Rondul, septembrie 1999 (Anul 7, nr. 1913-1938)

1999-09-01 / nr. 1913

“DREPTUL PERSOANEI DE A AVEA ACCES LA ORICE INFORMAȚIE DE INTERES PUBLIC NU POATE FI ÎNGRĂDIT” CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ari privii salariați, aflați la limita subzistenței. "SPECIALA” DIN MItRȘA - UN MUZEU IN CONSERVARE investiția, demarată la începutul anilor '80, mândrie a industriei de Apărare, se dovedește, astăzi, total inutilă pentru economia românească Peste o sută de muncitori ai Uzinei Mecanice Mârșa au protestat, ieri, în liniște, împotriva po­liticii guvernamentale în domeniul industriei Apărării. Ei au solicitat guvernanților alocarea unor fonduri, care să permită Ministerului Apă­rării Naționale relansarea, către unitățile cu pro­ducție specială, a comenzilor pentru înzestrarea armatei. A fost, în fapt, «cântecul de lebădă» al ultimi­lor 460 de muncitori dintr-o societate proiectată în 1972 să producă exclusiv carcase blindate destinate mașinilor de luptă pentru infanterie (M.L.I.). Radu AJSFDRONE ampania agricolă de toamnă Pentru deschiderea liniei de credite Banca Agricolă nu a încheiat convenția cu Ministerul Agriculturii Convenția privind derularea de credite cu do­bândă subvenționată, pentru campania agricolă din această toamnă, de către Banca Agricolă, nu a fost încheiată încă cu Ministerul Agriculturii. "Deocamdată, Banca Agricolă se află într-un proces de recuperare a creditelor acordate pro­ducătorilor agricoli, pentru campania din această primăvară, în baza Legii 165/98", ne-a declarat directorul adjunct al sucursalei sibiene, d­ l Aurel Pan. "La Sibiu, mai sunt de recuperat credite în valoare de 4,7 miliarde lei din totalul celor 6,1 miliarde, a căror scadență este prevăzută pentru sfârșitul aceluui an, a adăugat Pau. Până în pre­zent, "producătorii agricoli contractanți s-au în­cadrat în graficul de rambursare a creditelor și sperăm că nu vor exista probleme", după cum a mai menționat directorul adjunct al R.A. Sibiu. Mirela PUI Eliberarea unui pașaport costă 400.000 lei Colonelul Ioan Hașegan, șeful Serviciului Pașapoarte Sibiu, ne-a informat că, ieri dimineață, a primit comunicatul oficial, de la Bucu­rești, conform căruia taxele pentru eliberarea pașapoartelor s-au mărit, începând din 30 august, după cum urmează: eliberarea sau prelungirea valabilității unui pașaport sau a altui document de trecere a fron­tierei - 285.000 lei plus 30.000 lei taxă cerere și 85.000 lei - costul car­tonului; eliberarea unui pașaport în care sunt înscrise mai multe per­soane (pașaport colectiv), pentru fiecare persoană 60.000 lei plus cele două taxe amintite mai sus, repre­zentând costul cartonului și cere­rea­ pentru înscrierea ulterioară în pașaport a unor copii sub 14 ani, taxa pentru fiecare copil este de 30.000 lei plus taxa de cerere -30.000 lei. Toate taxele se plătesc la C.E.C. C. R. Astăzi Ziua informaticienilor militari In Sibiu, istoria informaticii militare începe în 1977, odată cu admi­terea în învățământul militar a primei grupe de elevi maiștri militari și înființarea, un an mai târziu, a catedrei de calculatoare din cadrul Școlii Militare de Maiștri și Subofițeri “Gh. Lazăr”, având ca obiectiv formarea specialiștilor militari pentru exploatarea tehnicii de calcul. In 1981 ia ființă, tot în Școala Militară de Maiștri și Subofițeri “Gh. Lazăr”, oficiul de calcul, care, de la început, și-a propus să sprijine învățământul de specialitate și să