Rondul, decembrie 1994 (Anul 2, nr. 547-571)
1994-12-02 / nr. 547
PAG. 8 Anul II, nr. 54? Ca oricare dintre stupizeriile administrative exersate cu succes de comuniști, planurile cincinale aveau logica lor specială. Moment al unor împliniri artificiale și al unor deliruri colective despre viitorul luminos, prezentarea raporturilor cincinale făcea ca orice program sau investiție să fie finalizată abia la sfârșitul cincinalului, atunci când pe baza elogiilor deșănțate pentru aceste „reușite“ se negociau posturi și fonduri pentru economia falimentară. Subordonată unei politici economice proprii, a directorilor din diversele sectoare economice, politica economică nu mai ținea de realitate, ci de interese diverse. Tot interese, pur politice de această dată, fac însă ca „logica cincinalelor“ să stăpânească în continuare economia românească. Abia acum devine evident de ce marea privatizare programată să fi avut loc în 1994 a constat în lansarea ofertei publice pentru doar trei întreprinderi din țară. Amânarea cu un an a privatizării corespunde logicii amintite, dar destinatarul raportului cu „realizări" nu mai sunt conducătorii, ci poporul, care în 1996 trebuie să se prezinte la urne. Și, faptul că în 1995 vor deveni după atâtea incertitudini, proprietari, iar în 1996 vor putea să-și privească în vitrină acțiunile, va fi unul dintre argumentele cele mai importante ale celor aflați acum la putere. Deci, blocarea principalei acțiuni care ar putut duce la o schimbare radicală a mentalității și majorității oamenilor, conservarea, adică, dezastrului economiei centralizate, odată cu păstrarea unui nivel de trai mult sub limitele decenței, reprezintă prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succesul electoral al actualilor guvernanți în 1996. Radu SCUTEA „TOPIT"FIRM KÖRCl PI FADERI Comparativ cu anul trecut, când se situau pe locuri fruntașe, unele firme se regăsesc acum în rândul celor care au înregistrat pierderi pe primele nouă luni ale anului. In Sibiu au fost contabilizate până în prezent, peste 1000 de firme cu pierderi în activitate, datorate fie investițiilor, fie contractărilor de credite încă nerambursate, chiar încercărilor de fie lichidare a firmei, căreia i-a expirat termenul de scutire de impozit. Vă prezentăm în tinuare, câteva dintre co aceste firme, care au înregistrat pierderi: 1. Shahira TRD Co 2 486 423 mii lei 2. Simone 953 936 mii lei 3. Prodimpex Ovidiu 849 496 mii lei 4. Cibinium H&P 537 420 mii lei 5. Bramo 237 072 mii lei 6. Pescăruș 238 678 mii lei (va urma) Mirela PUI Proiecte de salubritate aprobate la Costadhe După ce administrația locală din Copșa Mică a propus construirea unei rampe de gunoi, Consiliul Local Cisnădie a primit seri certificatul de urbanism pentru o investiție similară. Este vorba de o rampă de gunoi ce va fi amplasată pe Valea Stupului, la trei kilometri de Cisnădioara și de mărirea capacității și reconstrucția ecologică a depozitului existent lângă Cisnădie. (M XL) EVENIMENT în România DHL crește odată cu agenții economici Deși s-a înființat cu 25 de ani în urmă în California, deși se consideră cea mai importantă firmă de curierat aerian din lume, „DHL crește, în România, odată cu agenții economici“. Această afirmație a directorului de zonă pentru centrul României, al societății DHL Internațional România SRL, d-1 Florin Zorn, făcută la inaugurarea de marți, 29 noiembrie, a secției din Sibiu, dovedește că un „colos“ american nu poate fi în România decât la început.. Asta pentru