Rondul, septembrie 1998 (Anul 6, nr. 1608-1633)

1998-09-01 / nr. 1608

BiDlíöréca^íRXTT“ ' ‘ 'UL ?r>nr I - S I B IU - I Candidații Universității “Lucian Blaga” din Sibiu .ntră, începând de astăzi, în jocurile examenelor de admitere. In 1 și 2 septembrie se desfășoară exa­menele de la Litere, Istorie, Jurnalistică, Teologie Colegiul de Sport, apoi, în 3 și 4 septembrie la A Medicină, Facultatea de Științe și Tehnologia Pro­­ducției Alimentare, Textile și Pielăriei. Până ieri erau înscriși la Universitate 6.656 de­­­ndidați în luptă pentru 1.684 de locuri, plus 589­­ curi cu plată, ne-a informat Dorin Drâmbărean, secretarul Comisiei Centrale de Admitere. Cele mai căutate facultăți sunt Dreptul, unde s­­au înscris 967 de candidați pe 100 de locuri plus 20 cu plată (8,05 pe loc), Medicina generală, cu 631 de­andidați pe 70 de locuri plus 15 cu plată, și Ecologia, u­nde erau înregistrați pe liste 222 candidați pe 25 de locuri plus 10 (6,34 pe loc). Nu s-au completat locurile la Agromontanologie și Colegiul de Tehnologia Activităților Montane. Continuă înscrierile la Inginerie și Colegiile de Tehnologia Prelucrării Metalelor, Informatică Aplicată, Electrotehnică, Exploatarea Gazelor Naturale și Metalurgia Metalelor Neferoase. Marius CONSTANTIN ■H ÎNCEP examenele A­DMITERE. FACULTATI Blocarea concesionării terenurilor îl nemulțumește pe Dan Condurat Blocarea, in cadrul ședinței de joi, 27 august, a Consi­­­lului Local, a concesionării celor 31 de terenuri, pe care i­umăria Sibiu intenționa să le scoată la licitație pentru construcția de case, l-a nemulțumit pe primarul Dan Condura. “Pe parcursul dezbaterilor, s-a ridicat problema uui teren solicitat de Universitatea «Lucian Blaga»”, ne­­a explicat, ieri, dl Condurat. “Hotărârea ar fi trebuit să se lupte pentru celelalte terenuri, scoțând de pe listă parcela cu probleme. Votul negativ al consilierilor este încă o dovadă că nu se dorește să se întâmple ceva, la Sibiu”, a re ■­ spus primarul, care a pierdut astfel o sursă de­­u­limentare a veniturilor proprii, ale Primăriei pe fondul unei penurii bugetare cronice. “Vom relua proiectul în “Luna din septembrie”, a adăugat, în încheiere, primarul, ’’ ’având: “Am obligația să fiu optimist și cred că proiectul va fi votat în următoarea ședință de consiliu”. M.G. A In ziarul de azi:­ ­ 'Chiriașii trebuie să-și repare ca­isele.............................................................pag.2 .Cât de vulnerabil este leul româ­­nesc?.........................................................pag.3 •Proiect de lege privind utilizarea eficientă a energiei.........................pag.4 •Inflația, ancorată la cursul mo­nedei.......................................................pag.5 •Formula I......................................pag.7 •"Bătălia" pentru locuri la Univer­sitatea "Lucian Blaga".............pag.8 I ‘Brooke Shields poza nud la 10 fani..............................................................pag.9 PATRON, CREDITOR ȘI BENEFICIAR Antonio Puddu, patron asociat al firmei “Smeralda” Sibiu, a folosit banii firmei pentru a-și cumpăra o casă. El este cercetat în stare de libertate, sub învinuirea de fals și uz de fals. Procurorul anchetator i-a interzis învinuitului să părăsească localitatea, până la soluționarea cauzei. Polițiștii ne-au declarat că, în 1 iulie, fără acordul asocia­ților săi, Antonio Puddu a avizat favorabil propria cerere, prin care solicită un împrumut de 350 milioane lei, din fondurile firmei. Tot fară acordul asociaților, Puddu a în­cheiat contractul