ajute procesul de instruire prin acti­vitatea de producție pe care a desfașurat-o. In acest fel, catedra și ofici­ul de calcul au devenit motorul care a propulsat informatica militară în zonă. Din anul 1987, sarcina de pregătire a maiștrilor militari spe­­cialitatea­ tehnică de calcul, a fost preluată de Școala Militară de Trans­misiuni “Decebal”, ulterior, Institutul Militar de Transmisiuni “Dece­­bal”, iar, din 1997, Școala d­e Aplicație pentru Transmisiuni, Informa­tică și Război Electronic. Preocupările colectivului de informaticieni din școală (foarte tânăr, cu o medie de vârstă sub 38 de ani) se extind și la proiectarea, imple­mentarea și exploatarea rețelelor locale de calculatoare din instituție, conectarea la INTERNET, dezvoltarea unui Intranet militar și la ci­­bernetizarea tehnicii militare. Colonel, Nicolae BAN­CEA Confesiuni neconvenționale Pete albe acoperite cu prejudecăți pag.5 Octavian PALER MIERCURI 1 septembrie 1999 Anul VII, 8 pagini, 900 lei Varianta în limba română pe INTERNET http://rondul.verena.net e-mail. rondul@verena.net La Unversitatea "Lucian Blaga". Peste 2100 candidați pe 620 de locuri 2136 de candidați s-au înscris la Universitatea "Lucian Blaga", la cele 12 specializări, până luni, 30 august, orele 20.00. Dintre cele 620 de locuri disponi­bile, 347 sunt fără plată, iar 273 cu plați Secțiile de jurnalistică, istorie, științe po­litice sunt cele mai căutate. 601 candidați vor să devină jurnaliști, ei concurând pe 80 de locuri La secția de "Limbi moderne aplicate" (engleză, franceză, germană) vor susține examenul de admitere 262 de can­didați, pe 90 de locuri Cea mai mare con­curență este la română principal (260 de candidați, pe 80 de locuri). Pentru celelal­artătoa­­restaurare­­istorie­pe 67 de­ locuri Cea mai mică con­curență se înregistrează la cea mai nouă . Suma totală obținută, tate, din taxele de înscriere la cele 12 secții, este de peste 425 milioane de lei Florin ȘERBANOIU Claudiu RUSU Va avea Nan cini până ^ capăt. L­a o recentă conferință de presă, președintele Consiliului Județean Sibiu, Nicolae Nan, a făcut o declarație, cel puțin, temerar. Pentru mine, calificativul acesta este cel mai potrivit Nu spectaculoasă, nici de senzație, așa cum obișnuiesc ziariștii să scoată în evidență declarațiile unor VIP-uri, din noianul de vorbe goale ce ocupă spațiile de comunicare publice din Ro­mânia. Nicolae Nan a spus, în legătură cu programul de fi­nanțare PHARE pentru dez­voltare regională, că trebuie să demonstrăm Bucureștiului că suntem în stare să ne descur­căm, astfel încât Regiunea 7 Centru, din care face parte Si­biul, să nu piardă banii alocați de Uniunea Europeană. Bucu­­reștiul, a mai spus Nan, atâta așteaptă, să ne ia dreptul de a decide asupra gestionării bani­lor. Se știe că, de ani de zile, de când programul PHARE a in­trat și în România (înainte de '89 d a început cu Polonia și Ungaria), banii au fost gestio­nați de bucureșteni, mult mai descurcăreți și întreprinzători decât provincialii. Nu întâm­plător, la un moment dat, la București, lumea afacerilor era de zece ori mai dezvoltată de­cât în restul țării. Poate, și funcționarii de la "PHARE" au avut contribuția lor. Cert este că a funcționat un centralism de toată frumusețea, în ce pri­vește gestionarea banilor UE. Nici astăzi, nu ne-am despărțit de politica centralistă a Bucu­reștiului. De aceea, declarația lui N. Nan mi se pare teme­rari (continuare în pag. 8)

Next