Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 540-565)
1915-11-26 / nr. 562
I Berlin 24 Noembrie. — (Prin telegrafta fără sfir).—Teatrul de razboiu balcanic. Am luat specul peste 1250 prizonieri au fost aduși. Francezii au trebuit să renunțe din cauza unei Încercuiri amenințătoare, la pozițiunile lor din Gerna (Karasu) Vardar. ceremonie franco-italiană Lyon 23 Noembrie (prin telegrafia fără fir). O ceremonie franco italiană a avut loc ieri la Lion cu ocazia inaugurării unei plăci comemorative în cinstea lui Bruno și Constantino Garibaldi morți pentru Franța. Mai multe discursuri au fost rostite de către d. Gustav Rinet senator prezident al ligei francoitaliene și de d. Herriot, primarul Sionului care au analizat afinitățile latinei și vestita prietenie franco-italiană. INFORMATIUNI Salariile funcționarilor nu vor fi reduse De cîtăva vreme unele ziare dau, la intervale foarte scurte, știrea că ar fi vorba să se scadă, în viitorul buget, salariile funcționarilor publici. Este și aceasta una din știrile de senzație pe care le publică aproape zilnic anumite gazete. Asupra acestei chestiuni d. Emil Costinescu, ministru de finanțe ne autoriză să dăm cea formulă de smințire. Nici vorbă nu este măcar ca în viitorul buget al Statului să se facă vre-o reducere asupra salariilor funcționarilor publici. Salariile tuturor slujbașilor Statului, de orice categorie, vor rămîne intacte și nu vor suferi nici cea mai mică reducere. Credem că această categorică de smintire este suficientă pentru a liniști pe funcționarii publici și a tăia scurt, pentru totdeauna, pofta acelora cari răspîndesc asemenea știri. * Comisiunea Senatului pentru răspunsul la Mesajul Tronului s’a întrunit la d. Ion I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri. D. Toma Stelictn a fost ales președinte al comisiunei, iar d. C. Alessiu, raportor. Proiectul de răspuns va fi depus în ședința de Vineri a Senatuliuă. Ministerul de finanțe a fost anunțat că în cîteva zile vor începe să sosească în țară din Germania și Austro-Ungaria, importante cantități de cărbuni, a căror livrare a întîrziat. Pe de altă parte, va sosi în curînd un prim transport de 6000 tone de cărbuni venind din Rusia. Vaporul Carpațî care a plecat spre Mariampol (marea de Azov) a sosit în bune condițiuni la destinație și gata să-și efectueze încărcarea. * D. dr. C. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice a convocat pentru astăzi la minister pe directorul gemeral și directorii de servicii ai €. V., pentru a examina în detaliu situația micilor funcționari ai acestei instituțiuni care n’au putut fi puși pe tabloul întocmit în baza legei din 1914, și spre a vedea ce s’ar putea face în favoarea lor. Astăzi Mercuri 25 Noembrie ora 5 și jum., seara D. C. G. PIETRARII va desvolta la Cercul de studii al partidului liberal — Calea Victoriei 44 — conferința d-sale: SITUAȚIA MILITARĂ DUPĂ 16 LUNI DE RĂZBOI. Conferințele fiind publice pot asista și persoane străine cari nu sunt membri ai cercului de studii sau ai partidului național liberal. lA apărut „Revista de viticultură“. (Anul 3, No. 70. A apărut „Revista penitenciară“. (Anul IV, No. 10). * Legațiunea Germaniei ne roagă să inserăm cele ce urmează. De câtăva vreme unele Agenții străine răspîndesc în presa romînă știri false și tendențioase privitoare la Germania și la marile succese militare și politice repurtate de ea. Deoarece rectificarea imoratariștiri este dată de cursul inalterabil al evenimentelor, Legațiunea Germaniei ține să aducă la cunoștința publică că ea renunță o dată pentru totdeauna a le desminți din parte i. * D. Ion I. C. Brătiianu, ministru de războiu, a lucrat azi înainta de amiază cu d. general D. Iliescu, secretar general al acelui