Saptamina, 1982 (Anul 12, nr. 578-629)

1982-01-01 / nr. 578

CULTURALĂ A CAPITALEI SERIE NOUA, Nr. 578, vineri 1 ianuarie 1982 — redactor șef EUGEN BARBU — 8 pagini 7 leu .'%> o w-y-aiP y: ..... . REVISTĂ EDITATĂ DE COMITETUL PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI propriul nostru destin Sfârșitul ele­an 1981, ce are ca reper memorabil aniversarea Zilei Republicii, ne prilejuiește încă un minunat bilanț al eforturilor unui popor care, condus cu înțelepciune de partid, înfăptuiește noi pași pe drumul bunăstării și fericirii, pe calea luminoasă pe care­­ Singur și-a ales-o. De la înălțimea cuceririlor revoluționare dobîndite prin construcție privim cu satisfacție La anii neîntreruptă, republicani care s-au scurs, în care ne-am putut convinge că suveranitatea poporului mun­citor asupra destinelor patriei, ideea de republică și de largă democrație au constituit rațiunea supremă a unui act asumat cu luciditate și împlinit prin rea­­­­lizâri altădată inimaginabile. în ciuda unor dificultăți ce se încadrea­ză in contextul socio-politic internațional, resimțite pe mai toate meridianele, putem afirma că pentru România socialistă re­pe care l-am încheiat a constituit, în mod categoric, un argument al izbînzilor pe care calendarul conștiinței noastre l-a în­registrat cu bucurie. După cum știm, am încheiat primul an al noului cincinal și putem spune că el s-a soldat deopotrivă cu împliniri concrete în plan economic și al civilizației­­ socialiste in general pre­cum și in sensul deschiderii unor perspec­tive mai largi pe care viitorul le va con­firma în mod indubitabil. Avem atîtea argumente care probează că lupta pentru o nouă calitate, desfășurată în toate sec­toarele de activitate, a dus la dinamizarea angrenajului economico-social și la cana­lizarea energiilor în sensul unei eficiențe sporite a muncii fiecăruia și a tuturor, înaltele sarcini și ..obiective stabilite de cel de-al XIX-lea Congres al partidului au determinat o emulație hotărîtoare și au fixat reperele strategiei generale pentru care a optat întregul partid și popor. Astfel, gîndirea și acțiunea întregul s-au armonizat în sensul luptei pentru înfăp­tuirea programului dezvoltării rale a societății, pentru ridicarea multilate­acelei calități emblematice pentru care milităm și acționăm fără menajamente, cu entuziasm. Alături de înnoirile inițiate în sectorul in­dustrial, alături de aplicarea cu consec­vență a principiilor autoconducerii, a­le au­to­gestiunii muncitorești trebuie să sem­nalăm rațiunile ce stau la baza noii re­voluții­ agrare. Toate acestea sînt în mă­sură să deschidă noi orizonturi în cadrul tabloului general al societății românești contemporane. Nici anul care a trecut nu a constituit o etapă ușoară pentru oamenii muncii din patria noastră. Dar așa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul general al partidului, președintele Republicii, to­varășul Nicolae Ceaușescu, comuniștii, toți oamenii muncii din patria noastră fără deo­sebire de naționalitate au știut să în­frunte dificultățile, reușind să-și conti­nue drumul către împlinirea năzuințelor supreme, către făurirea socialismului și comunismului. Avînd în frunte un deta­șament călit în luptă și cu o certă ex­periență a conducerii societății — Par­tidul Comunist Român —, poporul nostru este convins că principiile călăuzitoare ale construcției socialismului sunt singurele care ne pot duce la bunăstare și fericire. Anul 1981 a fost, prin urmare, un an al muncii, al eforturilor conjugate pentru e­­dificarea vieții, pentru împlinirea aspira­țiilor umane de bunăstar. Dar tot în acest an, poate și îndestulare. Mai mult ca pricind, poporul român a militat pentru a apăra, alături de alte popoare, unul din cele mai mari bunuri ale omenirii : pacea, traiul în liniște. Pretutindeni, pe toa­te continentele, oamenii cinstiți și iu­bitori ai valorilor perene au manifestat pentru salvgardarea păcii împotriva înar­mărilor și planurilor care amenință în­săși existența planetei. La Inițiativa to­varășului Nicolae Ceaușescu, personalitate marcantă a vieții politico-sociale interna­ționale, România și-a alăturat vocea, în mod distinct, acelor forțe care militează pentru rațiune, pentru înțelegere, pentru prosperitatea generală, încheiem încă un an de victorii pe frontul construcției socialiste și nu putem să nu remarcăm ca. In chiar zile ale anului, frontul construcției ultimele socia­liste din România ne oferă noi argu­mente, noi obiective care vin să slujească poporul, stăpînul adevărat al tuturor rea­lizărilor românești. Este vorba de partici­parea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Inaugurarea celui de-al doilea tronson al metroului bucureștean. A fost un mo­ment de referință al ultimei săptămîni