Rondul, februarie 1995 (Anul 3, nr. 596-619)

1995-02-01 / nr. 596

Demisie la Spitalul Clinic Judejean Domnul dr. Petru Veștemean și-a depus, săptămân­a trecută, demisia din funcția de director adjunct me­dical al Spitalului Clinic Județean Sibiu. Aflat în echipa de conducere a spitalului de aproape un an, dân­sul va mai îndeplini această funcție până în 19 februarie, dacă demisia sa va fi aprobată de conducerea Di­recției Sanitare. (C.F.) MOLDOVA- model pentru democrație și reformă Statele Unite au anun­țat, luni, o „asistență teh­­nică“­, în valoare de 22 de milioane de dolari, Repu­blicii Moldova, calificată drept „model real de an­gajare în favoarea demo­crației și reformelor eco­nomice“ de către preceda­tele Bill Clinton, care l-a primit pe omologul său moldovean Mircea Snegur la Casa Albă. (după ROMPRES) Cel mai grav atentat din Algeria In ultimii trei ani La Alger a avut loc luni un atentat terorist cu un automobil capcană, sol­dat cu cel puțin 38 de morți și 256 de răniți. Í­­ BIBLIOTECA., ASTRA" SIBIU ANUL III 9 Miercuri, 1 februarie 1995 • 8 PAG. 150 LEI PENTRU UN POTIR DE ARGINT, ȚIGANII CORTURARI DIN BRATEIU Strada Șesului din co­muna Brateiu a devenit, imediat după „revoluție“ Cartierul.. . rezidențial al țiganilor corturari. Oameni pașnici, muncitori și cu frica lui Dumnezeu, după cum apreciază, însuși pri­marul comunei, dl Vasile Manciu, aceștia nu au creat aproape niciodată dificultăți majore organe­lor de ordine. Și-au câș­tigat în mod onest exis­tența, practicând cu măies­trie meșteșuguri ancestra­le. Debutul acestui an a­­vea, însă, să infirme sta­­tu-quo-ul. Mărul discor­diei, ce a antrenat o bună parte a etniei — destul de numeroasă în Brateiu — precum și trei gardieni publici din Mediaș, l-a constituit un potir de ar­gint, moștenit de mama lui Căldărar Emil, aflat în conflict cu vărul său, Căl­­dărar Nicolae. Nu atât valoarea intrin­secă a potirului — înstră­inat, de altfel, de către proprietară cu foarte mulți­­ ani in urmă — cât mai d­es cea artistică și senti­mentală, dublat de o pre­­moniție, potrivit căreia existența acestuia ar adu­ce belșug în casa care îl deține, l-au determinat pe Căldărar Nicolae să-l râv­nească asiduu, de peste un an de zile. Alte amănunte în pag. 3. r­tONSWAJh GURA RÂULUI S-A ÎNFIINȚAT O ASOCIAȚIE CULTURAL-ARTISTICÂ Locuitorii din­­ comuna Gurii Râului s-au organizat într-o aso­­­ciație cultural-artistică, denumiții generic „Nicolae Hanzu“, după­ numele unui cunoscut culegător și prelucrător de folclor din zonă: Cei­­ 250 de muncitori ai societății private ro­­mâno-germane, Sib-Dress, (constituită pe scheletul­­ fostei „Steaua Roșie") au întrerupt lucrul la sfârși­tul săptămânii trecute, cerând demiterea condu­cerii. Acțiunea a fost provo­cată vineri, 27 ianuarie, de înaintarea în instanță a celor șapte persoane pe care conducerea societății le consideră răspunzătoa­re, „împreună cu alte do­uă sute ce nu au putut fi identificate“ de între­ruperea totală a procesu­lui de producție în 17 ianuarie, și cărora le-au fost imputate cele 33,8 milioane de lei pe care societatea consideră că le-a pierdut. Deși acțiunea în in­stanță a fost retrasă, sub presiunea maselor, anga­jații continuă revolta ce­rând demiterea întregii conduceri pe care o bă­nuiesc și de „acte necu­rate în distribuirea ac­țiunilor« societății Sib­i, care deține 40 la sută din capitalul social al societă­­ții mixte Sib-Dress. Print­r-un fax remis ieri liderului sindical — doamna Rodica Govora­ — Dl. Eugen Ivan — unul din cei 7 muncitori tri­miși în judecată pentru recu­perarea celor 33,8 mi­lioane lei, directorul societății „DRESS­MAISTER” din Germania refuză cererea muncitorilor, precizând: „nici în legislația română și nici în statutul societă­ților mixte nu există po­sibilitatea ca angajații să stabilească directorii. Pu­teți fi sigură că nu se va ajunge la demitere. Prin acțiune ilegală periclitați existența întregii socie­­tății‘, amintind într-un fax anterior ca­ „Voi fi pus in situația de redi­­rectiona comenzile spre .i •. ,">! alte societăți din Rom­â­nia sau din alte țări", | Radu ANDRONE ; i !.­­­­ * Producătorii sibieni ai produselor „Stheilmann“ au oprit lucrul Securitatea ««preluat» FSN-ul încă din octombrie 1989! Direcția I (informații interne) a dat vina și atunci pe... unguri Fostul șef al informa­țiilor interne, din Depar­tamentul Securității Sta­­tului, a recunoscut într-un interviu televizat, că Fron­tul Salvării Naționale s-a aflat în atenția serviciu­lui se­cret român încă din octombrie 1989. In rapoar­tele oficiale din acea vre­­me, FSN apare ca un or­ganism politic alternativ la dictatura lui Ceaușescu, dar­­ lucrătorii Securității nu păreau să aibă nici un succes în identificarea membrilor acestui orga­nism clandestin. S-a „cre­zut” că este un amestec al Ungariei. La intrarea în legalitate a FSN, în 22 decembrie, generalul Mi­­litaru a fost singurul care a comis indiscreția de a vorbi despre trecutul clandestin al FSN. Colegii lui s-au grăbit sâ repare gafa pe care o difuzase „Europa Liberă”. Prin re­­unoașterea colonelului Gheorghe Rațiu, dosarul ?obscur al nașterii FSN a ost însă din nou deschis. Andreea PASCU național • Cenzură politică la TVR. (1 pag. 2) EVENIMENTE • Primejdia sindica­lismului spontan, (pag. 3) CULTURA • Lobby-art, o inițiativă sibiană valoroasă (pag. 4) SPORT • Aron Huzu în elita arbitrilor din România. (pag 7) Intenția conducerii Spi­talului Clinic Județean de a muta Secția d­e Neuro­chirurgie de pe­­ strada Maternității în blocul chirurgical și Spitalului a dat naștere untui con­flict între medicii neuro- Specialiștii neurologi au în față spectrul șomajului legi și direcțiune. Una dintre alternativele de o­­cupare a clădirii Neuro­chirurgiei es­te extindarea secției de pediatrie, creân­­du-se astfel un unic spi­tal de pediatrie­­ pentru municipiul­­ Sibiu. Muta­rea Secției de­ Ne­urochirurgie presupune diminuarea numărului de paturi și, implicit, re­structurarea personalului medico-iganitar. Spectrul șomajului ce amenință salariații acestei secții, în majoritate membri ai Sin­dicatului „Dreptatea« din cadrul Spitalului Clinic Județean,, i-a determinat să ia în calcul, ca ultimă alternativă posibilitatea declanșării unui conflict colectiv de muncă.

Next