Rondul, noiembrie 2001 (Anul 9, nr. 2567-2592)

2001-11-01 / nr. 2567

joi, 1 noiembrie 2001 - pag. 2 Investitorii străini sunt mulțumiți de forța de muncă din România - -Domnule Guidi, când ați demarat aceas­tă afacere? -Am început afacerea, îm­preună cu fratele meu, Ti­no, în anul 1997, cu 30 de angajați. -Cum v-ați des­curcat cu muncitorii, erau pregătiți? -Am dus aproape 20 de oameni în Italia, cu scopul de a învăța această meserie. A fost dificil, mai ales că m-am întors, în România, doar­­ cu jumătate din ei. -Ce s-a întâmplat? -S-au pierdut pe drum (râde). Au avut șansa să rămână, în Italia și asta au făcut. Nu pot să-i condamn pentru că, probabil, și eu aș fi făcut la fel dacă ar fi trebuit să trăiesc cu un sa­lariu de două milioane de lei, pe lună. -Ce planuri aveți? -în prezent, avem 100 de angajați, dar ne vom extin­de. Intenționăm să mai an­gajăm încă 30 de oameni, până în primăvară. -Unde vindeți pro­dusele? -încheiem contracte cu fir­me din Italia, care ne trimit materia primă, iar noi le tri­mitem produsul finit. Mai departe, ei iși scot marfa pe piață. -Lucrați și pentru piața internă? -Nu, lucrăm numai pentru export. -Care este moti­vul pentru care ați în­ceput această afacere, aici? -Știam că mâna de lucru este ieftină, că muncitorii sunt harnici, deși ar tre­bui să mai învețe de la profesioniști. Părerea mea este că, pentru cel puțin zece ani, de acum înain­te, forța de muncă din România va fi căutată. Tot mai mulți investitori străini sunt interesați de deschiderea unei afaceri în România, mai ales că mâna de lucru, autohtonă, este mult mai ieftină decât în țările dezvoltate. Ma­joritatea firmelor cu capital social străin, care activează în domeniul confecțiilor din piele, au ca destinație a întregii producții țările Uniunii Europene, unde există o piață de des­facere formată pentru asemenea pro­duse. Acest lucru se datorează, în egală măsură, și prețurilor ridicate, \xov[t­ pentru buzunarul unui român de rând. Doi frați din Italia, Mario și Tino Guidi, s-au gândit să investească în țara noastră, pentru că, astfel, profi­tul obținut este mai mare decât dacă demarau afacerea în peninsulă. Firma cu care care cei doi acționari au ple­cat la drum este “F.M.G.” și are sedi­ul în Tălmaciu, cu profilul “marochi­­nărie”. Italienii s-au arătat foarte mul­țumiți de cursul pe care îl urmează investiția făcută acum patru ani. Tino Guidi Axente Sever Agenții economici se feresc de taxele și impozitele locale Primăria Axente Sever a încasat, în proporție de 90 la sută, impozitele și taxe­le locale, singura problemă fiind unii agenți economici care, datorită imposibilității financiare, nu și-au achitat chiriile către autoritățile din comună. Problemele în ceea ce privește neachitarea impo­zitelor și taxelor care vizează agenții economici sunt legate, în principal, de fos­tele I.A.S.-uri din comună. “Primăria Axente Sever ar trebui informată, în mo­mentul în care se vinde un I.A.S., pentru a cunoaște cât mai bine situația și pen­tru a acționa așa cum tre­buie, în cazul în care noii proprietari ai fostelor ferme nu plătesc impozitele”, ne­­a declarat viceprimarul comunei Axente Sever, Iloan Sabău. Dacă unii agenți se feresc de lege, locuitorii comunei s-au achitat de obligații, iar primăria intenționează, în perioada care urmează, să deschidă un birou al primăriei și în Șoala, sat ce aparține administrativ de comuna Axente Sever. “Dis­tanța dintre Axente Sever și Șoala este destul de mare și dorim să deschi­dem un birou în Șoala, pentru ca oamenii să nu mai vină până în Axente Sever, pentru a-și achita impozitele sau pentru a-și rezolva problemele", susține Ioan Sabău. Asociațiile de proprietari își aleg reprezentanții Fundația Comunității Sibiu, în colaborare­ cu Asociația Pro Democrația - club Sibiu organizează joi, 1 noiembrie 2001, ora 16, la sediul Ins­pectoratului pentru Protec­ția Mediului Sibiu, str. Hi­podromului, nr. 2A, o întâl­nire cu reprezentanții aso­ciațiilor de proprietari din cadrul centralelor termice CT Milea, precum și CT 1, CT 2, CT 3, CT 3 Hipodrom Extindere, CT 4, CT 5 și CT 7 din cartierul Hipodrom. Scopul acestei întâlniri, organizată cu finanțare din partea Muncipalității De­venter (Olanda), este alege­rea reprezentanților asocia­țiilor de proprietari pentru fiecare centrală termică și formarea