Rondul, iulie 2000 (Anul 8, nr. 2166-2191)
2000-07-01 / nr. 2166
RONDUL DEUTSCHE WELLE Gâlceava puterilor PDSR contraatacă în afacerea Costea PDSR, constrâns de insistența cu care Adrian Costea cere să i se achite distanța de 8 milioane de franci francezi, pentru tipărirea afișelor electorale ale lui Ion Iliescu, a emis un comunicat, în care afirmă că fostul consilier al lui Iliescu ar fi cheltuit banii revendicați în scopul înființării partidului Alianța pentru România. Altfel spus, Iliescu și PDSR iar fi plătit, într-o formă sau alta, lui Costea contra-valoarea afișelor, dar acesta i-ar fi deturnat. Din punct de vedere comercial și juridic, afirmația PDSR nu are nici o valoare, dar ea pare să definească mai bine raporturile politice care se stabilesc între partidele românești. Alianța pentru România, apărută ca o disidență în cadrul PDSR, imediat după alegerile din 1996, a inițiat recent negocieri cu Partidul Național Liberal, cu care ar dori să formeze o coaliție electorală. ApR s-a departajat foarte mult de PDSR, și slăbește șansele acestui partid de a prelua guvernarea după alegerile de la toamnă; în aceste condiții, PDSR caută să știrbească imaginea ApR, subminând legăturile grupării cu omul de afaceri urmărit de justiția franceză. ApR a avut într-adevăr ceva de corațiu PEPINE pierdut din declarațiile pe care Adrian Costea le-a făcut și care nu a negat că a finanțat, la începuturi, formațiunea condusă de Teodor Meleșcanu. Adrian Costea a afirmat că ideea înfințării acestui partid îi aparține în întregime. La început, PDSR și ApR au răspuns solidar acuzațiilor iscate de dezvăluirile lui Adrian Costea, dar acum, după orientarea ApR către dreapta eșicherului politic, relațiile dintre cele două grupări par să fie aruncate în aer. ApR, mai ales, este pândit de un mare risc. Cu toate că a obținut un scor bun la alegerile locale, rezultatele sunt sub așteptări și ApR încetează să mai fie formațiunea capabilă să dicteze jocurile politice. Partidul Democrat, care s-a deplasat, iarăși, într-un mod surprinzător pe locul al doilea după PDSR, pare mai îndreptățit să revendice acest loc pe scena politică. Dar un risc pare să-și asume și Partidul Național Liberal. PNL ar dori să se asocieze cu un partid mai puternic decât PNȚCD, care a suferit o mare înfrângere la aceste alegeri, dar riscă la rândul său, să atragă asupra sa reproșurile formulate la adresa Alianței pentru România. Teodor Meleșcanu, în calitatea lui de candidat prezidențial, și-a pierdut elanul inițial și nu pare să mai aibă capacitatea de a-și spori baza electorală, cu atât mai mult cu cât el însuși a părut să fie produsul imaginației politice a unui misterios până nu demult, om de afaceri parizian. S-a insinuat că Adrian Năstase și Viorel Hrebenciu s-ar afla în aceste zile la Paris, cu scopul de a negocia cu Adrian Costea stingerea datoriei de 8 milioane de franci francezi. în declarațiile din țară, PDSR și Iliescu neagă cu înverșunare că ar avea ceva de plătit lui Costea, scopul de a-și păstra imaginea nepătată în ochii opinei publice, dar în secret Iliescu știe că nu poate scăpa atât de ușor, cu atât mai mult cu cât Adrian Costea a amenințat că, în ultimă instanță, va da pe Iliescu și PDSR-I în judecată. Ar fi, așadar posibil, se speculează la București, că Adrian Năstase să încerce să rezolve cu Adrian Costea acest conflict financiar probabil cu condiția ca însuși Costea să-și retragă oficial cererile anterioare. Este posibil așadar ca faptul acesta să nu se întâmple prea curând, să asistăm și la alte surprize. Economia româneasca, o locomotivă gata să pornească Sprijinul pe care comunitățile europene îl vor acorda României pentru recâștigarea credibilității externe constă, în principal, în contribuția financiară pe care acestea îl vor acorda, cu condiția ca România să continue procesul de reformă, a declarat, joi la Salzburg, premierul român, Mugur Isărescu. El a mai arătat că în discuțiile pe care le-a avut cu coordonatorul