Rondul, noiembrie 1996 (Anul 4, nr. 1065-1086)

1996-11-01 / nr. 1065

pag. 2 RONDUL vineri, 1 noiembrie 1990 Evoluția aplicării Legii caselor naționalizate, în Sibiu 3­7 Prezentăm, mai jos, lista străzilor unde vor fi măsurate imobilele, a­ căror regim juridic este clar și pentru care au fost depuse cereri de cumpărare: Sectorul 1: Lămâiței, Luptei, Mărășești, Mărăști, Milea Vasile G-ral, Millo Matei, M. Viteazul, Mirăslău, Muncel, Mureșanu Andrei, Negovanu, Noica Constantin. Sectorul 2: Hegel, Hugo Victor, Independenței, Lazăr Gheorghe, Liliacului, Locomotivei, Micu Klein, Moldoveanu, Murgu Eftimie. Sectorul 3: Lacului, Lamark G-ral, Laminorului, Lazaret, Laurean Treboniu, Lăcătușilor, Sector, Lebedei, Libertății, Lirei, Luceafărului, Luncii, Macaralei, Mașiniștilor, Măgura, Mare P­ța, Mălinului, Milescu Spătar, Mozart W.A., Muncii, Muncitorilor. Sectorul 4: 9 Mai. Sectorul 5: 9 Mai. Sectorul 6: Dârstelor, Eschile, Februarie 16: Florilor, Filozofilor, Fuiorului, Ghibu Onisifor, Griviței P­ța, Hans Konrad, Hontems, înfrățirii. Sectorul 7: Kogălniceanu, Lalelelor, Lemnelor, Livezii, Lupaș Ioan, Maramu­reșului, Metalurgiștilor. Sectorul 8: Dobrogei, Donici Alexandru, Dragalina G-ral, Drăgușanu Codru, Galeș, Gorki Maxim, Grigorescu G-ral, Iazului, Islazului, Litovoi Vodă, Luarea Bastiliei, Moldovei. Sectorul 9: Justiției, Lazăr V. Prof., Lomonosov, Luchian Șt. Iosif, Ludoș, Maiorescu Titu, Manejului, Mică­i­ța, Mihály Th., Moșoiu G-ras, Negri Costache, Poiana, Poplăcii Calea, Porumbescu Ciprian. Sectorul 10: Manejului, Maternității, Mitropoliei, Poștei, Sofocle, Tribunei. Deficienții mintali nu mai­­ încap în școli Lipsa spațiului este pro­blema majoră cu care se confruntă Școala speciala pentru deficienți mintali din Sibiu. Datorită acestui ZIAR EDITAT DE SOCIETATEA NOBLESSE s.r.l. ADRESA: Sibiu str. Nicolae Bălcescu nr. 12 Tel. 069/210464 069/218133 Fax. 069/210102 Publicitate: 069/21.81.60. Redactor sef: DORIN TEODORESCU Publicist comentator: RADU SCUTEA Secretar general de redacție: DANA PETROVICI Sef secție eveniment: RADU ANDRONE. Reporteri: a AUDI­A FĂGĂRAȘ, MARIUS GHEORGHIU, ADINA IRIMESCU, MIRELA FUI ,CRISTINA COMĂNICIU PĂUN, CRI­NA RODEAN, CIPRIAN SAVA, RARES BURLACU. Secretariat de redacție: IOAN RODEAN, CECILIU VASI­LE. Fotoreporteri: DORU TOLCIU și SEBASTIAN DAVID. Sef subredactie București: MARIANA STANESCU. Corespondent zona Mediaș: ION GOANOD Corectură: DORINA ARMIE. Calculatoare: A. MUNTEAN. C. STATE,­­ A. POPOVICI și C. HULEA. Responsabil de număr: ADINA IRIMESCU Tehnoredactare computerizată și tiparul executate de: A NoblesseN___- ----­ fapt, “nu am putut onora, anul acesta, toate cerințele de înscriere”, ne-a declarat directoarea adjunctă a ins­tituției, prof. Doina Diacu. 14 săli de clasă, din incinta școlii, îi găzduiesc, în 2 schimburi, pe cei 85 de elevi, care provin în majoritate din familii săra­ce, dezorganizate sau cu mulți copii. Deși elevilor trebuie să li se acorde condiții speciale de învățământ, atenție spor­­tivă din partea profesorilor și proces educativ diferen­țiat , numărul elevilor dintr­­o clasă îl depășește pe cel maxim (12). Sunt clase în care sunt și 17 sau 18 copii, afimă dna prof. Diacu. Pe lângă elevii care-și desfășoară activitatea la sediul școlii, pe strada Filar­monicii nr.18, mai există care f­uncționează în localul altor școli din oraș și județ. Anul acesta, pentru îns­crierea în clasa întâi, s-au prezentat în număr mare și copii neșcolarizați, cu vârste ce depășesc vârsta de nouă sau zece ani și care nu mai pot fi cuprinși în învăță­mântul de masă. “Acești copii, chiar dacă nu prezintă deficiențe, au devenit handicapați pentru că până la această vârstă nu au fost școlarizați”, apreciază d-na prof. Diacu. Lipsa spațiului a determinat, în acest caz, refuzarea îns­crierii unor astfel de copii. Deși principala prob­lemă a școlii este cunoas­­cută de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, acesta “nu a promis, deocamdată, ni­mic”, pentru că “încă se mai discută”. 