Rondul, octombrie 1999 (Anul 7, nr. 1939-1964)

1999-10-01 / nr. 1939

RONDUL vineri, 1 octombrie 1999 pag. 3 Obligat de o campanie de presă pe care o consideră injustă Colonelul Rotărescu iese "la raport",în fața sirienilor “Scandalul vilelor polițiștilor sibieni” ocupă de câtăva vreme spații largi în mass-media locală și națională. In afara vilelor, campania încearcă să demaște și alte presupuse abuzuri și ile­galități comise de importanți funcționari publici sibieni, unii dintre ei șefi ai unor instituții descentralizate ale statului. De altfel, informațiile date pubicității fac obiectul anchetei con­duse de ministrul secretar de stat Ovidiu Grecea, șeful Corpului de control al guvernului. Din păcate, pentru opinia publică, înainte de aflarea rezultatelor finale ale anchetei comisiei Gre­cea, unele canale mass-media s-au întrecut în “dezvăluiri” de senzație, antrenând opinii și replici, spre deruta opiniei publice. Contrar regulilor minime ale deontologiei profesionale, drep­tul la replică n-a fost acordat celor puși la zid de “justiția gazetărească”. Un asemenea caz este cel al colonelului Eugen Rotărescu, șeful IPJ Sibiu, care a solicitat, conform spuselor sale, nu mai puțin de trei ori dreptul la replică, cotidianului “Monitorul de Sibiu”, după “monitorizarea” vilelor capilor poliției sibiene. După ratarea ultimei ocazii de intrare în dia­log cu popularul cotidian, colonelul Rotărescu ne-a solicitat publicarea (ceea ce și facem, mai jos) a dreptului său la replică, refuzat (dar, comentat) de “Monitorul”, în ediția sa de ieri. “Rondul de Sibiu” nu a fost străin de zvonurile legate de con­struirea unor vile, de către șefi ai unor instituții bugetare, într-un regim de creditare preferențial sau de trafic de in­fluență. Pe scurt, într-un regim de lucru incompatibil cu statutul funcționarului public. N-am fost străini nici de sumele fabuloase (?) care s-au pus la bătaie pentru con­struirea vilelor. Dacă n-am publicat nimic, asta nu înseamnă că n-avem o țintă gazetărească în privința activității funcționarilor publici Motivele “tăcerii” noastre sunt foarte simplu de înțeles. In primul rând, nu ne-am erijat în justițiari. Adică, nu ne-am substituit celor în drept să fie. Apoi, documentarea noastră, CU MIJLOACE EXCLUSIV GAZETĂREȘTI, nu ne-a oferit date compromițătoare pen­tru cineva. Și, ultimul, dar nu în cele din urmă, motivul expectativei noastre a fost că am așteptat rezultatele con­trolului guvernamental. Dacă am procedat realist sau nu, vom vedea, în orice caz, am respectat principiile jurnalis­mului. Indubitabil, societatea românească duce lipsă de justiție și moralitate, în viața publică. Considerăm, însă, că justiția și moralitatea nu pot deveni subiecte de senzație, în cadrul unor campanii pripite de “purificare”, de dragul excitării interesului public, sau partinice, de dragul unor interese oportuniste. Dorin TEODORESCU Vila Rotărescu Col. Rotărescu ne-a oferit, ieri, explicații despre vila sa de la Râul Sadu: “ Vila a fost construită cu respectarea tuturor autorizațiilor și avizelor legale. Pământul pe care a fost ridicată este donație de la părinți. Pentru toate materialele și parte din manoperă (casa a fost construită în regie proprie), există documente justificative. Con­strucția a început în 1995 și nu este încă terminată. Vila este tip P+1, la parter fiind o cameră și o bucătărie, iar la etaj, două dor­mitoare, cu suprafața de 11 și 12 mp. La toate acestea, se adugă câteva anexele. Nota­re.