minister, la noul buget al departamentului său. * D. dr. Angelescu, ministru lucrărilor publice, a lucrat azi inainte de amiază la departamentul său cu toți directorii de serviciu din administrația căilor ferate, relativ la întocmirea noului trager. * M. S. Regele a semnat decretul prin care se aprobă modificarea regului meritului pentru r construcțiuni, împrejmuuri și alinieri în orașul Iași. ------ex------ Succese germane la Berry au Bac — (Prin telegrafia fără fir) — Berlin 24 Noembrie. — Teatrul de războiu vestic. — Ia Berry au Bac a reușit o explozie mare, tranșea franceză a fost acoperită împreună cu trupele aflate în tranșee, un șir de mine inamice au fost distruse. La Est de Auberive în Champagne am cîștigat 250 metri din avant tranșeele franceze peste 60 de oameni sunt prizonieri. Teatrul de războiu estic situațiunea n genere neschimbată. Luptele din Artois Paris 24 Noembrie. — Comunicatul din 6(12), orele 23. — In cursul zilei activitate intensă de artilerie în Artois, împrejur de Loos și Souchez cum și între Semmy și Oise, unde bateriile noastre au atins convoiurile la Fay și au luat subt focul In trupele ce se deplasau înapoia frontului, linga Hattencourt și Laucourt. Canonada a fost de asemenea foarte susținută de la regiunea Saint Pouplets pînă la Massiges și în Argonne la Haute Chevauchée. Socialiștii în Reichstag Roma 24 Noembrie — Știri din Zurich arată că nemulțumirea partidului socialist german împotriva guvernului merge din ce în ce sporind. Cu toate supravegherile poliției circulația ziarelor clandestine e foarte întinsă. Și mulțumită complicităte a numeroșilor soldați și subofițeri unele exemplare ajung chiar și în mîinile trupelor de din front. Grupul parlamentar socialist e îndemnat din toate părțile să aducă în Reichstag chestiunea păcei. Se crede că Bethmann Holweg, cancelarul imperiului, oricît de contrar ar fi oricărei discuțiuni în această privință, nu va putea însă să nu lase o oarecare libertate de discuției deputaților socialiști, pentru a evita ca opinia publică peste măsură de iritată, să nu treacă de la vorbe la acte. (A. T. I.) In jurniremanierei Cabinetului austriac Relațiile economice Austro-Germane — (PRIN TELEGRAFIA FAZA FIR) Lyon, 24 Noembrie. — O oarecare lumină a fost aruncată asupra cauzelor demisiunii miniștrilor austriaci. Intr’un articol foarte comentat pe care îl publică Neue Frei Presse contele Julius Andrassy fost ministru și unul din leaderii opoziției ungare protestează cu vehemență contra tendinții manifestații printre cîțiva bărbați de Stat austriaci cari subordonează pe de-a întregul monarhia austroungară Germaniei forțîndu-o să intre în noua uniune vamală proiectată de această din urmă și care va fi încoronarea politicei imperialiștilor germani avînd ca scop complecta apreciere a monarhei dualiste. In primul an al războiului, scrie ■ contele Andrassy am pierdut dreptul de a avea o diplomație independentă în afacerile de Stat — ceea ce diplomația noastră trebue să spune, este dictată de germani, trebue să luăm măsuri imediate pentru a pune un sfîrșit la această stare de lucruri înainte ca imperialismul german să fi pus complect mîna pe țara noastră. De curînd o serie de conferințe de financiari s-au ținut la Viena și Budapesta. Contele Stuergh și contele Tisza și-au exprimat opinia că orice negociațiune tinzînd la o înțelegere economică strictă între germania și Austro-Ungaria ar fi prematură este a remarca că dr. Schuster unul din miniștrii cari și-au dat demisia ar fi cel mai mare adversar al uniunii vamale proiectată. Se zice că împăratul Wilhelm pe timpul recentei sale vizite la Frantz Iosef a obținut demisiunile miniștrilor amenințînd serios că va suspenda amerindarea armatei austriace care