special al Pactului de Stabilitate în Europa de sud-est, Bodo Hombach, au fost abordate probleme privind pactul de stabilitate, dar și diverse proiecte de investiții în infrastructură, pe care Germania ar putea să le inițieze în România. “Hombach a înțeles că economia româneacă este ca o locomotivă gata să pornească, dacă cele două elemente importante, și anume piețele de desfacere și investițiile, vor funcționa, și el are posibilitatea să constituie acele mecanisme care să stimuleze investițiile". (MEDIAFAX) opinii Johannisburg după Hermannstadt orin Teodorescu luma prefectului Lucian Călin, lansată, ieri, cu ocazia învestirii noului primar al municipiului Sibiu, va face carieră. Pe fondul atmosferei din sala Cercului Militar, marcată de optimism și încredere într-un viitor mai bun pentru sibieni, prefectul Călin a urat primarului Klaus Johannis să transforme Sibiul într-un oraș european, curat, prosper și civilizat, după modelul marelui oraș Johannesburg. Evident, jocul de cuvinte pleacă de la similitudinea de nume, dar finețea glumei șterge diferențele geografice dintre Sibiu-oraș european și Johannesburg-megapolisul sud-african. Iar, înțelesul ascuns al glumei sună ca o provocare la adresa întregii noastre comunități. Bineînțeles, Sibiul nu-i Johannesburg, după cum nici Europa nu-i Africa de Sud. Sunt lucruri ce țin de firea oamenilor, de cultura, tradițiile și educația lor, de condițiile naturale, care, aparent, despart, comunitățile umane din lume. Spiritul vremii insă dă tonul unității în diversitate și ne guvernează pe toți, oriunde ne-am afla pe mapamond. Ce ne poate opri pe noi, sibienii, să ajungem în rândul marilor orașe ale lumii moderne, în care civilizația “șterge” granițele statale și cele continentele, datorită circulației oamenilor și a informațiilor? După părerea mea, doar limitele noastre morale, culturale, educative și materiale. Provocarea prefectului Călin completează, deci, perfect pe cea a “europenizării” Sibiului, lansată, în campania electorală, de însuși Klaus Johannis, îmi place “gluma” luciancălină și pentru că atacă, involuntar, mitul orașului medieval pe care l-am moștenit de la sași. Fără săși dea seama, prefectul spune să aducem vechiul Hermannstadt, al cărui spirit fondator oricum nu-l vom reînvia, în ton cu vremurile moderne. De ce am încerca să conservăm trecutul, când prezentul este plin de modele demne de urmat? Johannesburg, cu toată distanța ce ne desparte, la propriu și la figurat, poate fi provocarea de a nu mai rămâne încremeniți în proiecte depășite, cu care nici vorbă să intrăm în rândul lumii. Odată intrați în spațiul civilizației moderne europene, ne va fi, cu siguranță, mult mai simplu să “cucerim” lumea. Și, în fond, pe ce trebuie insistat mai abrtir, într-o lume a concurenței, decât pe ideea integrării mondialiste? Integrarea europeană nu va însemna o nouă limitare într-un spațiu continental, Europa occidentală fiind deja intrată în circuitul mondial al valorilor. Veți spune, stai domnule, nu te repezi așa, cu imaginația ta debordantă. Cu toată ambiția lui Klaus Johannis, “Johannisburg” nu va arăta curând ca Johannesburg. Celor care ar încerca să mă aducă pe “pământ” în acest mod, le răspund că același spirit al vremii, de care vorbeam mai sus, ne obligă să răspundem la provocările lumii moderne. Altfel, rămânem în afara ei. Una din marile provocări este să gândim cu mentalitate de învingător. Nu să-i învingem pe alții, ci să ne dovedim nouă că putem învinge, iată cum cred că trebuie înțeleasă “gluma” prefectului Călin. Și, dacă stau bine să mă gândesc, majoritatea sibienilor care l-au ales pe Johannis în fruntea burgului, chiar dacă nu s-au gândit la Johannesburg, și au imaginat că “sasul va face ordine”. Nu este vorba, aici, de un ideal pe care l-am putea numi “ Johannisburg-după-Hermannstadt’? OPINIA zilei Cu ocazia sărbătorii de la 4 iulie, vă reamintesc că americanii sunt aici, în România. Suntem aici în calitate de