comitetelor con­sultative pentru discutarea bugetului municipiului Si­biu pentru anul 2002. în următoarea perioadă vor avea loc întâlniri pentru a­­legerea reprezentanților din partea tuturor asociațiilor de proprietari din toate car­tierele municipiului Sibiu. L. BĂDESCU, coordonator proiect Fundația Comunității Sibiu JțONDUL S.R.L. EXECUTĂ în condiții avantajoase: - construcții civile și industriale la cheie - subzidiri și reparații la clădiri - mansardări - acoperișuri blocuri - zugrăveli și vopsitorii - instalații apă, gaz, încălziri - confecții metalice Informații la telefon 069/23.65.33 între orele 07.00 - 20.00 093.44.09.84­­338 Vând mere de consum și pentru industrie, calitate excepțională, orice cantitate. Preț negociabil Tel. 069/56.11.15. Tera Impex vă oferă: calculatoare □ P75, P100, P133, P166, P200­­ de la 2.500.000-6.400.000 lei (cu monitor color inel.); □ Pil 266 MHz (64Mb, 2.4 Gb, monit. 17”) -9.300.000 lei; monitoare color 14”-17” de la 800.000; Imprimante a cu ace A3, A4, de la o laser HP, Brother, de la 1.600.000 lei; copiatoare­a A3, A4 Sharp, Panasonic. Tel. 069/24.46.56. 094-70.39.66. Clubul FIT FOR FUN vă pune la dispoziție într-un cadru intim: I aparatură profesională ptr. fitness și culturism I personal specializat I solar și vibromasaj I produse naturale "California Fitness" I minibar cu băuturi răcoritoare Sibiu 2400,Str. James Watt, nr.2 tel. 069/234827 Păzește-te singur Radu Scurea­ n mod evident modul în care sunt semnalizate lucrările de reparații la drumuri nu este co­respunzător și nici eficient. Semnele de avertizare sunt puține, de proastă calitate, sunt montate neinspirat astfel încât totul are aerul unei im­provizații care derutează, uneori, în loc să a­­jute. Unul dintre cele mai mari și mai efi­­­­ciente păcate, în astfel de situații, este lipsa presemnalizării pentru lucrările care au loc în carosabil, astfel încât reflexele șoferilor sunt testate la maximum, deoarece, când a­­pare “semnul”, nu mai sunt prea multe de făcut încă un accident grav, în urma căruia o persoană și-a pierdut viața, iar alte trei au fost grav rănite, demonstrează, din păcate, faptul că lucrările de reabilitare a sectorului de drum cuprins între Veștem și Miercurea Sibiului, pe DN 1, sunt probabil, cel mai prost semnalizate și provoacă cele mai multe victime. Semnele de avertizare și mar­cajele nu lipsesc cu desăvârșire, dar este cât se poate de clar faptul că nu poate fi vorba despre eficiență în prevenirea unor accidente. Firma care realizează lucrările a și fost amendată, în repetate rânduri, do­vadă a faptului că lucrurile nu sunt în re­gulă. Numai că responsabilitatea nu poate rămâne, întreagă, în sarcina celor care nu semnalizează corespunzător lucrările. Ori­cât este de dureros și incomod, trebuie ac­ceptat faptul că, la toate acestea, se adaugă o importantă contribuție din partea șoferilor implicați. Semnele și restricțiile de circulație sunt frecvent ignorate de șoferi, grăbiți și stresați din cauza traficului greu, foarte dens. Mai intră, în această ecuație neferi­cită, mașinile rătăcite pe șosele fără lumini, într-o stare tehnică deplorabilă. Astfel de bombe pe roți pot fi întâlnite, frecvent, pe oricare dintre șoselele din România, după lăsarea întunericului. Factorul uman ac­centuează problemele pe care le creează semnalizările insuficiente și neinspirate. In plus, numărul mașinilor aflate în circulație a crescut exponențial, în ultimii ani, în timp ce șoselele au rămas aceleași, astfel încât a­­glomerația are efecte tragice; în aceste con­diții, este absolut normal faptul ca numărul accidentelor rutiere să fie în creștere, oricâte eforturi ar depune Poliția în vederea prevenirii lor. Aproape totul favorizează, deci, producerea unor evenimente tragice, astfel încât se impune constatarea că fie­care trebuie să își poarte mai mult de grijă, să fie mai prudent decât de obicei, pentru că nu se poate baza prea mult pe sistem, pe instituții sau pe ceilalți participanți la trafic. Acest lucru trebuie avut în vedere și în perspectiva sezonului rece, când con­dițiile de trafic nu vor putea fi întreținute permanent în parametri optimi, cu toate eforturile care vor fi depuse. Aceasta este modalitatea, oricât și-ar dori cineva să fie alta, iar cel mai înțelept lucru este să se păzească, fiecare, singur. i

Next