Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 540-565)

1915-11-26 / nr. 562

I Berlin 24 Noembrie. — (Prin telegrafta fără sfir).—Teatrul de razboiu balcanic. Am luat spe­­cul peste 1250 prizonieri au fost aduși. France­zii au trebuit să renunțe din cauza unei Încer­cuiri amenințătoare, la pozițiunile lor din Gerna (Karasu) Vardar. ceremonie franco-italiană Lyon 23 Noembrie (prin telegra­fia fără fir).­ O ceremonie fran­co italiană a avut loc ieri la Lion cu ocazia inaugurării unei plăci co­memorative în cinstea lui Bruno și Constantino Garibaldi morți pentru Franța. Mai multe­ discursuri au fost ros­tite de către d. Gustav Rinet se­nator prezident al ligei franco­­italiene și de d. Herriot, primarul Sionului care au analizat afinită­țile latinei și vestita prietenie fran­co-italiană. INFORMATIUNI Salariile funcționarilor nu vor fi reduse De cîtă­va vreme unele ziare dau, la intervale foarte scurte, știrea că ar fi vorba să se scadă, în viitorul buget, salariile func­ționarilor publici. Este și aceasta una din știrile de senzație pe care le publică a­­proape zilnic anumite gazete. Asupra acestei chestiuni d. E­­mil Costinescu, ministru de fi­nanțe ne autoriză să dăm cea formulă de smințire. Nici vorbă nu este măcar ca în viitorul buget al Statului să se facă vre-o reducere asupra sala­riilor funcționarilor publici. Salariile tuturor slujbașilor Statului, de ori­ce categorie, vor rămîne intacte și nu vor su­feri nici cea mai mică reducere. Credem că această categorică de sm­intire este suficientă pentru a liniști pe funcționarii publici și a tăia scurt, pentru totdeauna, pofta acelora cari răspîndesc ase­menea știri. * Comisiunea Senatului pentru răspunsul la Mesajul Tronului s’a întrunit la d. Ion I. Brătianu, pre­ședintele consiliului de miniștri. D. Tom­a Stelictn a fost ales pre­ședinte al comisiunei, iar d. C. Ales­­siu, raportor. Proiectul de răspuns va fi depus în ședința de Vineri a Senatuliuă.­­ Ministerul de finanțe a fost a­­nunțat că în cîteva zile vor începe să sosească în țară din Germania și Austro-Ung­ar­ia, importante can­tități de cărbuni, a căror livrare a întîrziat. Pe de altă parte, va sosi în cu­rînd un prim transport de 6000 tone de cărbuni venind din Rusia. Vaporul Carpațî care a plecat spre Mariampol (marea de Azov) a so­sit în bune condițiuni la destina­ție și gata să-și efectueze încăr­carea. * D. dr. C. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice a convocat pen­tru astăzi la minister pe directorul gem­eral și directo­rii de servicii ai €. V., pentru a examina în detaliu situația micilor funcționari ai aces­tei instituțiuni care n’au putut fi puși pe tabloul întocmit în baza le­gei din 1914, și spre a vedea ce s’ar putea face în favoarea lor. Astăzi Mercuri 25 Noembrie ora 5 și jum., seara D. C. G. PIETRA­RII va desvolta la Cercul de stu­dii al partidului liberal — Calea Victoriei 44 — conferința d-sale: SITUAȚIA MILITARĂ DUPĂ 16 LUNI DE RĂZBOI. Conferințele fiind publice pot a­­sista și persoane străine cari nu sunt membri ai cercului de studii sau ai partidului național liberal. lA apărut „Revista de viticultu­ră“. (Anul 3, No. 70. A apărut „Revista penitencia­ră“. (Anul IV, No. 10). * Legațiunea Germaniei ne roa­gă să inserăm cele ce urmează. De câtă­va vreme unele Agenții străine răspîndesc în presa romî­­nă