalitatea Mărei cu toată policloromia ei, veșnic alta —’este a fi un artist original, un artist care iese din banalitățile, tuturor cari sunt meșteșugari, — iar nu 1 artiști. Și, pe cît se pare — d. Florian este un artist — un artist care dacă încă n’a ajuns la maturitate — nu este însă departe. . Și, cu dorul, cu râvna lui de muncă, de energie cheltuită numai pe această cale — sperăm că acest artist va ajunge cât de curând să re- 1colteze, să culeagă și să se bucure de frumoase roade. c Marinele d-sale — dacă nu toate, dar foarte multe redau cît mai apropiat de adevăr, de realitate impresiunile ce primim în fața acestei splendide priveliști — fie calmă, fie agitată, Atît în uleiu cit și în pastel d. r. Florian poate să ne dea lucrări, o cari prin valoarea lor să mulțu r unească pe cei mai exigenți și rar P Despre d. Cantini, care expune aci lături de d. D. Florian, putem spunne, că după cum se arată—pentru g, prima oară de nu ne înșelăm și — inaugurează destul de bine — nu dacă avem în vedere seria de capete în uleiu, cari te remarcă prin vigoare, și prin desemn. Nu-1 putem apraia mai bine în dialtele de cir cum o apreciem în aceste capete, cari denotă un real [n talent, frumoase atitudind pentru redarea lor. Și, de altfel, taate aceste capete au ceea ce trebue să aibă ea să fie pr lucrări bune. [t In definitiv : ti debut — putem spune — frumos !n' _______ IIL____22?- I* DUPĂ I LUPTA Soldații finului mulți eaistea francezi ca atitudinea lor hotărîtă și bravi DUMINICA î MARTIE 1915 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI ABONAMENTE ! tară . . un an lalet . . . sauge luni 8 !»£ t.> tiwstinatate . . sm au 33 iei . . . șpaga luni în lel ăbociatoentine încep la I și ii ale fiecărei Inul  se lUdess: ■ “*TIT WT.V«ipa-«« Sî» Acttalul StmfU «înrutoti și la ofielUe 8 \ 3 ț \Q T tjp Vauja«. *«Agence Iutarnaciouale 4e jouruattX JL«Att*S«Ak» * la Anul I. Battenhausen,. Staatsbabnhö —• ■ ■"*'“*fîB“Sinrich Masseln, TELEFON No. 57/20 și 22/39 * * • ' & EXCES DE CHIRURGIE jluvo/jutco tiiun cei chirurgia r război a progresat uimitor mai rA1 Ies după războiul ruso-japonez le cel balcanic. e In actualul război, chirurgia 6, aplică aproape în mod exclusivi ceea ce a făcut pe mulți medici să protesteze și să arate că s’ j putea face, mai multă... medicnă. Nu trebue ca intervența chirurgicală să fie singurul mijjloc de a vindeca o rană. Doctorul G. Guelpa scrie într revistă franceză, că îngrijirea medicală poate aduce oricărei acțiuni chirurgicale o contribuție la capitală simplificînd evoluțiile c rănilor și determinând astfel o vindecare mai repede, fără a ei spune pe rănit la rezultatele solclei sau ale bisturiului. Iată cum caută să dovedeasc d-rul Guelpa îndreptățită lui afirmațiune: Se admite în mod general c aceiași rană evoluează în mod diferit, după constituțiunea organică a fiecărui individ. De aceia doctorul este mai puțin sigur de vindecarea radicală , a unei răni produsă la un tuberculos, un bătrîn etc., de cita aceia a unui tînăr cu o constituțiune organică viguroasă. In primul caz, oricine găsește natura să se dea o mai mare importanță supravegheri medicale. Faptul se petrece la fel cu răniții de război: înainte de a prim rana, soldatul suferă o slăbire a organismului din cauza intoxicărilor, care modifică evoluțiunea rănilor primite. Oboseala, frigul,noțiunile sunt cauze active care în rezistența vitală. a Aceste considerațiuni ne dă explicarea diferitelor complicațiuni ce se ivesc deseori agravînd ranile, care în