Sălajul Orizont, aprilie-iunie 1993 (Anul 3, nr. 153-177)

1993-04-01 / nr. 153

Salajul-Orizont Corespondență din Germania Refugiații-o problemă fără sfîrșit ? în marile orașe germane, ca München, Hamburg,­Berlin, Frankfurt, dar și în alte zeci de localități mai mici sau mai mari au avut loc marșuri, retrageri cu torțe, concerte, adunări in care populația și-a manifestat indignarea față de man­i­festările neonaziste și hotărîrea de a conviețui pașnic cu toți oamenii indiferent de naționalitate sau culoarea pielii în context și autoritatea de stat a trecut la acțiuni hotărîte, or­ganele ministerului de interne, procuratura și tribunalele lu­­înd măsuri drastice împotriva exponenților neonaziștilor, a skinheadsilor și radicalilor de dreapta, în procese desfășurate după procedura de urgență s-au pronunțat sentințe aspre și exemplare. De asemenea, ministrul de interne a interzis mai multe grupări de dreapta, au fost închise sedii ale aces­tora și confiscate mari cantități de materiale de propagandă arme albe și de foc. La doi dintre conducătorii Mișcării al­ternative germane le-au fost îngrădite potrivit legii unele drepturi fundamentale printre care dreptul de a părăsi lo­calitatea în care domiciliază ele. Se poate afirma că societa­tea germană și-a dat seama, parte în ceasul al doisprezecelea, că tolerind excesele din ultima vreme riscă să-și piardă cre­ditul în lume și chiar să revină în izolarea de la finele răz­boiului, pentru a cărei combatere a luptat decenii. • Este interesant de relevat și ofensiva pe care a declanșat-o patronatul, desigur interesat în menținerea forței de muncă străine, uneori mai ieftină și adecvată unor munci ce pretind mai puțină calificare în mari întreprinderi germane ca Preu­­ssag, Hoensch, Knoll, Otto, BASF etc etc., au fost inițiate marșuri și adunări împotriva rasismului, pentru buna con­viețuire a oamenilor de diferite naționalități, reprezentanții patronatului aflîndu-se în primele rînduri. La Otto un german a fost concediat pentru că și-a jignit grosolan colegul turc, iar la Jungheinrich un altul care își bătuse joc de un mun­citor de culoare. Este clar că Germania, care se consideră, și așa și este, o campioană mondială a exportului nu poate risca în nici un caz o înghețare a relațiilor economice sau o boicotare a lor, așa cum au cerut la un moment dat organi­zații din diferite țări, printre care Franța, S.U.A., Israel. Lu­crătorii străini, care reprezintă circa 6,7 la sută dintre an­gajați, realizează o importantă parte a produsului social brut. plătesc impozite, contribuie la fondurile caselor de asigurări­­, pensie, șomaj și sănătate. După datele Institutului ger­man pentru economie lucrătorii străini realizează circa 10 la sută din produsul social total, adică circa 200 miliarde de mărci la scara anului 1981, ceea ce înseamnă în același timp o contribuție la impozite și la casele de asigurări de circa 90 miliarde de mărci. In landurile din vest lucrătorii turci re­prezintă majoritatea, ia apel de pildă sunt peste 5.000. De as­emenea, peste 30.000 de turci au devenit patroni de mici a­­teliere sau unități comerciale, creînd la rândul lor peste 110.000 noi locuri de muncă. și încă o cifră de la același institut, având în vedere procesul demografic negativ din Germania, economia necesită anual o infuzie d­e circa un sfert de milion de persoane din străinătate. " „Colegii noștri străini, spunea un muncitor de la Hoesch AG, trebuie să capete prin acțiunile noastre un răspuns clar la întrebarea unde ne aflăm noi și eum îi ținem partea.. " O formulare concisă și hotărîtâ care animă, se poate spune, co­­vîrșitoarea majoritate a populației germane. GEORG LORENZ Societatea UMimiala COMIUR­MN­ IBA. Zalán »f a f­ țx­a­r­e­a % a TIMPLARI categoria minimă a III-a. RELAȚII SUPLIMENTARE la telefon 631823. SEMNAL Revista „ELIPSA“ Se pare că preocupările