știri false și tendențioase privi­toare la Germania și la marile suc­cese militare și politice repurtate­ de ea. De­oare­ce rectificarea imor­a­­tari­știri este dată de cursul inal­terabil al evenimentelor, Legațiu­nea Germaniei ține să aducă la cunoștința publică că ea renunță o dată pentru totdeauna a le des­­minți din parte­ i. * D. Ion I. C. Brătiianu, minis­tru de războiu, a lucrat azi înain­ta de amiază cu d. general D. I­­liescu, secretar general al ace­lui minister, la noul buget a­l depar­tamentului său. * D. dr. Angel­escu, ministru lu­crărilor publice, a lucrat azi inain­te de amiază la departamentul său cu toți directorii de serviciu din administrația căilor ferate, relativ la întocmirea noului tra­ger. * M. S. Regele a semnat decre­tul prin care se aprobă modifica­rea regului me­ritul­ui pentru r c­on­­strucț­iuni, împrejmuu­ri și alinieri în orașul Iași. ------ex------­ Succese germane la Berry au Bac — (Prin telegrafia fără fir) — Berlin 24 Noembrie. — Teatrul de războiu vestic. — Ia Berry au Bac a reușit o explozie mare, tran­­șea franceză a fost acoperită îm­preună cu trupele aflate în tran­șee, un șir de mine inamice au fost distruse. La Est de Auberive în Champag­ne am cîștigat 250 metri din avant tranșeele franceze peste 60 de oa­meni sunt prizonieri. Teatrul de războiu estic situațiunea n genere neschimbată. Luptele din Artois Paris 24 Noembrie. — Comuni­catul din 6(12),­ orele 23. — In cur­sul zilei activitate intensă de ar­tilerie în Artois, împrejur de Loos și Souchez cum și între Sem­my și Oise, unde bateriile noastre au­­ atins convoiurile la Fay și au luat subt focul In trupele ce se deplasau înapoia frontului, linga Hattencourt și Laucourt. Canonada a fost de asemenea foarte susținută de la regiunea Saint Pouplets pînă la Massiges și în Argonne la Haute Chevau­­chée. Socialiștii în Reichstag Roma 24 Noembrie — Știri din Zurich arată că nemulțumirea par­tidului socialist german împotri­va guvernului merge din ce în ce sporind. Cu toate supravegherile poliției circulația ziarelor clandestine e foarte întinsă. Și mulțumită com­­plicităte­ a numeroșilor soldați și subofițeri unele exemplare­ ajung ch­iar și în mîinile trupelor de din front. Grupul parlamentar socialist e îndemnat din toate părțile să adu­că în Reichstag chestiunea păcei. Se crede că Beth­mann Holweg, cancelarul imperiului, ori­cît de contrar ar fi ori­cărei discuțiuni în această privință, nu va putea însă să nu lase o oare­care liber­tate de discuției deputaților socia­liști, pentru a evita ca opinia pu­blică peste măsură de iritată, să nu treacă de la vorbe la acte. (A. T. I.) In jurniremanierei Cabinetului austriac Relațiile economice Austro-Germane — (PRIN TELEGRAFIA FAZA FIR) Lyon, 24 Noembrie. — O oare­care lumină a fost aruncată asu­pra cauzelor demisiunii miniștri­lor austriaci. Intr’un articol foarte comentat pe care îl publică Neue Frei Pres­se contele Julius Andrassy fost ministru și unul din leaderii opo­ziției ungare protestează cu vehe­mență contra tendinții manifesta­ții printre cîți­va bărbați de Stat austriaci cari subordonează pe de-a întregul monarhia austro­­ungară Germaniei forțîndu-o să intre în noua uniune vamală pro­iectată de această din urmă și ca­re va fi încoronarea politicei im­perialiștilor germani avînd ca scop complecta apreciere a monar­hei