starea normală a organismului ar fi evoluat în mod simplu și spre o vindecare sigură. * * O mare agravare a rănilor se datorește microbului tetanosului. Se știe că contagiunea tetanosului se dezvolta mult mai bine în rănile mici, decît în rănile mari, unde scurgerea sîngelei elimină și microbul infecțios. S’a dovedit pe de altă parte că privațiunea de hrană poate fi prelungită cîteva zile în șir, fără pericol pentru bolnav, prilejind o mai repede efectuare a schimbului organismului. Prin faptul înlăturări vremelnice a unei cantități mari de toxine, se poate ră * * * Fiindcă, după cum s’a constatat, tetanosul complica evoluțiunea rănilor, dr. Gelpa propune ca un medic anume hotărît, să examineze terenul regiunilor tranv ? ! In Germania și în Austro-Ungareria, cuvîntul de ordine este: Galeare moi!... , lovind s fruiául ’restrictei‘derivanjelor din grîu. gr. Dar, mă veți întreba, ce-are de-a „ face grîul cu gulerele moii... . Mult, foarte mult, fiindcă și pîiunea și, scrobeala albă cu care se întătăresc gulerele și manșetele tot din grîu ese și una și alta. Și cum griul începe să devină tot mai rar în coprinsul acestor două imperii centrale, ar fi o nebunie să contile nui cu fabricarea scrobelei cînd n’ai grîu îndeajuns pentru fabricicarca pîinei. Iată clar cum în Germania ca și ce în Austro-Ungaria, moda a pornit-o cu cel puțin trei luni înainte, și cămășile moi de vară, grație evenimentelor iau locul gulerilor și manșetelor scrobite. Așa cum este venită din străinătate această veste, ea nu prezintă, decît importanța obișnuită a "' " s'nui fapt divers, care se produce c. într’o atmosferă comică deși originnea lui trebue căutată în ce mai p . singeroasă perturbare a secolului, t. Cînd auzi că într’un imperiu ca scrobirm fabricarea scrobelei, îți iim? săPiri rîzi. Cînd însă te gîndești mai departe și cercetezi cauzele care au determinat aceste măsuri, surîsul se schimbă, într’un sentiment de milă pe care nici un suflet nu și-l poate ascunde în fața unui dezastru uman. Or, ultimele ordonanțe din Germania și Austro-Ungaria, nu fac decît să confirme producerea primelor simfonie ale acestui dezastru, Lipsa de grîu și deci lipsa de pîine, lipsa hranei esențiale pentru orce gură de om, indiferent naționalitatea lui, nu trebue judecată , cu ușurința cu care ne-am fi amuzat poate să judecăm lipsa gulerilor și manșetelor scrobite din Germania sau Austro-Ungaria. In mostirea aceasta comisă, din care s’ar putea, la nevoe broda un admirabil „ subiect de vodevil, se sbate cu ul- 111 prima desperare, originea celei mai ” clasice tragedii a vremurilor noastrretre. Gulerile moi, nu sunt decît floricelele proaspăt culese cu care se caută a se ascunde figura unui ca'fa*'e?teF%,tr- trcPue văzut. Scrobe obiectul tragic al griciunii^eJl' n> SU Și cu toate acestea, cînd ne gîndim că există oameni pentru care scrobeala joacă mai mare rol decît pîinea!... In primul rînd, mă gîndesc la acei „ghigherli" pentru care impecabilitatea toaletei lor, are precădere asupra cerințelor cotidiane ale stomacului. Mă gîndesc la acele persoane, despre care nu se știe niciodată, unde, cum și din ce mănîncă, dar care ne epatează totdeauna cu corectitudinea gulerilor imaculate, a pantalonilor călcați cu dungă și a multor alte calități inutile care te fac să te gîndești mai mult și mai departe decit atunci poate cînd ți-ar fi șoptit în mod discret: „n’am ce mînca“.. Și Unii* intestivi nu sunt de tot șeelor pentru a vedea dacă nu este tetanifer (operațiunea este foarte