Rondul, decembrie 1994 (Anul 2, nr. 547-571)

1994-12-02 / nr. 547

PAG. 8 Anul II, nr. 54? Ca oricare dintre stupizeriile administrative exersate cu succes de comuniști, planurile cin­cinale aveau logica lor specială. Moment al unor împliniri artificiale­­ și al unor deliruri colective despre viitorul luminos, prezentarea raporturilor cincinale făcea ca orice program sau investiție să fie finalizată abia la sfârșitul cincinalului, a­­tunci când pe baza elogiilor deșănțate pentru a­­ceste „reușite“ se negociau posturi și fonduri pen­tru economia falimentară. Subordonată unei po­litici economice proprii, a directorilor din diver­sele sectoare economice, politica economică nu mai ținea de realitate, ci de interese diverse. Tot interese, pur politice de această dată, fac însă ca „logica cincinalelor“ să stăpânească în continuare economia românească. Abia acum de­vine evident de ce marea privatizare programată să fi avut loc în 1994 a constat în lansarea o­­fertei publice pentru doar trei întreprinderi din țară. Amânarea cu un an a privatizării corespunde logicii amintite, dar destinatarul raportului cu „realizări" nu mai sunt conducătorii, ci poporul, care în 1996 trebuie să se prezinte la urne. Și, faptul că în 1995 vor deveni după atâtea incer­titudini, proprietari, iar în 1996 vor putea să-și privească în vitrină acțiunile, va fi unul dintre argumentele cele mai importante ale celor aflați acum la putere. Deci, blocarea principalei acțiuni care ar putut duce la o schimbare radicală a mentalității și majorității oamenilor, conservarea, adică, dezastrului economiei centralizate, odată cu păs­­­trarea unui nivel de trai mult sub limitele de­cenței, reprezintă prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succesul electoral al actualilor gu­vernanți în 1996. Radu SCUTEA „TOPIT"FIRM K­ÖRCl­ PI FADERI Comparativ cu anul trecut, când se situau pe locuri fruntașe, unele firme se regăsesc acum în rândul celor care au înregistrat pierderi pe primele nouă luni ale a­­nului. In Sibiu au fost conta­bilizate până în prezent, peste 1­000 de firme cu pierderi în activitate, da­torate fie investițiilor, fie contractărilor de credite încă nerambursate, chiar încercărilor de fie li­chidare a firmei, căreia i-a expirat termenul de scutire de impozit. Vă prezentăm în tinuare, câteva dintre co a­ceste firme, care au înre­­­­gistrat pierderi: 1. Shahira TRD Co 2 486 423 mii lei 2. Simone 953 936 mii lei 3. Prodimpex Ovidiu 849 496 mii lei 4. Cibinium H&P 537 420 mii lei 5. Bramo 237 072 mii lei 6. Pescăruș 238 678 mii lei (va urma) Mirela PUI Proiecte de salubritate aprobate la Cost­adhe După ce administrația locală din Copșa Mică a propus construirea unei rampe de gunoi, Consiliul Local Cisnădie a primit seri certificatul de urba­nism pentru o investiție similară. Este vorba de o rampă de gunoi ce va fi amplasată pe Valea Stu­pului, la trei kilometri de Cisnădioara și de mărirea capacității și reconstruc­ția ecologică a depozitului existent lângă Cisnădie. (M XL) EVENIMENT în România DHL crește odată cu agenții economici Deși s-a înființat cu 25 de ani în ur­mă în California, deși se consideră cea mai importantă firmă de curierat ae­rian din lume, „DHL crește, în România, odată cu agenții economici“. Această a­­firmație a directorului de zonă pentru centrul României, al societății DHL In­ternațional România SRL, d-1 Florin Zorn, făcută la inaugurarea de marți, 29 noiembrie, a secției din Sibiu, dovedeș­­te că un „colos“ american nu poate fi în România decât la început.. Asta pen­tru că