dualiste. In primul an al răz­boiului, scrie ■ contele Andrassy am pierdut dreptul de a avea o diplomație independentă în aface­rile de Stat — ceea ce diplomația noastră trebue să spune, este dic­tată de germani, trebue să luăm măsuri imediate pentru a pune un sfîrșit la această stare de lu­cruri înainte ca imperialismul ger­man să fi pus complect mîna pe țara noastră. De curînd o serie de conferințe de financiari s-au ținut la Viena și Budapesta. Contele Stuergh și contele Tisza și-au exprimat opinia că ori­ce ne­gociațiune tinzînd la o înțelegere economică strictă între germania și Austro-Ungaria ar fi prematu­ră este a­ remarca că dr. Schuster unul din miniștrii cari și-au dat demisia ar fi cel mai mare adver­sar al uniunii vamale proiecta­tă. Se zice că împăratul Wilhelm pe timpul recentei sale vizite la Frantz Iosef a obținut demisiuni­­le miniștrilor amenințînd serios că va suspenda­ amerindarea arma­tei austriace care a depins cu to­tul în această privință de ger­mani. La 30 Noembrie, contele Tisza, prezidentul miniștrilor unguri a răspuns unei delegații care se plin­gea de scumpirea vieții. E indubitabil că condițiunile de existență sunt mai puțin rele în Germania, de­cât în Austro-Unga­ria, dar nu trebuie să se uite că viața era deja mai puțin scumpă înaintea războiului, în Germania de cit la noi Neue Freie Prese din Viena, organ guvernamental, scrie : „faptul ce trebue să se dis­cute în acelaș timp la Viena, la Berlin și Dresda, afacerile noas­tre economice arată în destul cît este de grea și complicată situația este că războiul ne-a adus atîtea greutăți și impozite, că toți tre­bue să sacrificăm interesele noas­tre personale. Pentru a face față în afară în­curcăturilor financiare, avem gre­utăți și pe terene de alimentare și de aprovizionare, dacă, voim ca succesele noastre militare să fie menținute, trebue ca să le reme­diem imediat; alt­fel imensele noastre sacrificii de sînge și de bani vor fi făcute inutil și curat în pagubă.■-----o o—— GENEROZITATEA UNUI HOȚ Cu agentul după el, hotul s’a dus la o amantă a sa care locuește în str. Lînăriei, dincolo de Lemas­­tines. Nu bănuia, bine­înțeles, că es­te urmărit. Ajungînd în curte s’a întîlnit cu o fată, croitoreasă din vecini. I— De ce ești îmbrăcată atît de subțire d-ră ? a întrebat-o hoțul. — Pentru că n’am parale să-mi cumpăr și eu vin palton. — Să-tî dau eu ! — și imediat a scos o sută de lei, pe care i-a dat fetei. Croitoreasa a rămas încre­menită, dar tînărul i-a răspuns: — Mi i-oi da cînd vei avea. — 6 — * Vineri la ora 6 jum., în loca­lul Institutului din strada Cosma No. 16, va avea loc deschiderea cursului de „Motori tehnici și hi­draulici“ al d-lui inginer N. Ilies­­cu-Brânceni cu o conferință tra­tând despre „Posibilități indus­triale la noi în țară“. * Vineri seara, la orele 9, are loc, în amfiteatrul spitalului Col­­țea, ședința „Cercului de studii genito-urinare. La ordin­l zilei sunt comunică­rile d-lor dr. Boeuali Căplescu, dr. Noica și dr. Strosminger, dr. M. Coliu și dr. T. Sărăteanu. * Reamintim că astă-seară va avea loc la Ateneu concertul so­­cietăței „Carmen“ sub direcțiunea d-lui D. G. Kiriac. In program fragmente din fru­moasa operă a lui Berlioz „La Damnation de Faust“, în româ­nește și coruri și cântece populare și patriotice. Biletele la Magazinul Conserva­­—---------exo------------­ ­lăsuri contra holerei ridicate Direcția generală a serviciului sanitar a ridicat măsurile luate pentru călători și proveniențe fa­ță de cazurile de boală ivite în județele Lisk, Samsk și Cieszaros (Austro-Ungaria). Pentru toate celelalte localități măsurile luate rămîn în vigoare. -ooo- Pe frontul belgian Paris 24 Noembrie. — Le Ha­­>vre. — Comunicatul belgian. — Nici o acțiune de infanterie pe frontul belgian. Bateriile noastre au executat în diverse rînduri tra­geri asupra grupelor de soldați germani mai ales spre Schoorbak­­ke și Woumen. Artileria germană a arătat oa­re­care activitate după am­iază, am combătut-o cu succes. ImjKiținarea rezervei metalice germane Roma 24 Noembrie. — Sper tele­­grafiază din New-York că în A­­merica de nord valorile germane au scăzut foarte mult în zilele din urmă. Astăzi un dolar face cu­ 5 mărci. Această repede depreciere a monedei germane arată nu nu­mai gravitatea crizei economice­ fi­nanciare din Germania, ci și îm­puținarea rezervei metalice și mai ales a aurului. (A. T. I.) Luptă pentru posesiunea unei tranșele Paris 24 Noembrie (prin telegra­fia fără fir).­ In Belgia artileria franceză împreună cu artileria bel­giană a executat tiruri asaupra u­­nei lucrări germane din regiunea Hellas; lucrarea a fost completa­mente distrusă și două deposite de munițiuni au sărit în aer. In Artois lupta de artilerie a luat în cursul zilei o înfățișare din cele mai activ­e; bombardarea a fost violentă de o parte și de al­ta; în regiunea Givenchy, la nord de Bois en Hache, s’au dat de ase­meni lovituri cu mari bombe. In sectorul drumului de la Liche, ar­tileria franceză a executat tiruri fericite asupra focurilor germane. In regiunea de Craonne, se semna­lează lupte de patrule. Francezii au avut avantagiul. In Champag­ne lupta s’a urmat pentru posesiu­nea tranșeei avansate la sud de Saint-Souplet; contra­atacurile franceze au și permis să se recîș­­tige o mare parte a elementului pierdut; un alt atac local impor­tant s-a produs la est de Louain. *—O— luptele austro-italiene Coliano, 24 Noembrie (prin tele­grafia fără fir).­­ Intensă acți­une a artileriei dușmane în special în Giudicaria, în valea Concei și în Carnia. Infanteria noastră lup­tă cu bărbăție pe Carso, a captu­rat material de războiu, între ca­re un gazogen, două aruncătoare de bombe, puști și munițiuni. — (Cad­orna). ^ Nooi recrutări în Rusia Londra (Karnavon) 24 Noem­brie (prin telegrafia fără fir). — Printr’un ucaz imperial, Rusia chiamă sub drapel un milion și un sfert de tineri recruți. greacă spune că Lordul O­știre Kitche­ner, cînd a fost acum de curînd la Atena, a oferit Rusiei arme pen­tru 6 milioane de oameni, IMPRIMERIBUE „INDEPENDENTA“ STRADA ACAI m Vk Cum și-au complectat Bulgarii munisiunile Romă 24 Noembrie. — In jurul aprovizionării cu muniții a ar­matei bulgare, ziarul „Idea Nazio­­nale“ publică următoarele amă­nunte: Bulgarii pînă mai acum cîteva luni dispuneau de munițiuni foar­te restrânse." Numai efe la August trecut au început să sosească în Bulgaria anne și munițiuni. Din ultimele zile ale lunei Iulie, o comisiunie de ofițeri bulgari se găsea pentru o misiune secretă la Berlin. In primele zile ale lunei August sosiră la Sofia, doi ingi­neri de la Casa Krupp, carpi avură mai multe consfătuiri cu persona­lul superior din Ministerul de