- Pentru eliminarea sus­piciunilor, până la finalizarea anchetei comisiei Grecea, ni se pare oportun ca astfel de declarații să fie date publicității de toți cei vizați, în campaniile de presă, indiferent dacă este vorba de con­strucții de vile (subevaluate) sau alte presupuse abuzuri. Din respect față de opinia publică sib­­iană, exemplul col. Eugen Rotăres­cu ni se pare demn de urmat. în ultima vreme, în paginile publicației dumneav­oastră au apărut o serie de materiale critice la adresa activității Poliției Județene Sibiu și a unora din coman­danții ei, materiale care prezintă trunchiat și ten­dențios situații. Constatăm cu părere de rău că recentele demer­suri publicistice fac parte dintr-o mai veche campanie de denigrare a imaginii instituției noastre și, pe cale de consecință, la o diminuare a încrederii pe care comunitatea sibiană o are în situația specializată în apărarea valorilor fundamentale, încredere care a fost construită cu mare dificultate, cu atât mai mare cu cât Sibiul, în decembrie 1989, a fost teatrul bine­cunoscutelor evenimente. în cadrul acestei campanii, de aproape un an, “Monitorul de Sibiu” a închis între paranteze deontologia profesională, dând frâu liber informațiilor neverificate, voit exagerate sau, pur și simplu, neadevărate. Deși Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu a venit cu precizări, cu propriul punct de vedere în raport de relatările redactorilor și repor­terilor “Monitorului”, nu s-a găsit loc în pagină pen­tru materialele pe care vi le-am înaintat, redacția pre­ferând să-și lase cititorii în confuzia în care i-a con­dus inițial. Pentru corecta și completa informare a cititorilor dumneavoastră, precum și în temeiul dreptului la replică, vă rugăm să publicați, într-una din proximele ediții, integral și fără inserții, textul de față. Șirul de materiale publicistice, însoțit de fotografii privind “visele” pe care unii ofițeri superiori din I.Pr. Sibiu și care, probabil, se vrea o anchetă publicistică, suferă, din punct de vedere al deontologiei. Faptul că avem de-a face cu o “campanie de presă” împotriva Poliției este dovedit cu aceea că, în zonele în care s­­au documentat jurn­aliștii “Monitorului”, își au reședințe și alți “bugetari”, despre care însă nu se face nici o referire. De altfel, trebuie să înțelegem că noțiunea de “bugetar” implică, în percepția dum­neavoastră, chiar și după o muncă onestă de peste trei decenii, în slujba adevărului și dreptății, traiul în locuințe insalubre? Cei vizați în materialele respec­tive n-au construit nimic pe sub ascuns, ci la vedere, atât pentru opinia publică, cât și pentru oricine ar fi abilitat și interesat. Folosirea termenilor de “palat” sau “vilă” pentru niște locuințe obișnuite reprezintă elu­cubrații gazetărești ieftine. Mai mult decât atât, deși s-a discutat cu o parte din jurnaliștii “Monitorului”, constatăm cu mâhnire că faptele au fost așezate în pagină exact pe dos, lucru care ne duce cu gândul la aprecieri negative cu privire la probabitatea profe­sională a lor sau, mai grav, la o anumită “comandă” primită și onorată în acest fel. Mai menționăm faptul că am stat și stăm, în con­tinuare la dispoziția oricui, începând cu șefii noștri ierarhici (care sunt încunoștiințați despre aceste situații, atât prin declarațiile de avere pe care le-am semnat cât și prin cotroalele care s-au desfășurat, inclu­siv pe această temă), pentru a justifica la continuă chel­tuielile pe care aceste construcții le-au implicat, pre­cum și (mai ales) izvorul acestora. Referitor la “ermetizarea” instituției noastre față de presă, în general și față de publicația dumnea­voastră în special, facem precizarea că acest lucru nu s-a întâmplat, relațiile dintre IPJ și mass-media sibi­ene desfașurându-se, în continuare, sub semnul trans­parenței și onestității. La recenta solicitare a noastră de a desemna jurnaliștii care vor primi acreditări, ne­­au­ transmis prin fax numele domnilor Sebastian David și Virgil Coriza, care au și fost, de altfel, acre­ditați, fără obiecții. Vă reamintim că documentarea cu privire la activitățile Poliției se realizează, în prin­cipal, prin “Buletinul de presă”, elaborat zilnic sau prin conferințele de presă pe care le organizăm, peri­odic, la care sunt invitați toți ziariștii acreditați. Așadar, acuza conținută în numărul 267/29 septembrie a.c. este total neîntemeiată, mai mult fiind contrazisă de faptul că, în baza unei documentări la care și-au dat concursul cu ammabilitate patru ofițeri, timp de mai multe ore, s-a publicat, în chiar acea ediție, un mate­rial foarte consistent, în