a depins cu totul în această privință de germani. La 30 Noembrie, contele Tisza, prezidentul miniștrilor unguri a răspuns unei delegații care se plingea de scumpirea vieții. E indubitabil că condițiunile de existență sunt mai puțin rele în Germania, decât în Austro-Ungaria, dar nu trebuie să se uite că viața era deja mai puțin scumpă înaintea războiului, în Germania de cit la noi Neue Freie Prese din Viena, organ guvernamental, scrie : „faptul ce trebue să se discute în acelaș timp la Viena, la Berlin și Dresda, afacerile noastre economice arată în destul cît este de grea și complicată situația este că războiul ne-a adus atîtea greutăți și impozite, că toți trebue să sacrificăm interesele noastre personale. Pentru a face față în afară încurcăturilor financiare, avem greutăți și pe terene de alimentare și de aprovizionare, dacă, voim ca succesele noastre militare să fie menținute, trebue ca să le remediem imediat; altfel imensele noastre sacrificii de sînge și de bani vor fi făcute inutil și curat în pagubă.■-----o o—— GENEROZITATEA UNUI HOȚ Cu agentul după el, hotul s’a dus la o amantă a sa care locuește în str. Lînăriei, dincolo de Lemastines. Nu bănuia, bineînțeles, că este urmărit. Ajungînd în curte s’a întîlnit cu o fată, croitoreasă din vecini. I— De ce ești îmbrăcată atît de subțire d-ră ? a întrebat-o hoțul. — Pentru că n’am parale să-mi cumpăr și eu vin palton. — Să-tî dau eu ! — și imediat a scos o sută de lei, pe care i-a dat fetei. Croitoreasa a rămas încremenită, dar tînărul i-a răspuns: — Mi i-oi da cînd vei avea. — 6 — * Vineri la ora 6 jum., în localul Institutului din strada Cosma No. 16, va avea loc deschiderea cursului de „Motori tehnici și hidraulici“ al d-lui inginer N. Iliescu-Brânceni cu o conferință tratând despre „Posibilități industriale la noi în țară“. * Vineri seara, la orele 9, are loc, în amfiteatrul spitalului Colțea, ședința „Cercului de studii genito-urinare. La ordinl zilei sunt comunicările d-lor dr. Boeuali Căplescu, dr. Noica și dr. Strosminger, dr. M. Coliu și dr. T. Sărăteanu. * Reamintim că astă-seară va avea loc la Ateneu concertul societăței „Carmen“ sub direcțiunea d-lui D. G. Kiriac. In program fragmente din frumoasa operă a lui Berlioz „La Damnation de Faust“, în românește și coruri și cântece populare și patriotice. Biletele la Magazinul Conserva—---------exo------------ lăsuri contra holerei ridicate Direcția generală a serviciului sanitar a ridicat măsurile luate pentru călători și proveniențe față de cazurile de boală ivite în județele Lisk, Samsk și Cieszaros (Austro-Ungaria). Pentru toate celelalte localități măsurile luate rămîn în vigoare. -ooo- Pe frontul belgian Paris 24 Noembrie. — Le Ha>vre. — Comunicatul belgian. — Nici o acțiune de infanterie pe frontul belgian. Bateriile noastre au executat în diverse rînduri trageri asupra grupelor de soldați germani mai ales spre Schoorbakke și Woumen. Artileria germană a arătat oarecare activitate după amiază, am combătut-o cu succes. ImjKiținarea rezervei metalice germane Roma 24 Noembrie. — Sper telegrafiază din New-York că în America de nord valorile germane au scăzut foarte mult în zilele din urmă. Astăzi un dolar face cu 5 mărci. Această repede depreciere a monedei germane arată nu numai gravitatea crizei economice financiare din Germania, ci și împuținarea rezervei metalice și mai ales a aurului. (A. T. I.) Luptă pentru posesiunea unei tranșele Paris 24 Noembrie (prin telegrafia fără fir). In Belgia artileria franceză împreună cu artileria belgiană a executat tiruri asaupra unei lucrări germane din regiunea Hellas; lucrarea a fost completamente distrusă și două deposite de munițiuni au sărit în aer. In Artois lupta de artilerie a luat în cursul