răz­boiu. Trebue să amintim — scrie numitul ziar — că la încheerea pă­cii din­­ Bucuurești bateriile bulgă­rești nu mai aveau de­cît cite 20 lovituri de fie­care țeavă de tun. In urma experienței făcute, de armata bulgară pe timpul celui dinții și celui de al doilea războiu balcanic, guvernul bulgar stabili că încă din timp de pace trebuie să se fie gata câte 1500 lovituri pen­tru fiecare tun de campanie. Acest quantum a fost complec­tat în August la Casa Krupp. (A. T. I.) Un interview al regelui_Constantin — Asupra atitudinei Greciei — Londra (Karnavon), 24 Noem­brie (prin telegrafia fără fir). — Regele Constantin al Greciei, în­­tr-un interview acordat corespon­dentului special al ziarului „Ti­mes“ a explicat și a apărat politi­ca de neutralitate a Greciei. Ma­iestatea sa l’a asigurat că țara sa e amică a înțelegere), și a adăugat că totdeauna s’a simțit atras spre Anglia, mai mult de­cît spre orice altă țară. Aliații să nu se teamă de nici un rău din partea Greciei, dar Maiestatea sa a adăugat că nu-și poate lega țara printr’un program fix și irevocabil, fiindcă a explicat, Anglia și aliații încă n’au­ hotărît un program precis în Balcani, Manifestul­­­ui Venizelo: Londra (Karnavon) 24 Noem­brie, (prin telegrafia fără fir). — Cu toate manipulațiunile germa­ne asupra cenzurei grecești mani­festul­ lui Venizelos a ajuns la Pa­ris eri. Bărbatul de Stat Cretan declară că în Grecia viața consti­tuțională e suspendată și stărie să arate că e de prisos o acțiunii politică pentru surparea autocra­ției lui Constantin, Venizelos de­plină participarea­ la alegerile za­darnice. -----oo----­ Dorințele de pace ale Papei Nimeni, 24 Noembrie (prin tele­grafia fără fir). — Cuvin­tarea Pa­pei la Consistoriu e cu recunoștin­ță aprobată în Germania, s’au observat mult dorințele unde de pace ale Sfîntului Părinte. Opini­­unea publică și presa­ își amintesc de propunerea păcei de anul tre­cut de a se încheia un armistițiu de Crăciun, propunere zadarnică fiind refuzată de francezi. — o — Fabrica de pirogenare a derivatelor de petrol Monitorul Oficial de ert, publică următoarea decisiune: Având în vedere cumpărarea de că­tre ministerul de război a „fabricei societăței anonime române Blau- Gaz”, în scop de a fi transformată în fabrică de pirogenare a­ deriva­telor de petrol ce sunt necesare fa­­bricărei explozibilelor. Decidem: ART. 1.— Cu începere de la data luării în primire, fabrica va func­ționa sub numele de „Fabrică de pirogenare" depinzînd direct, ca ad­ministrație și exploatare, de „direc­țiunea generală a munițiilor”. ART. II.— întreaga administra­ție a fabricei va fi organizată de că­tre „direcțiunea generală a muni­țiilor” și va­ funcționa după un re­gulament provizoriu. ART. III.— Lucrările de amenaja­re a fabricei vor fi studiate și hotă­râte de „direcțiunea generală a mu­niților”, cerîndu-se aprobarea su­melor necesare. ART. IV.— Toate cheltuelile de exploatare vor fi aprobate de direc­torul general al munițiilor. ART. V.— D. inginer chimist G. Gane de la institutul geologic este delegat a îndeplini funcțiunea de di­rector al fabricei de pirogenare. Personalul de exploatare și cel ne­cesar pentru lucrările de amenajare va fi delegat sau angajat în mod provizoriu de către „direcțiunea ge­nerală a munițiilor.”