de împrumut, semnând atât la rubrica “împrumutător”, cât și la “împrumutat”. Radu ANDRONEI MARTI , 1 septembrie 1998 Anul VI, 12 pagini, 900 lei Varianta în limba română pe INTERNET http://www.verena.ro/rondul CEC reduce ratele dobânzilor Casa de Economii și Consemna­­țiuni (CEC) reduce, începând de azi, 1 septembrie, ratele dobânzilor la de­punerile pe termen de un an, pentru persoanele fizice, informează un comunicat al CEC. Pentru depuneri pe carnete de depunere și pe certificate de depozit, cu plata lunară a dobânzii, dobânda se va reduce de la 40 la sută la 36 la sută pe an. Pentru depuneri pe certificate de economii, dobânda se va reduce de la 50 la sută la 43 la sută pe an­in cazul certificatelor de depunere cu plata dobânzii la șase luni, dobân­da se va reduce de la 48 la sută la 41 la sută pe an, iar cu plata dobânzii la trei luni aceasta se va modifica de la 45 la sută la 39 la sută pe an. MEDIA FAX Ecumenismul vorbelor de Dorin TEODORESCU G­ursa politică con­tinuă să-i “devoreze” pe conducătorii noș­­­­tri, chiar și atunci când se pune proble­ma vieții spiritual-re­­ligioase. In condițiile în care reforma economică bate pasul pe loc, președin­tele Emil Constantinescu a ratat ocazia istorică de a lua examenul reabilitării statului român, în raport cu cetățenii români de religie greco-catolică. Prac­tic, cu toată pompa unui eveniment pus sub semnul ecumenismului mon­dial, Constantinescu a arătat că nu poate avea statura președintelui tuturor românilor. Ce să mai vorbim de marea gargară a “președintelui tuturor cetă­țenilor români”? Implicându-se ca șef al statului în organizarea celei de-a XII-a întâlniri internaționale a reprezen­tanților unor culte religioase, creștine și necreștine, Constantinescu s-a spălat pe mâini în fața concetățenilor săi greco-catolici. In plină desfășurare a evenimentului de la București (30 au­gust-1 sept.), el a transferat responsa­bilitatea stingerii litigiului dintre Bi­serica Română Ortodoxă și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Cato­­lică), în chestiunea patrimonială, ma­selor de credincioși. Se știe că, la înce­puturile regimului comunist, statul ro­mân a realizat trista performanță de a fi lichidat o Biserică românească, începând cu conducătorii ei, din Bu­curești, Blaj și alte mari orașe ale României, și terminând cu ultimul enoriaș, din munții Maramureșului, care n-a văzut “lumina de la Răsărit”. Culmea cinismului a fost că regia so­­vieto-română a acestui act a pus totul pe seama “revenirii” la biserica mamă a “rătăciților” greco-catolici. Adică a celor care au dorit cu ardoare România Mare, ca pe realizarea ce a statuat, la 1918, integrarea populației românqti, majo­ritară în spațiul carpatic, într-o singură țară, indiferent de apartenența religioa­să. Pentru că au avut tăria spirituală de a rezista politicii de lichidare promo­vată de statul român, episcopii români greco-catolici au preferat regimul peniten­ciar, “libertății” într-o societate supusă procesului de ateszare. Nici unul din cei 12 episcopi n-a ieșit viu din pușcăriile comuniste. Salvarea lor a fost credința căreia îi închinaseră viața. Turma greco-catolică s-a “rătăcit”. Apropierea doctrinară dintre cele două biserici su­rori i-a determinat pe mulți dintre ei să nu-L uite totuși pe Dumnezeu, cu toate că lăcașurile greco-catolice au de­venit ortodoxe fără consultarea cre­dincioșilor. Astăzi, Emil Constantines­cu vrea ca poporul să hotărască ce tre­buie să revină în patrimoniul Bisericii Blajului. (urmare in pag. 8)

Next