a lui 1981, pe care-1 înregistrăm cu bucurie și satisfacție. Anul 1981 pe care-1 încheiem cu bucu­rie­­ și depline satisfacții, este și un mo­ment de eerie promisiuni pentru urmă­toarele etape ale construcției socialiste, în care suntem­ implicați cu toții „săptămlinia“ al republicii ( " Cum și-ar fi Închipuit anul 34 al Re­publicii cei care se porniseră, atunci, la sfirșitul unui an și la începutul unei noi ere istorice, in marea holi din preajma fostului palat regal ? Cum­ și-ar fi În­chipuit anul 34 acei oameni — munci­tori și țărani, cărturari și o­stați — acei oameni imbrăcat in lodenele si pufoai­cele vremii, uniți In idealurile revoluțio­nare, in speranța unui trai mai bun pentru ei si familiile lor. In lupta eroică, sub conducerea partidului comuniștilor, pentru cucerirea puterii ! Nu-mi pun aceste întrebări de dragul unui retorism facil Dar e, intr-adevăr, tulburător să privești prezentul gîndin­­du-te la trecutul care l-a prefigurat. Gindindu-te la oamenii care l-au pre­gătit și l-au construit. Și imi vin in minte cuvintele unui mare scriitor, care sa potrivesc surprinzător acestor gîn­­duri : „Dacă vreți să vă dați seama ce este revoluția, numiți-o Progres ; dacă vreți să vă dați seama ce este progre­sul, numiți-o Miine. Miine își desăvîr­­șește opera fără ca nimic să i se poată Împotrivi , si se împlinește începînd de azi...“ Întotdeauna un iu,a noastră stă un „miine”. Uneori, ca o simplă filă de ca­lendar. Alteori, ca o pagină de istorie. Generările țării noastre, unite sub soa­rele socialismului, au șansa egală a u­­nui traseu care a însemnat și înseamnă istorie. La sfirșitul anului 1947, „miine“ era sinonim cu cucerirea puterii econo­mice, cu refacerea țării secătuită de răz­boi, de secetă, de sabotaj patronal, cu începerea procesului atit de dificil al in­dustrializării, al realizării economiei so­cialiste unitare, cu lichidarea analfabe­tismului. La sfirșitul anului 1981, „mii­ne" înseamnă trecerea României in rîn­­dul statelor cu dezvoltare economică me­die. Înseamnă modernizarea si dezvolta­rea intensivă a industriei și agricultu­rii, asigurarea progresului mai rapid al societății noastre prin implantarea cu­ceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane, făurirea unui om nou, cu o Înaltă conștiință revoluționară, patrio­tică . Înseamnă o nouă calitate a mun­cii și o nouă calitate a vieții. Iată. Intr-adevăr, istoria De care, cum obișnuim să spunem, am scris-o și o scriem noi inșine, întregul popor — stă­­pânul și făurarul bogățiilor tării. Sunt, insă, au­tea alte lucruri, au­tea alte frag­mente de viată care par simple, de toate zilele, și care ar fi părut, in urmă cu 34 de ani. In afara oricăror realități' De pildă, o asemenea frază banală: „Iei metroul, cobori la Titan si în blocul din colt stau eu—* Nu existau, evident, nici metroul, nici cartierul Titan, cum nu e­­xistau atâtea alte realități absolut obiș­nuite de configurația de azi a Bucu­rești­ului. Ce vreau să spun cu acest e­­xemplu este că viața s-a schimbat în­­tr-atlt Incit comparațiile cu trecutul de­vin tot mai relative. Cu ce să compari industria electronică sau de automati­zări . Cu ce să compari nu o sută sau o mie de blocuri, ci, practic, un întreg oraș care se înnoiește și se modernizea­ză vertiginos. Intr-o viziune unitară, po­trivit programului de sistematizare ? Cu ce să compari tumultul creator al Festi­valului national „Cîntarea Romăniei”. Ne mândrim cu marile Împliniri ale socialismului — ele sunt rodul munc­i noastre, a părinților noștri — dar evoca­rea lor nu are nimic de-a face cu o contemplare statică, plină de suf­ den*n. Secretarul general al partidului ne cere să avem tăria revoluționară de a­­ unta ferm împotriva neajuosurilor a­ro­inei, a lucrului de mîntuială, a vechiului sub toate formele "ale mal vizibil» o" mai viclene. Să milităm cu spiri* ren’ubo­­nar pentru promovarea noului. Aceste cerințe vitale ale actualel­e*ane­sin! "C deplin valabile în orice dom»mu a* v’»­­f­i noastre materiale sau spirituale. Pe deplin valabile pentru colectivitate, ca și pentru Individ. Cu asemenea exigente întîmpină­m a­­mul 1985. Cu asemenea exigen*e privim spre „miine* adică spre progresul nos­tru perpetuu. Nicolae gârceag .PASARE* — SCULPTURA DE CONSTANTIN BRÂNCUgi anul 34 /QULl ' republicii Republică, cuvint și faptă de cutezanță și destin, te-a plămădit în lupta dreaptă Partidul Comunist Român. Ni-i sufletul curat în sărbătoare de ziua ta voim să te slăvim. . Republică Română Socialistă Ești ce avem mai scump și te iubim. Gînduri curate împletim spre tine și spre cel care ne conduce demn —­in veci să înflorească România spre comunism, ca să pășească ferm. gheorghe Tecoi PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI­VA I

Next