Rondul, ianuarie 1994 (Anul 2, nr. 267-290)

1994-01-04 / nr. 267

Anul II, nr. 267 pag. 3 f. O batjocură națională Mai rău decât catastrofa care s-a numit pro­gramul de Revelion al Televiziunii a fost caracterul ei implacabil. O națiune întreagă a asistat nepu­tincioasă la derularea In direct a acestei batjocuri naționale, cu un sentiment cumplit de frustrare. Unii dintre noi au avut, ce-i drept, la înde­mână, posibilitatea de a alege în locul scenariu­lui evericesc, un canal de satelit. N-au fost însă prea mulți. Majoritatea telespectatorilor — mă refer la cei pentru care televiziunea prin cablu e încă o ficțiune, studiourile locale n-au fost in­ventate încă, iar programul doi rămâne o pro­misiune — n-au avut cum să protesteze altfel decât închizând televizorul. Chiar dacă au făcut-o, problema nu e nici pe departe rezolvată. Eve fac­ e în continuare liber. Mai rău, e tot directorul general al Televiziunii. Și mai rău, mecanismul prin care acest drama­turg eșuat în politică ne pune la încercare nervii și ne cotrobăie trimestrial punga, e încă intact. Rușinoasa victorie a statului impertinent asupra cetățeanului care așteaptă în continuare o tresă­rire de bun simț de la birocrații îmbuibați de aroganță, pe care-l sponsorizează prin impozite, e o nefericită dovadă- Dacă guvernul, parlamen­tul și președintele mai au o doză de bun simț, aceasta ar trebui sancționată prin demiterea domnului Everac. Florin PASNICU Revelion la Telefoane Pentru centralistele ca­re au asigurat legăturile în noaptea de Revelion, trecerea de la anul vechi la cel nou nu a fost un mo­tiv de bucurie și veselie, ci unul de muncă asiduă. „Am avut foarte mult de lucru și n-am apucat să ne urăm „La mulți ani!-4, de­cât pe la ora 4,00, când am prins un moment de repaos. Spre dimineață, am avut probleme cu câteva persoane cu chef, care su­nau întruna la noi și ne înjurau din diferite moti­ve“, ne-a declarat doamna Gheorghița Gheorghe, una dintre cele șase centraliste de serviciu în noaptea de Revelion. (M.G.) bou-născuți la Mediaș și Agnita Primul născut din 1994 In orașul Mediaș a fost un pui de rom de 3.250­ kg — Ioan Bârcea, care a venit pe lume pe 1 ia­nuarie, la ora 11,00, du­­pă cum ne-a declarat doamna Carmen Armean, asistentă în sala de ope­rații a maternității din Mediaș. Mai greu cu o jumăta­te de kilogram și mai matinal, Vasile Cânduleț a spart cu glasul său as­cuțit liniștea dispensaru­lui din Avrig, la ora 9.00. D-na Sigrid Krauss, asis­tentă la dispensar, ne-a declarat că la cîteva ore după băiețel s-a mai năs­cut o fetiță, amândoi nou-născuții fiind foarte sănătoși. Mirela PUI EVENIMENT Aprovizionare slabă la început de an Ieri, din magazinele alimentare, au lipsit cremvurșu­l, cârnații, carnea proaspătă și lactatele Deoarece furnizorii nu au lucrat de sărbători, din majoritatea magazinelor a­­limentare (care au fost des­chise) au lipsit produsele din carne proaspătă, aces­tea fiind foarte solicitate pentru Revelion. „Produ­sele din stoc s-au termi­nat vineri. S-ar putea ca la produsele din carne să se facă unele reduceri de prețuri, după cu­m am fost informați de către furni­zorii noștri“, ne-a declarat dl­ Ion Manea, patronul magazinului „Mercur — Lux“. Și magazinul „Ur­sa“ a fost mai puțin apro­vizionat ca de Doamna Marilena obicei, contabila societății, Luca, ne-a declarat: „N-am aprovizio­nat prea mult, deoarece am presupus că nu vor fi mulți cumpărători“. Nici în magazinele alimentare de stat (ALCOMSIB) aces­te produse nu au existat, deoarece atît la „SCAN­­DIA“ cît și la „SIBIANA*, de sărbători nu a lucrat nimeni“, după cum ne-a informat dl. Ioan Nartea, director comercial la S.C. ALCOMSIB. Crina RODEANU Vor fi desființate chioșcurile? Primăria va propune joi, 6 ianuarie, Comisiei de Urbanism din cadrul Consiliului municipal, ca pe strada Nicolae Bălces­­cu și Piața Mare să fie interzis comerțul stradal, excepție făcând doar vân­zarea răcoritoarelor și a înghețatei la dozator sau din lada frigorifică. Chioșcurile de construc­ții diferite, datând din diferitele perioade de „dughenizare“ a Sibiului, l-au determinat pe marul Sorin Șerbu pri­ca, în urma raidului efec­tuat luni, 3 ianuarie, să propună desființarea­ chioșcurilor amplasate pe terenul domeniului pu­blic, situate pe B-dul Mihai Viteazu și de lân­gă teatru, ale căror con­tracte au expirat la 31 decembrie 1993. Acestea din urmă vor putea fi mutate în Piața Teatru­lui, în cazul în care pro­prietarii chioșcurilor vor putea să plătească lunar cei 10 000 de lei pe m­p, propuși spre aprobare Consiliului Municipal; în caz contrar, Primă­ria oferă proprietarilor de chioșcuri posibilitatea amplasării lor — numai pentru anul 1994. In „zo­na de rezervă“, situată în cartierul Vasile Aaron, în această zonă, chiria lunară este de 1­000 