Rondul, august 1998 (Anul 6, nr. 1582-1607)

1998-08-01 / nr. 1582

îoluL’ r* în urma concursului de titularizare din învățământ “au rămas locuri libere numai la sate, chiar dacă media nece­sară pentru ocuparea posturilor în mediul rural era între 5 și 7”, a precizat, ieri, într-o conferință de presă inspec­torul școlar general Florin Droc. Din cauza numărului mic de copii de la sate,a salariilor proaste și a lipsei mijloa­celor de transport, în mediul rural, în școli predau cadre necalificate. Uneori a­­­cești profesori cumulează trei patru materii. Cea mai gravă situație în privința numărului mic de copii se înregistrea­ză în județul Sibiu, la Valea Lungă, unde în clasele V-VIII există doar opt elevi. Pentru atragerea cât mai multor pro­fesori la țară, MEN a propus pe plan național creșterea salariului de bază al acestora cu 5 până la 80 la sută, în func­ție de gradul de izolare. De asemenea, ministerul a propus ca primăriile să su­porte cheltuielile de transport ale pro­fesorilor. Viorica MA­IER PROFESORII SI ELEVII FUG DE LA SATE Cu ocazia înălțării în grad a promoției “Avram Iancu” DEGERA­TU A INVOCA­T DUHUL IANCULUI Prima promoție de studenți mi­litari, pregătită într-un nou sistem militar, a Academiei Trupelor de Uscat, din Sibiu, a fost avansată la gradul de sublocotenent și a primit numele de “Avram Iancu”, ieri, în Piața Mare, șef de promoție fiind declarat sublocotenentul de chimie militară­ Marian Eduard Ionuț Ionescu. In discursul festiv, rostit de rectorul AT.U., g-ral­brig Liviu Ha­­bian a subliniat că este “prima pro­moție pregătită într-un nou sistem militar”, care constituie o “mate­rializare a reformei”. Evocându-le celor 343 absolvenți, din opt arme și specialități militare, importanța și evoluția forțelor armate române de-a lungul celor 150 de ani de la Revoluția din 1848, secretarul de stat și șef al Statului Major General, g-raj div. Constantin Degerani, a urat promoției din acest an: “Duhul Iancului să vă călăuzească pașii în­tregii cariere militare!”. La ceremonie, au luat parte ofițeri superiori din Statul Major General, veterani de război, parlamentari și autorități locale sibiene, precum și un numeros public. Marius GHEOR­GHIUmm Muzeul National Brukenthal din nou în dificultate “Vom închide Casa Artelor!” ne-a declarat, în exclusivitate, directorul general al Muzeului Național Brukenthal, criticul de artă Alexandru Lungul •Proiectul de lege privind siste­mul public de pensii................pag.2 • Reforma în Armata Română.......................................pag.3 •"3 Sud-Est" a "incendiat" Sta­dionul Municipal......................pag.5 •Plătești o bere și bei ulei....pag.5 • Programul TV-Satelit.....pag.6 • Programul turului ier­i.............................pag. 7 fJTLfLSSIB LINIE DE AUTOCAR INTERNIATIONfILfl ZILNIC ROMÂMIIl-GERMISmH în 25 orașe Oferim in plus următoarele servicii: închirieri autocare pentru schimb valutar; asigurări medicale și cărți verzi servicii turistice SÂMBĂTĂ 1 august 1998 Anul VI, 8 pagini, 900 lei Varianta în limba română pe http://www.verena.ro/rondul Din cauza austerității bugetului immun Com­mmunßi în vederea reorganizării rețelei șco­lare și a eficientizării procesului de în­vățământ de la țară, Inspectoratul Șco­lar Sibiu a propus reunirea mai mul­tor elevi, din sate învecinate, la o sin­gură școală, a declarat, ieri, într-o con­ferință de presă, inspectorul școlar ge­neral, Florin Droc. Pentru a duce la îndeplinire acest plan, Inspectoratul Școlar are nevoie de 30 de autobuze, 11 microbuze și 10 autoturisme ARO. “Am luat legătura cu Consiliul Județean, cu toate pri­măriile din județ, în vederea asigu­rării transportului, însă nu sunt bani și, de aceea, planul nu s-a pus, încă, în a­­plicare”, a mai precizat inspectorul Droc Viorica MAIER '‘■Ăi­ •_ M­area plictiseala de Dorin TEODORESCU Kris Patten, ultimul guvernator al provin­ciei chineze Hong Kong, spunea într-un interviu, la un post de televiziune din România: “cea mai mare crimă pe lume este să te lași copleșit de plictiseală”. Nu știu câți cetățeni români au urmărit acel inter­viu, după cum n-aș putea aprecia nici câți dintre cei care l-au văzut sunt de acord cu fostul guvernator. întâmplător sau nu, de numele acestui om este lega­tă “explozia” dezvoltării economice din celebra insulă din sud-estul Chinei, în ultimii douăzeci de ani. Să nu uităm că englezul Chris Patten a contribuit personal la inițierea unui program care a făcut din Hong Kong unul din cei mai puternici concurenți mondiali, în plan economic, ai țării sale de origine, Anglia. Pentru mine, asta înseamnă că el nu s-a plictisit deloc cât timp a fost guvernator. Și nici nu a fost împiedicat să nu se plictisească. In interviul cu pricina, s-a înțeles foarte bine acest lucru. Impresia pe care mi-a lăsat-o acest slujbaș al statului englez a fost asemănătoare celei pe care o am ori de câte ori am ocazia de a afla cum gân­dește un autentic om de afaceri. Cu alte cuvinte, un funcționar capitalist de stat, pus să facă treabă în folosul unei comunități, gândește ca un capitalist care dezvoltă o afacere privată. Adică, în coordonatele eficienței, cu bătaie la viitoare dezvoltări, în folosul cuiva și fără să piardă timpul. Și românul știe asta. A dovedit-o de când i-a trecut prin cap o vorbă de duh, un fel de repli­că la “time is money”, să nu tai frunză la câini. Cu toate acestea, ideea plicti­selii a prin­s la noi,mai mult decât în alte părți. “La noi” nu înseamnă, pentru mine, altceva decât spațiul carpato-du­­nărean, pentru că numai așa­ se pierde timp, iar oamenii îți dau impresia că se plictisesc. Mulți români, plecați prin cele străinătățuri, au dovedit de mult că se pot integra ritmului de viață imprimat de dictonul “time is money” și pot respecta imperativele de eficien­ță, în orice tip de activitate. La noi, acasă, însă timpul trece greu și plictisitor. De la guvernanți, până la cei în “o­­pinci”, timpul, în România, este “o marfa” care se “vinde”, de multe ori, pe nimic Mai ales atunci când este vorba de interese publice, generale, obștești - cum spuneau propagandiștii comu­niști. Oare de ce nu ne plictisim și de relele sociale care trec, neperturbate, din generație în generație - lenea funcționărescă, invidia, carierismul, politicianismul, șovinismul, hazul de propriile noastre necazuri comune?

Next