pentru cultură, pentru adevă­rata cultură, sînt la ordinea zilei în Liceul Teoretic Za­lău, în urmă cu >" săptămîna semnalam apariția număru­­lui 2 al revistei ,­A FI", și iată că în scurt timp, pe masa redacției noastre a po­posit un alt număr 2, de dat­a aceasta al Revistei de mate­matica „ELIPSA“, care, așa cum se spune în Cuvintu­l înainte semnat de directorul liceului, dl. prof. Constantin Cobârzan, „revede lumina ti­parului după o întrerupere de mai mulți ani, perioadă in care elevii și cadrele didacti­ce ale liceului au trăit cu a­­devărat sentimentul unui gol spiritual în peisajul ru'turii sălăjene". „Realiștii" din acest liceu onorează scena nublicistică județeană cu o consistentă culegere de probleme date la concursurile de admitere în facultate și la olimpiadele școlare, probleme propuse de către elevi și profesori din liceu, o lucrare a studentului Mihai Păun (absolvent al a­­cestui liceu) despre „Unele aspecte legate­­ de combinato­­rică“ teste grilă (de prof Florian Tuduce), probleme re­zolvate (prof. Ioan Briscan și prof Liviu Vl­a­iei­­), precum și un savuros divertisment matematic. Se pare­ că singurele revis­te de cultură­ din județ sunt, la ora actuală, cele ale Li­­ceului .Teoretic, Cinste lor ! Cine vrea să facă ceva pentru minte și suflet, reușește, chiar și în „perioade de tranziție“. Evident, nu fără sponsori, în cazul de față find vorba de S.C. „Avicola" S.A., căreia conducerea liceului ține să-i mulțumească și pe această cale CLAUDIU MESA ROȘ MIRCEA SPĂTĂCEANU și ECONOMIA DE PIAȚĂ . E mult prea cunoscut numele lui Mircea Spătăceanu pentru a mai fi nevoie de o prezentare pentru locuitorii din Zalău sau din județ, inclusiv din afara județului. In general vorbind, nu este cunoscut sub cele mai bune auspicii, presa de dina­inte făcîndu-i o largă publicitate pe invers. Uneori pe dre­pt, alteori mai puțin, dar nu de răscolit trecutul e vorba aici, ci de cu totul altceva Și acel ceva l-aș numai capacitatea lui Spătăceanu de a intui — mult mai repede ca alții — semni­ficația reală a economiei de piață. Mulți din cei care l-au cunoscut și îl cunosc s-ar fi așteptat să-l vadă pe d-l Mir­cea ocupându-se de bișniță, tentat de o rapidă îmbogățire. E lumea lor, a bișnițarilor! Ei bine, d-l Spătăce­anu a început cu ceea ce e firesc și durabil într-o economie de piață: PRO­DUCȚIA. Cu toate riscurile și poticnelile începutului Este patronul firmei: „DECOFTAR IMPORT-EXPORT" — S.R.L. in care lucrează 42 de salariați. Ce fac salariații firmei? Produc­ție de export, lucră­i de construcții, mobilier, reparații apa­rate de uz, casnic, reparații aparate electronice și electrice, case de vacanță, jaluzele (multe necazuri i-au­ adus ele odi­nioara, dar acum îi aduc bani mulți), lucrări de zugrăveli, asistență tehnică etc­. De producție se ocupă efectiv d­e Ro­meo Găgeanu, de conducerea afacerilor, firește, patronul Toa­tă lumea e mulțumită: parteneri de afaceri, clienți, salariați, îmi spunea că are un of: cum se explică faptul că cei ce fac comerț obțin mai ușor un spațiu decât cei care fac producție? Justificată întrebare. Pentru că va trebui să înțelegem odată și odată că trebuie sprijiniți și încurajați «­ci­ care produc și­ nu cei care plimbă marfa de ici-colo. T­­almașami î­ A­ca publicitate OFERTE DE SERV­ICIU Societatea Comerciala „CLAUDIU“ S.R.L Zalău, AN­GAJEAZĂ 2 LUCRATORI COMERCIALI, absolvenți de liceu (preferabil economic). Informații suplimentare la sediul societății, strada 9 mai. Bloc „Fortuna 1”, parter, telefon 611944. •. TRANSPORT MARFA 1.6 tone. Informații. Zalău, telefon 63,24,43­­ VIZARI • VIND combină muzicală nouă, cu telecomandă Preț 65 000 lei. Video japonez „AIWA" — 150 000 lei. Informații, zilnic, la telefon 617357. • VIND casă in localitatea Horoatu Crasnei nr. 2911 • VIND instalație pentru producerea de pufuleii Stare excep­țională' Relații: Tîrgu-Lăpuș­, Str. Tibleșului nr 4/5, tel. • 099 464804. CA IN FILME Giovanni Golli, șeful mafiei new­­yorkeze care așteaptă verdictul jude­cătorilor intr-un­ proces în care riscă o condamnare pe viață, a declarat că a învățat mult de la actorul Marlon Brando, „Nașul", pe care îl imită în comportări, atitudini, gesturi și mod de a se îmbrăca. DELICT Retrasă în Suedia, patria sa natală, Anita Eckberg actrița din „I­a dolce vita" nu mai face baie în fîntîni publice, ci altceva: deunăzi a spart într-o parcare parbrizul unui Merce­des în care era închis un cățel care se încea jalnic. Proprietarul a anunțat po­lția iar contraveniența a plătit amenda și cos­tul reparației. Printre clientele­ sale­­ e numit­ă și actrița Catherine Deneuve și doamna Danielle Mitterand, alături d­e cele mai elegante femei din lume pag. 2 F.S.N. S Ud un nou președinte Săptămîna trecută a avut loc ședința Consiliului Jude­țean Sălaj al F.S.N. în ca­drul căreia s-au făcut cîteva schimbări in biroul perma­nent. In funcția de președinte a fost ales d-l dr. LUCIAN MUN­EȘA­N, care mai are în preajmă 6 vicepreședinți, 6 secretari și 12 membri. De a­semenea, au fost alese Com­i­siile de etică și litigii și con­tr­ul financiar și buget. Norvegienii —­­ din nou la Zalău TORJE SIND­­AND, condu­cător de delegație, TORB­­JORN BORN­ AUG, viceprimar din Lyngdal, HENNING SKUMSVOLL și SIGBJORN SKI­ SEKKELAM), specialiști în domeniul apelor. iată com­ponența delegației norvegiene care vizitează din nou munici­piul Zalău. D-r Terje Lindland a devenit deja o cunoștință foarte apropiată a zălăuanilor. Acordarea de asistență tehni­că în domeniul edilitar-gos­­podaresc, realizarea de schim­buri culturale sunt probleme­le de larg interes asupra că­rora s-au axat dialogurile purtate atit la nivelul Prefec­turii, Con­sliului județean cit și al primăriei municipiului Zalău Corului condus de d-l loan Chezan i-a fost adresată invitația de a face in acest an un turneu în Norvegia. IN MEMORIAM NICHITA STANESCU Ieri, 31 martie 1993, auto­rii „Necuvintelor” ar fi în­plinit 60 de ani. In memoria lui, membrii cenaclului „Sil­­vania“ din Zalău l-au oma­giat pe Nichita Stănescu printr -o emoționantă adunare care a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău. VALUL MARIN FELICITĂRI De ziua sa­ de naștere, urăm simpaticului nostru colaborator, zețarul ȘTE­FAN­ OLTEANU, zis „Ingi­nerul" împlinirea tuturor dorințelor, multă fericire, sănătate și prosperitate ti­lt­it­uri de cei dragi. I­a mulți ani! Red­elin „Să­nji’l­ Orizont" . -ECESE SINTEM alături de colegul nostru Ghilic mentele grele Vasile io­m o­pricinuite de decesul lălăluii său drag ! Fie i țarina ușoară ! Condoleanțe familiei ! Colegii de la Serviciul C.T.C. La minor firmă — Sil t­o­ sub S A. Zalău. Zig'-zag pe mapa ti cm ii IUBII EU Casa de modă Yves Saint-Laurent și-a sărbătorit 30­ de ani de existență printr-o paradă a modei in care co­lecția prezentată a dovedit fantezia și bunul gust dintotdeauna al creatoru­lui, devenit un idol contemporan. DE V­INZARE Automobilul cu nr. VIP-1­­ Very. Important Person (Inc) a fost scos la vînzare in Anglia pentru suma de 115.000 lire. Cadillac­ul cu inmatricu­­larea cea mai rîvnita a fost la înce­putul anilor ’80 o mașină ministerială. Amatorii de la noi să nu se imbul­­­zească, pentru că luxoasa m i­­ină are mai mult de 8 a­i­­ PENSIONARI Ultimii 3­­ foști președinți ai Coreei de Sud o duc bine, mersi Au cele­i, pensie de 10.000­ dolari (95*/# din sala­­­riul avut), prim­esc încă 10.000 de do­lari lunar pentru cheltuieli, au drep­tul , de a purta uniformă (au fost ge­nerali), au gardă personală și cite 3 secretari. În plus, posedă pașaport diplomatic și pot solicita oricînd un helicopter sau chiar un avion pentru călătorie. In caz de deces, văduva și copiii primesc pensie pină la î­­mplinirea vîrstei de 30 de ani.

Next