simplă și poate fi săvîrșită în cîteva ceasuri). Dacă rezultatul va fi pozitiv se va institui de urgență tratamentul preventiv al infecțiunei cu ser antitetanic. Ca mijloace imediate pe care să le întrebuințeze însuși soldatul rănit propune ca soldatul să-și supravegheze singur orice leziune a pielei, ungînd-o cu tdietură de iod; să utilizeze chinină ori de cite ori simte dureri reumatice; soldatul rănit care nu poate fi dus imediat la ambulanță, să-și administreze singur un purgativ. Sosit la ambulanță i se va injec SIVUll ~__kji chinină și piramidou; i se va da de asemenea un purgativ, oricît de gravă ar fi rana. Dacă rănitul are temperatura ridicată va fi supus unei privațiuni de hrană. Medicul poate fi sigur că dacă temperatura bolnavului se menține ridicată, aceasta însemnează începutul unui proces morbid special, împotriva căruia se impun intervenții raționale. Numai astfel — închec d-rul Guelpa — se va reduce morbidi■foffor» •* * *1 ' consecințele firești ale războiului, pe care unii îl caută cu luminarea, după cum spune romanul, și aceasta parca «mi»«, 1u.fundarea cît mai adincă în întunerecul atîtor și atîtor dezastre ale zilelor de minner... KOH-Y-NOOR. D'SCUTII FOLOSITOARE IN RĂZBOIUL ACTUAL Cîteva observațiuni făcute de dr. GUELPA într’o revistă franceză YJOAVILAís nr.1. 1 — — ' simitj organismul nu mărsură să lupte cu succes împotriva celorlalte cauze de intoxicare ce provi fie dintr’o insuficientă combustiune celulară, fie din răni la orice altă infectiune. Chirurgia n’ar aduce singur folosul real pe care îl poate aduce în unire cu medicina. E de ajuns o privire asupra faptele spre a se convinge oricine că aceasta metoda stăpînește cu desavîrșire mersul oricărei boala; rănile cele mai grave se modific, simțitor și repede, ajungând plăg simple la adăpostul oricărei compileațiuni. O probă convingătoare a rolului important pe care îl are cura medicală a răniților, ne-o dă utilizarea științifică a purgativul« și a privațiuni de hrană, contra gangrenelor gazoase, complicațiuni atît de primejdioase a rănilor în actualul război. IV SBCa-JF&’gJ Ir» 1=3 ALB GULERE MOI... 5EȚE-ȘUGUBEȚE MAI CUMINTE Deși Atena poartă acelaș nume cu „Minerva“, zeița... înțelepciunii, totuș prima pare a fi, mai înțeleaptă ca secunda. ------- M TOT INDARAT! Dacă ’l chiamă RacorsH — e foarte firesc să dea tot îndărăt în ce privește sănătatea și integritatea minții, deși declarațiunile-i în privința atitudinei României le face în ziarul italian : „Avanti“. SCRITORULUI NIGRIM are***: i..... . Meșterul Nigrim. ” Pentru că ’l... confundă Lihnea cu Cridim. aferim Piuziaye franceze Gynnoflici cu porții — CONDIȚIUNILE NOULUI REGIM — O telegramă din Berlin, transmisă din Amsterdam ne arată condițiuniile porțiilor, la care de aci înainte sunt supuși germanii. Fiecare persoană nu va avea dreptul, decît la maximum patru livre de pîine sau de făină pe săptămînă, adică gospodina care va voi să-și reînoiască mica ei previziune de făină pentru trebuințele culinare, va trebui să reducă la atiia time care-i este asignată pe săptămînă. Cum, de altă parte, pîinea pe care o mănâncă actualmente germanii este mult amestecată cu cartofi, dacă supușii lui Wilhelm se îngrașă cu acest regim, vor trebui să se apuce serios de „delicatese“. Dar iată, că și delicatesele vor fi, poate...în curând monopolizate. Se vorbește de pe acum de tăierea în masă a porcilor, cărora li se reproșează că au prea multă poftă de mîncare și că mănincă grăuntele care pot servi oamenilor.