zilei o înfățișare din cele mai active; bombardarea a fost violentă de o parte și de alta; în regiunea Givenchy, la nord de Bois en Hache, s’au dat de asemeni lovituri cu mari bombe. In sectorul drumului de la Liche, artileria franceză a executat tiruri fericite asupra focurilor germane. In regiunea de Craonne, se semnalează lupte de patrule. Francezii au avut avantagiul. In Champagne lupta s’a urmat pentru posesiunea tranșeei avansate la sud de Saint-Souplet; contraatacurile franceze au și permis să se recîștige o mare parte a elementului pierdut; un alt atac local important s-a produs la est de Louain. *—O— luptele austro-italiene Coliano, 24 Noembrie (prin telegrafia fără fir). Intensă acțiune a artileriei dușmane în special în Giudicaria, în valea Concei și în Carnia. Infanteria noastră luptă cu bărbăție pe Carso, a capturat material de războiu, între care un gazogen, două aruncătoare de bombe, puști și munițiuni. — (Cadorna). ^ Nooi recrutări în Rusia Londra (Karnavon) 24 Noembrie (prin telegrafia fără fir). — Printr’un ucaz imperial, Rusia chiamă sub drapel un milion și un sfert de tineri recruți. greacă spune că Lordul Oștire Kitchener, cînd a fost acum de curînd la Atena, a oferit Rusiei arme pentru 6 milioane de oameni, IMPRIMERIBUE „INDEPENDENTA“ STRADA ACAI m Vk Cum și-au complectat Bulgarii munisiunile Romă 24 Noembrie. — In jurul aprovizionării cu muniții a armatei bulgare, ziarul „Idea Nazionale“ publică următoarele amănunte: Bulgarii pînă mai acum cîteva luni dispuneau de munițiuni foarte restrânse." Numai efe la August trecut au început să sosească în Bulgaria anne și munițiuni. Din ultimele zile ale lunei Iulie, o comisiunie de ofițeri bulgari se găsea pentru o misiune secretă la Berlin. In primele zile ale lunei August sosiră la Sofia, doi ingineri de la Casa Krupp, carpi avură mai multe consfătuiri cu personalul superior din Ministerul de războiu. Trebue să amintim — scrie numitul ziar — că la încheerea păcii din Bucuurești bateriile bulgărești nu mai aveau decît cite 20 lovituri de fiecare țeavă de tun. In urma experienței făcute, de armata bulgară pe timpul celui dinții și celui de al doilea războiu balcanic, guvernul bulgar stabili că încă din timp de pace trebuie să se fie gata câte 1500 lovituri pentru fiecare tun de campanie. Acest quantum a fost complectat în August la Casa Krupp. (A. T. I.) Un interview al regelui_Constantin — Asupra atitudinei Greciei — Londra (Karnavon), 24 Noembrie (prin telegrafia fără fir). — Regele Constantin al Greciei, într-un interview acordat corespondentului special al ziarului „Times“ a explicat și a apărat politica de neutralitate a Greciei. Maiestatea sa l’a asigurat că țara sa e amică a înțelegere), și a adăugat că totdeauna s’a simțit atras spre Anglia, mai mult decît spre orice altă țară. Aliații să nu se teamă de nici un rău din partea Greciei, dar Maiestatea sa a adăugat că nu-și poate lega țara printr’un program fix și irevocabil, fiindcă a explicat, Anglia și aliații încă n’au hotărît un program precis în Balcani, Manifestului Venizelo: Londra (Karnavon) 24 Noembrie, (prin telegrafia fără fir). — Cu toate manipulațiunile germane asupra cenzurei grecești manifestul lui Venizelos a ajuns la Paris eri. Bărbatul de Stat Cretan declară că în Grecia viața constituțională e suspendată și stărie să arate că e de prisos o acțiunii politică pentru surparea autocrației lui Constantin, Venizelos deplină participarea la alegerile zadarnice. -----oo---- Dorințele de pace ale Papei Nimeni, 24 Noembrie (prin telegrafia fără fir). — Cuvintarea Papei la Consistoriu e cu recunoștință aprobată în Germania, s’au observat mult dorințele unde de pace ale Sfîntului Părinte. Opiniunea publică și presa își amintesc de propunerea păcei de anul trecut de a se încheia un armistițiu de Crăciun, propunere zadarnică fiind refuzată de francezi. — o — Fabrica de pirogenare a derivatelor de petrol Monitorul Oficial de ert, publică următoarea decisiune: Având în vedere cumpărarea de către ministerul de război a „fabricei societăței anonime române Blau- Gaz”, în scop de a fi transformată în fabrică de pirogenare a derivatelor de petrol ce sunt necesare fabricărei explozibilelor. Decidem: ART. 1.