­­oooo ihimări timporale în armată Pe ziua de 1 Decembrie 1915 s’au făcut următoarele chemări temporale în activitate de servi­ciu: Farmacist, căpit. de rezervă Ser­ghiu Cerchez, dela corpul II, la farmacia diviziei a 7-a, cu solda gradului de local. Ofițerul mecanic cl. III de re­zervă Petrescu Atanase, dela di­vizia de mare, la corpul de avia­ție. Admvii. sublocotenent de rezervă Ionescu St. Vasile, din reg. 56 inf., la reg. 74. Chemarea temporară în activi­tate de serviciu, la ofițerilor de re­zervă prevăzut! mai jos, a încetat pe ziua de 1 Decembrie 1915, re­­partizîndu-se corpurilor de trupă arătate în dreptul fiecăruia . Sub­­loc. de rezervă Florescu Radu- Mircea din reg. 2 art.. grea în ace­lași regiment. Sublocat. de rezervă Serban Ște­fan din reg. 4 călărași și plot. ma­jor Scarla­t Costach­e din reg. 6 ro­șiori, a fost înaintat pe ziua de 1 Decembrie 1915 la gradul de sub­locot. de rezervă, chemîndu-se tim­porar în activitate de serviciu, la vacanța acelui regiment, po Scufundarea­­ unui distrugător fc.. Londra (Karnavan) 24 Noem­brie, (prin telegrafia fără fir).­­ După o știre oficială comunicată de amiralitate, un alt submarin a desfășurat activitate în marea de Marmora, prin bombardarea u­­nui tren, torpilarea și scufunda­rea unui distrugător turc și dis­trugerea a cinci vapoare cu pro­vizii. —oo- Călcarea , convenției din Geneva —o—­­­ O lămurire asupra intrebuințării vaselor spital de către En­glezi Nauon 24 Nopembrie.— (Prin te­legrafia fără fir).— Diferite știri. Cu privire la transportul de trupe și material de război englez în Ma­rea Meditidrană, buletinul marelui cartier general din 3 Decembrie e de un deosebit inten­s. Acest bu­letin scrie cu încheere: Dușmanul care, după cum am comunicat și prin raportul nostru de la 2(12), a atacat cu bombe aruncate din avia­tori vasul nostru spital Bech­id Pa­șa, deși acesta avea semnul semilu­nei roșii, recunoscut prin tratate­le internaționale­­, cutează să-și fe­rească toate transporturile milita­re de focul nostru, punînd pavilio­nul Genevei. Astfel noaptea tri­mite în două vapoaree spital sol­dați, aduși în timpul zilei pe aces­te vapoare. Acest procedeu e o măr­tur­ie a neputinței dușmanului și a gradului d­e respect ce-l are pen­tru cele mai elementare legi de umanitate. Abuzul și mai departe al englezilor din semnul crucei ro­șii, în Marea Mediterană, va for­ța puterile centrale la măsuri, prin care să se pună capăt procedeu­lui d­a desfide ori­ce drept și lege umană. —--—o Îndrăzneață lovitură din Bulevardul Carul ------UN FURT DE 15.000 LEI.­AUTORUL A FOST PRINS.­CERCETĂRILE D-LUI INSPECTOR I. RAFAIL -----­ Un nou furt, care este — în ace­laș timp — și un furt nou. St au ramurile cînd hoții îți eșeau în cale, la drumul mare, sau cînd își expuneau viata pătrunzînd cu forța prin casele pe care voiau să le i prădeze. Azi avem hoți moderni. Ei cetesc pe Conan Doyls și pe Maurice Leblanc, studiază chimia, electricitatea, mecanica, etc. spre a putea da lovituri savante. Hoțul o introduce în casă sub livreaua unui servitor, muncește zi și noap­te spre a pregăti lovitura, obser­vă, studiază toate obiceiurile stă­­pînilor săi și, numai după ce este sigur prin situație, operează. O RECLAMAȚIE D. dr. Marcovici, dentist din pia­ța C. A. Rosetti, a reclamat d-lui I. Rafail, inspectorul șef al sigu­ranței Capitalei, că un servitor al său i-a furat suma tijei 15.000 