că ofertele de servicii au luat-o înaintea reformei economice. In orice caz, optimismul d-lui Zorn, pentru viitorul secției llbiene este motivat de potențialul economic local și de un argument specific. Este vorba de etnicii germani, ale căror strânse legături cu Germania sunt stimulate de politica Bonn-ului de încurajare a rămânerii în România a acestora. „De aceea ne dorim o strânsă colaborare cu Consulatul General German din Sibiu", a mai spus Florin Zorn, cu aceeași ocazie. Inaugurarea oficială a DHL — Sibiu, după un an și jumătate de activitate, pe plan local, a fost salutată în cuvinte elogioase de d-l Nicolae Nan, director In Consiliul județean Sibiu și d-l Gheorghe Ionaș, prejședintele Camerei de Comerț, ca pe un posibil moment de referință în dezvoltarea ulterioară a economiei județului nostru" Dorin TEODORESCU D-l Florin Zori, director pentru zona centrală a României, în cadrul firmei DHL INTERNATIONAL SRL 1,7 miliarde au fost aduse la buget de Garda Financiară Pe lângă amenzi, se vor deschide dosare penale. Peste 77 de miliarde de lei au fost virate la bugetul statului, de la începutul anului și până la 1 noiembrie de Garda Financiară, la nivel național Fondurile au provenit din bunuri confiscate și din amenzi contravenționale aplicate unor agenți economici și persoane fizice, dintr-un număr de 84 695 de controale la 75 000 de agenți economici, majoritatea cu capital privat. Din această sumă, aportul Gărzii Financiare din județul Sibiu reprezintă cca. 1,7 miliarde de lei, provenind astfel: — 1,093 miliarde, reprezentând impozit pe profit, taxe etc neonorate de agenții economici până la data controlului. — 528 milioane de lei, contravaloarea bunurilor confiscate. — 91,2 milioane de lei — amenzi contravenționale. „Odată cu aplicarea, din 24 noiembrie, a Legii pentru combaterea evaziunii fiscale, aceste sume vor deveni și mai mari, dar sper că și cazurile, mai rare. In plus, pe lângă sumele ce va fi necesar achitate, se vor deschide dosare penale, pentru să fie infracțiuni“, ne-a declarat comisarul șef al Gărzii Financiare, dl. Nicolae Coroianu. Mirela PUI Sezonul derapajelor Datorită neadaptarii vitezei de rulare la condițiile meteo specifice perioadei în care iarna încearcă să-și reintre treptat în drepturi, marți, până la orele amiezii s-au înregistrat, datorită loiului, opt derapaje peîn zona Mediaș, Copșa Mică, se menționează într-o statistică oficială a poliției. Din fericire, nu au fost victime, ci doar serioase avarii la autoturisme. Cea mai violentă coliziune fost înregistrată în cursul a dimineții, pe raza comunei Târnava, între autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare SB-01-VHL, respectiv Cipel Rekord, cu numărul 3 SB-5164. Ion GLANOD Cursurile de schimb ale celor șase valute, rezultate în urma licitație din 29 noiembrie la sucursalele sibiene ale băncilor comerciale cu capital de stat, Banca Română pentru Dezvoltare și Banca Agricolă, valabile numai pentru agenții comerciali. Curs valutar spot Licitația a avut loc în 29 noiembrie, cu data valutei spot 2 decembrie, pentru BRD. Banca Agricolă, data spot La a valutei a fost 30 noiembrie. Banca Dolar Marcă Liră sterlină 1 Frânc francez1 Franc elvețian Lire italiene cump. 1 vânz. cump. vânz. cump. vânz.1 cump. 1 vânz.1 cump.1 vânz. cump ( vânz. BRD 1 1749 1 1760 11101 1 142 2 691 2 793 1 320 1334 1 1294 1351 1,061 1.11 Agricolă 1 1752 1 1788 1120 1 1142 2 683 2 8491 319 1339 1 1294 1 374 î.001 1,12 BNRI 1770 I 1131 2 766 1 329 1 1534 1,09