— Cu începere de la data luării în primire, fabrica va funcționa sub numele de „Fabrică de pirogenare" depinzînd direct, ca administrație și exploatare, de „direcțiunea generală a munițiilor”. ART. II.— întreaga administrație a fabricei va fi organizată de către „direcțiunea generală a munițiilor” și va funcționa după un regulament provizoriu. ART. III.— Lucrările de amenajare a fabricei vor fi studiate și hotărâte de „direcțiunea generală a muniților”, cerîndu-se aprobarea sumelor necesare. ART. IV.— Toate cheltuelile de exploatare vor fi aprobate de directorul general al munițiilor. ART. V.— D. inginer chimist G. Gane de la institutul geologic este delegat a îndeplini funcțiunea de director al fabricei de pirogenare. Personalul de exploatare și cel necesar pentru lucrările de amenajare va fi delegat sau angajat în mod provizoriu de către „direcțiunea generală a munițiilor.”oooo ihimări timporale în armată Pe ziua de 1 Decembrie 1915 s’au făcut următoarele chemări temporale în activitate de serviciu: Farmacist, căpit. de rezervă Serghiu Cerchez, dela corpul II, la farmacia diviziei a 7-a, cu solda gradului de local. Ofițerul mecanic cl. III de rezervă Petrescu Atanase, dela divizia de mare, la corpul de aviație. Admvii. sublocotenent de rezervă Ionescu St. Vasile, din reg. 56 inf., la reg. 74. Chemarea temporară în activitate de serviciu, la ofițerilor de rezervă prevăzut! mai jos, a încetat pe ziua de 1 Decembrie 1915, repartizîndu-se corpurilor de trupă arătate în dreptul fiecăruia . Subloc. de rezervă Florescu Radu- Mircea din reg. 2 art.. grea în același regiment. Sublocat. de rezervă Serban Ștefan din reg. 4 călărași și plot. major Scarlat Costache din reg. 6 roșiori, a fost înaintat pe ziua de 1 Decembrie 1915 la gradul de sublocot. de rezervă, chemîndu-se timporar în activitate de serviciu, la vacanța acelui regiment, po Scufundarea unui distrugător fc.. Londra (Karnavan) 24 Noembrie, (prin telegrafia fără fir). După o știre oficială comunicată de amiralitate, un alt submarin a desfășurat activitate în marea de Marmora, prin bombardarea unui tren, torpilarea și scufundarea unui distrugător turc și distrugerea a cinci vapoare cu provizii. —oo- Călcarea , convenției din Geneva —o— O lămurire asupra intrebuințării vaselor spital de către Englezi Nauon 24 Nopembrie.— (Prin telegrafia fără fir).— Diferite știri. Cu privire la transportul de trupe și material de război englez în Marea Meditidrană, buletinul marelui cartier general din 3 Decembrie e de un deosebit intens. Acest buletin scrie cu încheere: Dușmanul care, după cum am comunicat și prin raportul nostru de la 2(12), a atacat cu bombe aruncate din aviatori vasul nostru spital Bechid Pașa, deși acesta avea semnul semilunei roșii, recunoscut prin tratatele internaționale, cutează să-și ferească toate transporturile militare de focul nostru, punînd pavilionul Genevei. Astfel noaptea trimite în două vapoaree spital soldați, aduși în timpul zilei pe aceste vapoare. Acest procedeu e o mărturie a neputinței dușmanului și a gradului de respect ce-l are pentru cele mai elementare legi de umanitate. Abuzul și mai departe al englezilor din semnul crucei roșii, în Marea Mediterană, va forța puterile centrale la măsuri, prin