lei. Cu privire la acest servitor d. Mar­covici a dat următoarele informa­ții: e tînăr, blond, cu părul gal­ben. Condicnță nu avea, act de naș­tere nu, însfîrșit nici un bilet de id­e­ntitate. Ce era de făcut ! Unde să găsești un băiat cu părul blond în toată tara ? Cu toate acestea a­­genții poliției au început cercetă­rile. S’au trimis detectivi la Cra­iova, la Constanța, la Ploești, sate. UN CUMPĂRĂTOR GALANT Luarea aminte a negustorilor­ din str. Lipscani a fost atrasă ori de un cumpărător foarte galant la tocmeală. Cu­ îi cereau, atîta le plătea. Faptul a fost observat și des un agent de poliție, căruia i s’a părut suspect cumpărătorul. Și polițistul s’a luat după muș­teriul cel elegant al magazinelor din Lipscani, care cumpărase în mai puțin de o oră marfă de două mii de lei. După cum se va vedea mai la vale, era chiar autorul fur­tului. SOSIREA POLIȚIEI Agentul a încunoștințat ime­diat, telefonic, pe d. inspector Ra­fail. Peste puțin un elev de liceu intră în acea curte și întreabă da­­că stă acolo o croitoreasă. Cu a­­cest prilej el a obs­­rvat că tipul este acolo și a anunțat poliția, căci era un agent de poliție. In goana automobilului a picat, după un sfert de oră, comisarul J. Cris­tian, însoțit de cinci agenți. Casa a fost înconjurată. Comisarul a pă­truns în camer­a în care se afla ho­­țul, pe neașteptate și, punîndu-i revolverul în frunte, i-a strigat: „ Banii, că te omor ! O ÎNCERCARE DE ASA­SINAT? Cu acest prilej comisarul Cris­tian bănuește că hoțul ar fi avut intenția, să-l omoare. Iată pe ce se întemeiază. Apropiindu-se de hoț acesta i-a zis: — Da, eu sînt autorul furtului de la d. dr. Marcovici. — Atunci scoate banii ! — Să mergeți cu­ mine în calea 13 Septembrie, unde i-am ascuns. Spunînd aceste cuvinte hoțul se retrăgea în spre un garderob. Fap­tul acesta, a atras atențiunea poli­țistului, care a căutat să afle ce este cu garderobul acesta. Cerce­­tînd a găsit deasupra garderobu­­lui un revolver încărcat cu ș­ase focuri. Hoțul a declarat însă, în urmă, că a cumpărat arma aceea­­ ca să se ducă pe jos pînă la Chi­­s­tîla cu banii la el și că nici prin gînd nu­ i-a trecut vre-odată să să­­vîrșească un asasinat. găsirea banilor Chiar acolo s’au găsit 8500 de tei precum și stofe, plăpămî, rodii, beteală, etc. în valoare de peste 2000 lei, cumpărate din Lipscani. Banii și botul au fost duși la si­guranța Capitalei. Hie Barbu, a­­cesta e num­ale autorului furtului, a făcut mărturisiri complete, sus­­ținînd sus și tare că n’a avut de gînd să omoare pe nimeni. RECONSTITUIREA LOVI­TURII Aseară, la orele 6, Barbu a re­constituit furtul în fata polițiști­lor și reprezentanților presei. El a arătat cum a studiat funcționarea lămpilor electrice din casă, cum a cercetat ferestrele, euim a obser­vat toate obiceiurile stăpînilor săi. D. dr. Marcovici a fost cu d-na la teatru, de unde s’au în­tors la orele­­ fără un sfert. La două se aflau în dormitor și amân­doi erau într’un somn adânc. Barbu a stins lămpile electrice, a tăiat cu un briceag cu rotițe de oțel geamul unei ferestre și a pă­­truns în casă, căci ușile erau încie­­iate. S’a tîrît pe brîncî în dormitor și a luat cheile de la casa de bani de pe o măsuță de noapte care se afla la capul d-lui dr. Marcovici. In urmă s-a dus în odaia de consulta­ta, în care se află o casetă de fier zidită în