ofertele de servicii au luat-o îna­intea reformei economice. In orice caz, optimismul d-lui Zorn, pentru viitorul secției llbiene este motivat de potenția­­­lul economic local și de un argument specific. Este vorba de etnicii germani, ale căror strânse legături cu Germania sunt stimulate de politica Bonn-ului de încurajare a rămânerii în România a acestora. „De aceea ne dorim o strânsă colaborare cu Consulatul General Ger­­man din Sibiu", a mai spus Florin Zorn, cu aceeași ocazie. Inaugurarea oficială a DHL — Sibiu, după un an și jumă­­tate de activitate, pe plan local, a fost salutată în cuvinte elogioase de d-l Ni­­colae Nan, director In Consiliul jude­țean Sibiu și d-l Gheorghe Ionaș, prej­ședintele Camerei de Comerț, ca pe un posibil moment de referință în dezvolta­­­rea ulterioară a economiei județului nostru" Dorin TEODORESCU D-l Florin Zori, director pentru zona centrală a României, în cadrul firmei DHL INTERNATIONAL SRL 1,7 miliarde au fost aduse la buget de Garda Financiară Pe lângă amenzi, se vor deschide dosare penale. Peste 77 de miliarde de lei au fost virate la buge­tul statului, de la începutul anului și până la 1 no­iembrie de Garda Financiară, la nivel național Fon­durile au provenit din bunuri confiscate și din amenzi contravenționale aplicate unor agenți economici și per­soane fizice, dintr-un număr de 84 695 de controale la 75 000 de agenți economici, majoritatea cu capital privat. Din această sumă, aportul Gărzii Financiare din ju­dețul Sibiu reprezintă cca. 1,7 miliarde de lei, prove­nind astfel: — 1,093 miliarde, reprezentând impozit pe profit, taxe etc neonorate de agenții economici până la data controlului. — 528 milioane de lei, contravaloarea bunurilor confiscate. — 91,2 milioane de lei — amenzi contravenționale. „Odată cu aplicarea, din 24 noiembrie, a Legii pen­tru combaterea evaziunii fiscale, aceste sume vor deveni și mai mari, dar sper că și cazurile, mai rare. In plus, pe lângă sumele ce va fi necesar achitate, se vor deschide dosare penale, pentru să fie in­fracțiuni“, ne-a declarat comisarul șef al Gărzii Finan­ciare, dl. Nicolae Coroianu. Mirela PUI Sezonul derapajelor Datorită neadaptarii vi­tezei de rulare la condi­țiile meteo specifice pe­rioadei în care iarna în­cearcă să-și reintre trep­tat în drepturi, marți, până la orele amiezii s-au înregistrat, datorită loiului, opt derapaje pe­în zona Mediaș, Copșa Mică, se menționează într-o sta­tistică oficială a poliției. Din fericire, nu au fost victime, ci doar serioase avarii la autoturisme. Cea mai violentă coliziune fost înregistrată în cursul a dimineții, pe raza comu­nei Târnava, între auto­turismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare SB-01-VHL, respectiv Ci­pel Rekord, cu numărul 3­ SB-5164. Ion GLANOD Cursurile de schimb ale celor șase valute, rezultate în urma licitație din 29 noiembrie la sucursalele sibiene ale băncilor comerciale cu capital de stat, Banca Română pentru Dez­voltare și Banca Agricolă, valabile numai pen­tru agenții comerciali. Curs valutar spot Licitația a avut loc în 29 noiembrie, cu data valutei spot 2 decembrie, pentru BRD. Banca Agricolă, data spot La a valutei a fost 30 noiembrie. Banca Dolar Marcă Liră sterlină 1 Frânc francez1 Franc elvețian Lire italiene cump. 1 vânz. cump. vânz. cump. vânz.1 cump. 1 vânz.1 cump.1 vânz. cump ( vânz. BRD 1 1749 1 1760 11101 1 142 2 691­­ 2 793 1 320 1334 1 1294 1351 1,06­1 1.11 Agricolă 1 1752 1 1788 1120 1 1142 2 683­­ 2 8491 319 1339 1 1­294 1 374 î.00­1 1,12 BNRI 1770 I 1131 2 766 1 329 1 1534 1,09

Next