care să se pună capăt procedeului da desfide orice drept și lege umană. —--—o Îndrăzneață lovitură din Bulevardul Carul ------UN FURT DE 15.000 LEI.AUTORUL A FOST PRINS.CERCETĂRILE D-LUI INSPECTOR I. RAFAIL ----- Un nou furt, care este — în acelaș timp — și un furt nou. St au ramurile cînd hoții îți eșeau în cale, la drumul mare, sau cînd își expuneau viata pătrunzînd cu forța prin casele pe care voiau să le i prădeze. Azi avem hoți moderni. Ei cetesc pe Conan Doyls și pe Maurice Leblanc, studiază chimia, electricitatea, mecanica, etc. spre a putea da lovituri savante. Hoțul o introduce în casă sub livreaua unui servitor, muncește zi și noapte spre a pregăti lovitura, observă, studiază toate obiceiurile stăpînilor săi și, numai după ce este sigur prin situație, operează. O RECLAMAȚIE D. dr. Marcovici, dentist din piața C. A. Rosetti, a reclamat d-lui I. Rafail, inspectorul șef al siguranței Capitalei, că un servitor al său i-a furat suma tijei 15.000 lei. Cu privire la acest servitor d. Marcovici a dat următoarele informații: e tînăr, blond, cu părul galben. Condicnță nu avea, act de naștere nu, însfîrșit nici un bilet de identitate. Ce era de făcut ! Unde să găsești un băiat cu părul blond în toată tara ? Cu toate acestea agenții poliției au început cercetările. S’au trimis detectivi la Craiova, la Constanța, la Ploești, sate. UN CUMPĂRĂTOR GALANT Luarea aminte a negustorilor din str. Lipscani a fost atrasă ori de un cumpărător foarte galant la tocmeală. Cu îi cereau, atîta le plătea. Faptul a fost observat și des un agent de poliție, căruia i s’a părut suspect cumpărătorul. Și polițistul s’a luat după mușteriul cel elegant al magazinelor din Lipscani, care cumpărase în mai puțin de o oră marfă de două mii de lei. După cum se va vedea mai la vale, era chiar autorul furtului. SOSIREA POLIȚIEI Agentul a încunoștințat imediat, telefonic, pe d. inspector Rafail. Peste puțin un elev de liceu intră în acea curte și întreabă dacă stă acolo o croitoreasă. Cu acest prilej el a obsrvat că tipul este acolo și a anunțat poliția, căci era un agent de poliție. In goana automobilului a picat, după un sfert de oră, comisarul J. Cristian, însoțit de cinci agenți. Casa a fost înconjurată. Comisarul a pătruns în camera în care se afla hoțul, pe neașteptate și, punîndu-i revolverul în frunte, i-a strigat: „ Banii, că te omor ! O ÎNCERCARE DE ASASINAT? Cu acest prilej comisarul Cristian bănuește că hoțul ar fi avut intenția, să-l omoare. Iată pe ce se întemeiază. Apropiindu-se de hoț acesta i-a zis: — Da, eu sînt autorul furtului de la d. dr. Marcovici. — Atunci scoate banii ! — Să mergeți cu mine în calea 13 Septembrie, unde i-am ascuns. Spunînd aceste cuvinte hoțul se retrăgea în spre un garderob. Faptul acesta, a atras atențiunea polițistului, care a căutat să afle ce este cu garderobul acesta. Cercetînd a găsit deasupra garderobului un revolver încărcat cu șase focuri. Hoțul a declarat însă, în urmă, că a cumpărat arma aceea ca să se ducă pe jos pînă la Chistîla cu banii la el și că nici prin gînd nu i-a trecut vre-odată să săvîrșească un asasinat. găsirea banilor Chiar acolo s’au găsit 8500 de tei precum și stofe, plăpămî, rodii, beteală, etc. în valoare de peste 2000 lei, cumpărate din Lipscani. Banii și botul au fost duși la siguranța Capitalei. Hie Barbu, acesta e numale autorului furtului, a făcut mărturisiri complete, susținînd sus și tare că n’a avut de gînd să omoare pe nimeni. RECONSTITUIREA LOVITURII Aseară, la orele 6, Barbu a reconstituit furtul în fata polițiștilor și reprezentanților presei. El a arătat cum a studiat funcționarea lămpilor electrice din casă, cum a cercetat ferestrele, euim a observat toate obiceiurile stăpînilor săi. D. dr. Marcovici