16 clase, afiliate instituției. Cristina COMĂNICIU Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu, organizează CONCURS DE SELECȚIE: - Dansatori - Soliști vocali - Instrumentiști Concursul va avea loc în data de 4 noiembrie 1996, ora 17, la Sala Studio. Cei selecționați vor fi cuprinși în Ansamblul Folcloric, condus de prof. Stelian Stoica Producătorii de lapte, din județul Sibiu, au încheiat un Protocol de colaborare eu pentru mărirea cantității de lapte Aprovizionarea pieței de consum sibiene, cu lapte, a atins punctul critic. în unele comune, 80 până la 90 la sută din producție este vândută societăților prelu­crătoare, din Alba sau Brașov. Numărul centrelor rurale de colectare ale S.C. SIBI­­ANA S.A. - cel mai mare prelucrător de lapte al județului - a scăzut. Furajele sunt insuficiente, iar sezonul rece - prin îndepărtarea de perioada de lactație a va­cilor - reduce și mai mult producția de lapte. Pentru redresarea situației și mărirea cantității de lapte, ce va fi livrată în această iarnă populației, marți, 29 octombrie, la Prefectura Sibiu, între socie­tățile producătoare, cele prelucrătoare de lapte, Di­recția Județeană pentru Agricultură și Alimentație, reprezentanții FPS și FPP au încheiat un protocol de colaborare. Principalele puncte ale acestuia cuprind: limitarea, pe timpul iernii, a producției de brânzeturi și creșterea cantității de lapte, livrată populației, reînființarea punctelor de colectare a S.C. SI BI ANA S.A., cu achitarea, până în­­ 6 noiembrie, a restanțelor față de producătorii indi­viduali, înlocuirea laptelui livrat societăților comerciale ca antidot, cu lapte praf. “începe ofensiva reînfiin­țării centrelor de colectare. Laptele trebuie să rămână în județul Sibiu. Trebuie să se înțeleagă că este o necesitate socială”, a subli­niat prefectul loan Cindrea. Analiza efectuată, atât de prefectul județului, dl loan Cindrea, cât și de directorul Direcției Județene pentru Agricultură și Ali­mentație, dl Gligor Ciortea, a subliniat necesitatea mă­ririi numărului de bovine, prin import, ca unică mo­dalitate de creștere a pro­ducției de lapte. Concluzia a stârnit, în rândul producătorilor pre­zenți, nemulțumire. Aceștia consideră că soluția trebuie găsită pe plan local, prin identificarea unor resurse financiare pentru achizițio­narea cantităților necesare de furaje. în lipsa acestor fonduri, multe I.A.S.-uri sunt nevoite să vândă o parte din efective, pe care nu au cu ce să le hrănească. R.ANDRONE Redăm, în continuare, câteva din declarațiile parti­cipanților. Horia A­vram - director­­.AL. Agnita: “Laptele trebuie căutat, în primul rând, la producător. Cei 650 lei, oferiți producătorilor pentru un litru de lapte, nu corespund muncii depuse. Doar două kilograme de tărâță, necesare animalelor pentru obținerea unui litru de lapte, costă 600 lei. Producția scade cu 300-400 litri, pentru că nu am avut credite suficiente pentru furaje. Producătorii ar trebui să ofere, în avans, producătorilor, bani pentru achiziționarea furajelor; în caz contrar, aceștia trebuie să se adreseze băncilor, care percep și dobândă. De un an și jumătate, aștept ca F.P.S.­­ul să mă sprijine cu 500 milioane lei, pentru a introduce mulsul mecanic”. Radu Vasi­le - director SAS. Ruia: “Situația este proastă. Producția de lapte nu va crește, până când nu vom avea suficiente îngrășăminte și mașini pentru recoltarea furajelor. Propun ca F.P.S. să acorde sprijin, prin credite, pentru achiziționarea de utilaje prin import. Practic, am putea crește efectivul cu 200 capete, în această iarnă. Trebuie doar furaje, altfel trebuie să le vindem, pentru că nu avem cu ce să le hrănim”. Director I.AS. Apos da de Sus: “Am recurs la contractarea laptelui cu societăți din județul Alba, pentru că nu am avut de ales. La SIBIANA, eram penalizați, zilnic, cu două-trei procente, pentru densitatea laptelui. La Alba, nu am avut nici o problemă, iar banii vin în avans”. Letiția Constantinescu , director economic SIBIANA: “în zona Sibiu și Agnita, restanțele către producătorii par­ticulari vor fi achitate până la 1 noiembrie Până în 6 noiembrie, vom acoperi restanțele către producătorii din zona Mediaș. De luna viitoare, plata se va face la zi. Deocamdată, doar 29-30 la sută din laptele achiziționat este livrat pieței, ca lapte de consum. Vom încerca să majorăm acest procent, până la 40-50 la sută”. începând cu 1 ianuarie 1997, la mai puțin de 50 m în jurul școlilor Prohibiție pentru alcool și tutun .Societățile comerciale care vând băuturi alcoolice sau țigări în incinta școlilor, unităților sanitare, de cul­tură sau sportive, nu vor mai primi autorizația de funcționare începând cu 1 ianuarie, 1997”, ne-a dec­larat președintele Consiliului de Sănătate al comunității Sibiu, dl Marcel Băcilă. Conform Programului de Sănătate Comunitară, aceas­tă măsură este extinsă la toate unitățile aflate la o distanță mai mică de 50 m de școli și instituțiile mai sus amintite. C.C.

Next