prieteni, colegi, parteneri de afaceri și de viață. Dintre toate lucrurile împărtășite de români și americani, valorile sunt cele mai importante, Iată de ce mi se pare minunat să putem sărbători nașterea democrației noastre aici, în tânăra noastră democrație. James Rosapepe Ambasadorul SUA la București (după Buletinul Informativ al Ambasadei SUA) EDITOR: SC „NOBLESSE“ SRL Noblesse Redactor șef: Dorin TEODORESCU; Redactor șef adjunct: Radu SCUTEA; Secretar general de redacție: Silvia MIHALACHE Social-educație-sănătate: Laura VRABIE; Sport: Teodor BOANTA Tehnic-supraveghere: Ioan Liviu PIETRARU; Secretariat redacție: loan RODEAN; Șef subredacție București: Mariana STĂNESCU Reporteri: Crina RODEAN, Steluța POP, Theodora CEANĂ, Florin ȘERBĂNOIU, Sorin Victor MANEA, Felix DAMIAN DTP, Dana BĂILĂ, Ciprian BUDA, Alin BULICREA, Helmuth DIESING; Corectură: loan ROMAN, Atena MILEA Responsabil de număr: Florin ȘERBĂNOIU ADRESA: Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 12. Tel. 063/210464,069/218133 Fax. 069210464. Publicitate: 069218160 Tehnoredactare și tipar: SC „NOBLESSE“ SRL /k Noblesse : Responsabilitatea asupra veridicității articolelor aparține în exclusivitate autorilor SAMBATA, 1 iulie• i pagina 2 In memoriam OVIDIU ȘINCAI Astăzi, se prăznuiește parastasul de pomenire la trecerea unui an de la plecarea între cele veșnice a fostului deputat (PDSR) de Sibiu, prof. Ovidiu Șincai. Dramaticul accident petrecut, la 7 iulie 1999, pe autostrada București- Pitești, l-a luat dintre noi pe unul dintre puținii politicieni români autentici, din perioada postcomunistă. Cunoscător profund al istoriei și al realităților românești, fin observator și analist al spectrului nostru politic, Ovidiu Șincai impresiona prin eleganță și prestanță. Destinul său tragic ne-a frustrat de o personalitate publică marcantă, de care societatea românească are atâta nevoie. Dumnezeu să-i dea odihna eternă sufletului său bun, iar nouă puterea Conducerea liberală nu a luat încă nici o decizie privind realizarea unor alianțe în vederea alegerilor generale, luînd însă în calcul mai multe ipoteze, se arată într-un comunicat remis, jos, agenției MEDIAFAX, în replică la “speculațiile” apărute în presă pe tema scrisorii adresate de Theodor Stolojan liderului liberal, Mircea Ionescu-Quintus, și președintelui ApR, Teodor Meleșcanu. Prezentăm integral comunicatul PNL: “Referitor la unele speculații apărute în presă ca urmare a scrisorii domnului Teodor Stolojan, către președintele ApR, Teodor Meleșcanu, și președintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, Biroul de presă al Partidului Național Liberal este împuternicit să facă următoarele precizări: Partidul Național Liberal reamintește că la nivelul forurilor sale de decizie nu s-a luat nici o hotărîre în legătură cu realizarea unei alianțe în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale. Așa cum s-a arătat la reuniunea aleșilor locali ai PNL de la Brașov și în declarațiile liderilor partidului, în momentul de față se au în vedere mai multe ipoteze de lucru. Cu toate acestea, Partidul Național Liberal a precizat, în mai multe rînduri, că de preferat ar fi realizarea unei mari coaliții de centru-dreapta, care să reunească PNL, PNȚCD, PD și ApR. Evident, nu sînt excluse nici alte posibilități, cum ar fi: participarea pe liste proprii, participarea în cadrul unei Convenții Democrate restructurate fundamental pe principii liberale și, nu în ultimul rînd, alianța cu ApR. Ținem să precizăm că toate variantele expuse mai sus constituie, în momentul de față, simple ipoteze de lucru. Consiliul Național al PNL, ce va avea loc în 14-15 iulie 2000, pornind de la analiza acestor propuneri, va lua o decizie definitivă în privința modului în care se va prezenta Partidul Național Liberal la alegerile din toamnă.” (MEDIAFAX) PNL nu s-a hotarat de a-l păstra în memorie, ca pe un model de politician de referință, în agitata nostră tranziție postcomunistă. (RONDUL)