a fost cu d-na la teatru, de unde s’au întors la orele fără un sfert. La două se aflau în dormitor și amândoi erau într’un somn adânc. Barbu a stins lămpile electrice, a tăiat cu un briceag cu rotițe de oțel geamul unei ferestre și a pătruns în casă, căci ușile erau încieiate. S’a tîrît pe brîncî în dormitor și a luat cheile de la casa de bani de pe o măsuță de noapte care se afla la capul d-lui dr. Marcovici. In urmă s-a dus în odaia de consultata, în care se află o casetă de fier zidită în perete, pe care a descuiat-o și de unde a luat banii. In urmă și-a mai însușit și un palton al stăpînului său și a șters-o. Barbu povestea toate acestea simplu, cu o deosebită inteligență și sinceritate, ceea ce nei-a făcut să ne gîndim că avînd o altă îndrumare ar fi putut ajunge un eleement folositor societățeî. Orice idee de crimă trebue exclusă. Dacă ar fi voit să omoare pe d. dr. Marcovici nu avea încvoc să se bage servitor la dînsul, să-l slujească atîta timp, să studieze casa cu atîta îngrijire. Un asasin nu ia atîtea măsuri. El dă lovitura, reușește, bine; este prins asupra faptului, omoară. .Barbu este aproape un copil. El e dezertor dintr’un regiment din Craiova, de aceea n’are nici un act. Poliția Capitalei înștiințează azi pe netenciarul Văcărești că Barbu i se pricepe la electricitate ca să-i dea de lucru în timpul cît asta arestat acolo. Poliția Craiova a înștiințat pro d. Rafail că Barbu a comis și alcolo cîte-va furturi neînsemnate, D. dr. Marcovici a dat o frumoasă recompensă polițiștilor care i-au descoperit furtul. Barbu are părul castaniu, un blond dupăcum spunea stăpînul său, după indicațiile căruia n’ar fi fost niciodată prins. Const. Bulgarilor și Austro-Germanilor In Serbia Aflăm dela mai mulți refugiați sârbi că situația creată în Serbia de Austro-Germani și de Bulgari nenorocitei populațiunî și prizonierilor întrece în grozăvie tot ce se poate închipui. Mai mult de jumătate din populație, femei, bătrîni și copii, fug din fata năvălitorului și se refugiază în spatele armatei sârbești. Bulgarii au reînoit cruzimile cu care sunt obișnuiți, omorînd pe ofițerii răniți sub ochii oamenilor lor și mutilîndu-i. Furtul se săvârșește pe o scară foarte întinsă atît pe proprietățile Statului cît și pe bunurile particularilor. Năvălitorii interzic biletul de bancă și confiscă orice bacnotă pe care pot să puie mina. Gît despre moneda de metal, vînd la cîntar cu o depreciere de o 40 la sută. Ei au pus mina pe toate obiectele de băcănie pe care le-au putut găsi și expediază în fiecare zi transporturi de vite și de porci la Sofia, Viena, Budapesta și Berlin. (Agence des Balkans). Asupra situației din Mesopotamia Londra (Karnavan), 24 Noembrie (prin telegrafia fără fir). — Știrile oficiale turcești și britanice din Mesopotamia cu privire la retragerea forțelor britanice la Cutelamara sunt oarecum contradictorii : știrile britanice spun că generalul Townhend s-a retras cu armata sa fără să lupte, pe cînd turcii pretind că au luat pradă munițiuni și au capturat prizonieri. -oooo- Mișcare la lucrări publice La ministerul de lucrări publice s’a făcut următoarea mișcare: D-nii Protopopescu loan și Mititel loan au fost numiți subșefi de secție, cei dinții la conducta de petrol, și cel din urmă în serviciul lucrărilor noui, fiind admiși în capul tehnic exil gradul de ingineri ordinari cl. III-a. D. Ovidiu Chiriac a fost numit subșef de secție cl. IV-a la căile ferate și a admis în corpul tehnic cu gradul de ingineri ordinari cl. TU. D. Popescu Mihail, șef de echipă, înaintat picher cl. II-a. D. Gh. I. Iov, desenator în serviciul tehnic in jud. Caliacra, numit conductor în serviciul de poduri și, șoselea din minister. •------------------0X0------- " « GHEDEGR†