paginile 1 și 5, cu privire la violurile comise în acest an în județ și autorii lor. Ne exprimăm sincera speranță privitoare la încetarea atacurilor tendențioase din paginile “Monitorului de Sibiu”, concomitent cu armonizarea eforturilor noas­tre și ale dumneavoastră în direcția reflectării cu onestitate a activității Poliției județene, în folosul comunității sibiene. Șeful Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu colonel, Eugen ROTĂRESCU Manu Murea, deputat PDSR Noi nu ne aflăm în campanie de alegeri” “Fie că depunem moțiuni în parlament, fie că nu, adversarii noștri ne spun că am pornit prematur cam­pania electorală pentru alegerile anticipate. Ce să spunem atunci de CDR, care nu a părăsit nici un moment, după noiembrie 1996, tonul festi­vist de cam­panie electorală și promisiunile deșarte de sprijin occidental? Până și presa franceză i-a atras atenția domnului Constantinescu, în timpul vizitei sale în Franța, că nu face decât să bată la uși deschise, atun­ci când pozează în câștigătorul sprijinului francez. E ca și cum noi am pretinde că, printr-o eventuală apropiere a lui Theodor Stolojan, am câștigat spri­jinul... Băncii Mondiale! Nu considerăm că PDSR s-ar afla în campanie electorală, pentru simplul fapt că sondajele de opinie marchează o ascensiune a aderenței electoratului la ideile noastre. Suntem conștienți că erorile guvernării CDR au cântărit mult în rezultatele ultimelor sondaje. Asta nu înseamnă, însă, că nu credem, în continuare, în necesitatea alegerilor anticipate, pentru a scurta astfel agonia guvernării CDR-UDMR și a feri populația de noi sacrificii. Atunci când va fi declanșată cu adevărat campania electorală, vă asigur că vom veni cu candidați care să convingă electoratul de intențiile noastre re­formiste.” ia ca partid va merge Stoloian? Dacă tot s-a pus cruce reformei și toate partidele politice au intrat cu nădejde în campania electorală, sezonul de “transferări” și achiziții de judecători s-a inaugurat și el, pentru început, în simpozioanele siropoase organizate de PNL, PDSR sau ApR. Unul din cei mai vânați candidați ministeriali este fostul premier din 1992, Theodor Stolojan, omul pe care Uniunea Forțelor de Dreapta l-a acuzat că s-a întors din slu­jba la Banca Mondială mai “de stânga” decât fusese în guvernul instalat de mineri. Tot mai mulți comentatori ai scenei politice românești consideră că suspansul în legătură cu noul angajament politic al domnului Stolojan este unul artificial. Doar grija de a­­și menaja imaginea electorală de criticile premature ale presei l-a făcut pe fostul pre­mier desemnat de Ion Iliescu să amâne un anunț oficial de înregistrare în PDSR. Sondajele de opinie încurajatoare, ca și avansurile pe care Partidul Democrat le face acum unei coaliții social-democrate l-ar fi convins definitiv pe Theodor Stolojan că pariază pe un cal câștigător. Gurile rele spun chiar că el este preferat de Adrian Năstase, ca replică la veleitarismul lui Meleșcanu. La ultimul simpozion al­ PDSR, Theodor Stolojan a schițat deja un proiect de înnoire a platformei economice social-democrate, care seamănă cu ideile social lib­erale ale lui Tony Blair și Gerhard Schröder. Ce puteau să-și dorească mai mult lid­erii aripii pragmatice a PDSR? Octavian Bot, demn­ UFD “Jocul politic l-ar putea aduce pe Stolojan alături de PNR” “După ce a trebuit să renunțe la ser­viciile lui Viorel Cataramă, nu mi se pare exclus ca domnul Măgureanu să­­și aducă aminte cine l-a recomandat pe Stolojan președintelui Iliescu, în sep­tembrie 1991. Dintre noile partide cu pretenții, formațiunea domnului Mă­gureanu e cea mai lipsită de vedete mediatice credibile și ar putea să se gândească la Stolojan. Nu cred, însă, că discursul ambiguu al fostului pre­mier FSN mai poate să pară modern, după 10 ani de zile de stagnare a reformelor în România. Eu unii cred că “întoarcerea la Stolojan” nu este mai puțin desuetă decât întoarcerea la Iliescu și că economia românească nu are nevoie de repetarea strategiilor stag­nante din 1992.” Mihai POP

Next