perete, pe care a descu­iat-o și de unde a luat banii. In urmă și-a mai însușit și un palton al stăpînului său și a șters-o. Barbu povestea toate acestea simplu, cu o deosebită inteligență și sinceritate, ceea ce n­ei-a făcut să ne gîndim că avînd o altă îndru­­­­mare ar fi putut ajunge un ele­­­­em­ent folositor societățeî. Ori­ce idee de crimă trebue ex­­­­clusă. Dacă ar fi voit să omoare pe d. dr. Marcovici nu avea încvoc­­ să se bage servitor la dînsul, să-l­­ slujească atîta timp, să studieze­­ casa cu atîta îngrijir­e. Un asasin­­ nu ia atîtea măsuri. El dă lovitu­­­ra, reușește, bine; este prins asu­­­pra faptului, omoară. .Barbu este­­ aproape un copil. El e dezertor­­ d­intr’un regiment din Craiova, de­­ aceea n’are nici un act. Poliția Capitalei înștiințează azi­­ pe netenciarul Văcărești că Barbu i se pricepe la electricitate ca să-i­­ dea de lucru în timpul cît a­sta a­­restat acolo. Poliția Craiova a înștiințat pro d. Rafail că Barbu a comis și a­­l­­­colo cîte-va furturi neînsemnate, D. dr. Marcovici a dat o frumoa­­­să recompensă polițiștilor care­­ i-au descoperit furtul. Barbu are­­ părul castaniu, un blond după­­cum spunea stăpînul său, după in­dicațiile căruia n’ar fi fost nici­odată prins. Const. Bulgarilor și Austro-Germanilor In Serbia Aflăm dela mai mulți refugiați sârbi că situația creată în Serbia de Austro-Germani și de Bulgari nenorocitei populațiunî și prizo­nierilor întrece în grozăvie tot ce se poate închipui. Mai mult de jumă­tate din populație, femei, bătrîni și copii, fug din fata năvălitoru­lui și se refugiază în spatele ar­matei sârbești. Bulgarii au reînoit cruzimile cu care sunt obișnuiți, omorînd pe ofițerii răniți sub o­­­ch­ii oamenilor lor și mutilîndu-i. Furtul se săvârșește pe o scară foarte întinsă atît p­e proprietățile Statului cît și pe bunurile parti­cularilor. Năvălitorii interzic bi­letul de bancă și confiscă ori­ce bacnotă pe care pot să puie mina. Gît despre moneda de metal, vînd la cîntar cu o depreciere de o 40 la sută. Ei au pus mina pe toa­te obiectele de băcănie pe care le-au putut găsi și expediază în fie­care zi transporturi­­ de vite și de porci la Sofia, Viena, Budapesta și Berlin. (Agence des Balkans). Asupra situației din Mesopotamia Londra (Karnavan), 24 Noem­brie (prin telegrafia fără fir). — Știrile oficiale turcești și britani­ce din Mesopotamia cu privire la retragerea forțelor britanice la Cutelamara sunt oarecum contra­dictorii : știrile britanice spun că generalul Townhend s-a retras cu armata sa fără să lupte, pe cînd turcii pretind că au luat pradă munițiuni și au capturat prizo­nieri. -oooo- Mișcare la lucrări publice La ministerul de lucrări publi­ce s’a făcut următoarea mișcare: D-nii Protopopescu loan și Mi­titel­ loan au fost numiți subșefi de secție, cei dinții la conducta de petrol, și cel din urmă în servi­ciul lucrărilor noui, fiind admiși în capul teh­nic exil gradul de in­gineri ordinari cl. III-a. D. Ovi­­di­u Ch­ir­iac a fost numit subșef de secție cl. IV-a la căile ferate și a admis în corpul teh­nic cu gra­dul de ingineri ordinari cl. TU. D. Popescu Mihail, șef de echi­pă, înaintat picher cl. II-a. D. Gh. I. Iov, desenator în serviciul teh­­nic in jud. Caliacra, numit con­ductor în serviciul de poduri și, șosele­a din minister. •------------------0X0------- " « GHEDEGR†

Next