de lei/m.p. Propunerea de majora­re a chiriei pentru spa­țiul ocupat de chioșcuri va fi discutată în ședința Consiliului Local din a­­ceastă lună. Radu ANDRONE Zece ani fără apă rece întrebați de câtă vreme nu au mai avut apă rece, locuitorii cartierului „Ți­­glari“ răspund la unison: „Niciodată nu am avut apă rece așa cum trebuie. De peste zece ani apa nu a curs decât sporadic la eta­jele II, III și IV“. Deja o tristețe locală, lipsa de apă a devenit, treptat-treptat, o perma­nență, o coordonată a car­tierului. Există trei fântâni împrăștiate printre blocuri, de la care se alimentează toți locuitorii, înarmați cu găleți, bidoane sau oale u­­riașe. Cel mai greu este cu apa pentru toaletă. „Umplem cada cu apă fiartă, că asta vine destul de regulat și de acolo luăm pentru WC. Oricum, apa asta fierbinte nu avem cum s-o folosim pentru că nu este și apă rece, ca s-o încropim, s-o facem bună de spălat. O lăsăm să se răcească și abia apoi facem baie în ea. Ne spălăm pe rând, când vine apă caldă, fiecare în altă zi­, a spus doamna Elisabeta Grozavu, din blocul B 3, ap. 26, e­­taj IV. Totuși, pe luna noiem­brie, apa s-a plătit inte­gral pentru toate aparta­mentele, chiar și pentru cele care nu au mai văzut apă rece din 1982. Au fost facturați 4 m.c. de persoa­nă pe lună, ceea ce în­seamnă cam 140 de litri de persoană pe zi- Chiar și aducând apa de jos, de la fântâni, tot nu poate căra nimeni 14 găleți zil­nici „Oamenii n-ar spune că nu plătesc această apă da­că ar avea-o. Dar așa, de ce s-o plătească degea­ba?!“, s-a întrebat, mai mult retoric, dl. Grigore Fugaru, președintele Aso­ciației de locatari nr. 2 din Țiglari. Pentru cele 820 de apar­tamente se dă de trei ori pe săptămână apă caldă. Aceasta este furnizată de centrala termică de cartier. Dar și în legătură cu cen­trala se ivește o problemă,­­ centrala nu are o con­ductă proprie, ci-și trage apa de care are nevoie din conducta pentru populație, scăzând și mai mult pre­siunea acesteia. Singura soluție ar fi in­stalarea unui hidrofor pen­tru întreg cartierul. „Exis­tă deja un deviz pentru hidrofor, deviz făcut de A­­genția Apă-Canal; în vară, acesta a fost estimat la 60 de milioane de lei. Pe 20 iulie, am fost în audiență la primar, care ne-a spus că nu are fonduri pentru așa ceva. Și totul s-a o­­prit aici“, a mai spus — jumătate indignat — jumătate dezamăgit — domnul Fugaru, în acest cartier care, de când se știe, nu a avut o alimentare cu apă cores­punzătoare, oamenii găsesc în fiecare zi pe câte cine­va pe care să-și descarce năduful pentru situația dezastruoasă în care se zbat. Printre cei pomeniți se numără și domnul Eu­gen Solomon, directorul Agenției Apă-Canal din Sibiu. „Știu foarte bine care este situația pentru că am stat și eu cu ani în urmă în Țiglari, la eta­jul patru. Oricum, bănu­im că odată cu începerea activității în flux normal a barajului de la Sadu vom avea mai puțini ne­mulțumiți în privința apei în Sibiu­, ne-a declarat domnul Solomon. Peste toate aceste de­clarații planează replica tristă a doamnei Gligor, de la blocul B 4, etajul II: „Nici nu mai cred că vom avea apă rece vreodată așa cum trebuie“. Mihaela SOARE Un hoț de 10 milioane Ion Călin, de 17 ani, a furat în perioada mar­tie—noiembrie 1993 un număr de patru autotu­risme și a comis opt fur­turi calificate­ din mașini parcate pe diferite străzi din Sibiu, paguba totală ridicându-se la suma de 9 500 000 de lei. El a fost descoperit în timp ce în­cerca să fugă la Brașov cu ultima din cele patru mașini furate, fiind oprit de Poliția Codlea, care efectua un control de ru­tină și a fost reținut pen­tru conducere fără per­mis. După ce s-a consta­tat că autoturismul con­dus de I.G. a fost furat, el a fost predat organelor de anchetă din Din bunurile furate Sibiu, au fost recuperate până în momentul de față două autoturisme, celelalte fiind deja văndute de I C. unor persoane necu­noscute, care n-au fost încă descoperite. Manuela GEABOG Direcția de Muncă și Protecție Socială In perioada 23—30 de­cembrie • S-au înregistrat șo­meri proveniți de la 11 societăți comerciale: A­vicola Dumbrăveni, Sa­rum și Mecanica din Mâr­­șa, Suinprod Racovița, Olimp și RAGOL din Ag­nita, Simarosib, Avias, Avicola, Construcții și Alba Services Company din Sibiu. • 22 969 șomeri erau înregistrați în evidențele DMPS, proveniți din mai multe zone ale județului: Sibiu (12 965), Mediaș (6 980), Avrig (1719) Agnita (1­305), Rata șo­și­majului a crescut astfel la 9,5 la sută. • Pentru 737 persoa­ne a expirat termenul de 18 luni de plată a alo­cației de sprijin, ceea ce înseamnă că acestea nu mai beneficiază de nici un venit. • Tot fără a beneficia de drepturi bănești, dar cu scopul de a primi lo­curi de muncă, s-au în­registrat 399 persoane, din care 218 femei. Mirela PUI

Next