Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)
1988-02-12 / nr. 6
IONEL VOINEAG, prezență remarcabilă într-un reușit concert extraordinar Sala BTV a găzduit un reușit concert sub bagheta dirijorului IOSIF CONTA „Livada cu vișini“ îl preocupă intens și pe ALEXANDRU REPAN Compozițiile lui TEMISTOCLE POPA devin mai întotdeauna șlagăre La galeria „Simeza“, miercuri 17 februarie, are loc vernisajul expoziției de pictură datorată lui HOREA CICERZAN Poetul NICOLAE NEAGU, autor al volumului „Cu mina stingă“ (Editura Eminescu) VALERIA SECII a fost de o sută de ori pe scena Teatrului Mic „doamna cu camelii" Distins de ACIN — regizorul MIRCEA MURESAN Pe scena TEATRULUI DE COMEDIE continuă seria succeselor cu spectacolele : „Turnul de fildeș“, recomandat și de IARINA DEMIAN și „Pachetul cu acțiuni“ în care-i puteți întilni și pe CORNEL VULPE Pianistul HORIA MIHAIL și profesoara sa STE.IA DRAGULIN ! panoramic • CARTE LA SATE : In acest februarie satele din Sectorul agricol Ilfov, ca și din întreaga țară, beneficiază de o nouă ediție — a XXVIII-a — a tradiționalei manifestări culturale Luna cărții la sate. Deschiderea festivă a avut loc in comuna Chitila, lunii februarie, cu masa rotundă „Literatura română în anii Epocii Nicolae Ceaușescu“ urmată de un recital de poezie patriotică susținut de artiști amatori ai comunei, iar închiderea acestei „Luni“ de cinstire a slovei tipărite va avea loc, tot într-o luni, adică pe data de 29, în patru locuri diferite, respectiv în comunele Pantelimon, Petrăchioaia Periș și Glina. Intr-o suită de ample manifestări aceasta „Lună a cărții la sate“ înscrie cele 2—3 acțiuni în cele aproape 40 de comune ale Sectorului agricol Ilfov deci un total de peste 100 de acțiuni, lansări de carte social-politică, agricolă, beletristică, știință popularizată, literatură pentru copii — expuneri, mese rotunde expoziții d carte, recitaluri de poezie și muzica șezători literare *— zeci de mii de volume*difuzate ; calitativ, manifestarea înseamnă un cert spor de cunoaștere pentru multe mii de locuitori și Sectorului agricol Ilfov. La loc de frunte în cadrul acestor manifestări organizate de Comitetul de cultură și educație socialistă al municipiului București se situează prezentarea magistralei opere social-politice, economice a secretarului general al partidului președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prezentarea în perspectiva unei literaturi a realităților revoluționare ale României socialiste Remarcăm, printre altele, din bogatul program al manifestărilor, dialogul „Bărăgan, câmpia soarelui** (1 februarie în comuna Clinceni), lucrarea „Natură * gândită* (tot în aceeași zi, comuna Afumați), dezbaterea „Cartea agricolă în sprijinul producției“ (tot în comuna Afumați, pe data de 7 februarie), dialogul despre „Rolul cărții în formarea tinerei generații“ C8 februarie comuna Snagov), Intîlnirea cu redactorii Editurii „Ion Creangă“, intitulată „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris“ (10 februarie, comuna Periș), dezbaterea „Energia — evaluări și implicații“ (11 februarie, comuna Bragadiru). In continuarea acestei acțiuni, iubitorii de carte din Sectorul agricol Hfov vor mai avea, prilejul să participe la prezentări privind „Contribuția cărții istorice la dezvoltarea sentimentelor patriotice“ (15 februarie, 4 comuna Afumați)..Universul copilăriei în creația literară ‘ contemporană“ Vlăsiei) (17 februarie, comuna Moara manență „Iubirea de patrie opera literaturii românești“ (13 februarie comuna Corbeanca), „Satul socialist oglindit în romanul românesc contemporan“ (20 februarie, comuna Dascălu), „Tineretul și problemele lumii contemporane“ (22 februarie, comuna Otopeni), o întîlnire cu cosmonautul Dumitru Prunariu „La 5 minute după Cosmos“ (28 februarie, comuna Afumați). Dens, variat cu participare reprezentativă, programul din acest an al „Lunii cărții la sate“ atestă din plin capacitățile Comitetului de cultură și educație socialistă al mrincipiului București, marile posibilități de suflet și organizatorice ale organelor de partid și de stat. (HARALAMBIE LEREA) . ROMANȚE : Bucureștenii dornici de a redeveni romantici, de a retrăi măcar și pentru cîteva ore, amintirile unor clipe frumoase și pline de nostalgia tinereții au umplut pînă la refuz Sala Radiodifuziunii pentru a asista la un concert de romanțe. Tinerețea romanțelor, cu parfumul lor puțin desuet este dată de o deosebită muzicalitate și cantabilitate cărora li se alătură un mesaj poetic de o mare sensibilitate și gingășie, semnat de nume prestigioase Eminescu, Alecsandri, Goga, Minulescu etc. Poate de aceea iubim romanța, pentru că ea e capabilă să ne înveselească, să ne umple sufletele de bucurie dar și de uitare. Concertul recent desfășurat a reunit la rampă un număr apreciabil de soliști îndrăgiți, care s-au străduit să ne ofere un repertoriu bogat, divers atît muzical cît și tematic. Iubirea avintată sau cea fără de speranță, nostalgia unei dragoste apuse, încrederea în bine sînt doar cîteva dintre liniile tematice ilustrate prin piese simple, calde. Reîntîlnirea cu mereu tînărul Gică Petrescu, care a trecut de la romanță la cîntecul de voie bună a produs multor spectatori o mare plăcere. Maria Ciobanu, posesoarea unui timbru aparte, a demonstrat că este preocupată de tălmăcirea unor cintece autentice din tezaurul nostru folcloric. Florin Georgescu, tenorul capabi să capteze prin amplitudinea vocii sale, dovedind multă căldură și sensibilitate în interpretarea romanței, acelear cuvinte de laudă și pentru soprana Elvira Cârje, care, cu dulce gras, ne-a adus o lacrimâ-n colțul ochilor prin interpretarea „Ciobănașului“. Constantin Florescu, posesor al unei voci plăcute, ne-a reamintit cîteva versuri ale luceafărului poeziei românești, pentru ca Iuliana Radu să ne ofere melodii din repertoriul Măriei Tănase, Elena Drăgan și Traian Uilecan s-au adăugat prin talentul și forța lor interpretativă soliștilor ce au onorat cu prezența lor această seară în care, după cum ne spune poetul „afară ningea liniștit“ Doi artiști consacrați ai genului , Dorina Dr.Ghici și Nicu Stoenescu au emoționat prin dăruirea continuă manifestată față de „veșnic tînăra romanță“. Prezentarea spectacolului a fost asigurată de actorul Silviu Stănculescu, al cărui timbru cald și plăcut, dublat de har actoricesc, au reușit să ofere farmec nu numai vorbelor dar și... notelor. A fost un spectacol reușit, o inițiativă meneu să readucă in atenție un gen prea rar prezent pe scenă. (RALUC. TULBURE) I CENACLURI . După cum sublinia poetul Nicolae Neagu, conducătorul cenaclului literar „V. Voiculescu“ (cu sediul in str Galați nr. 16 sectorul 2 al Capitalei) ca de-a lungul anilor în cazul acestui atelier de creație au avut loc importante evenimente culturale și care au avut ca scop literar-artistice descoperirea de noi talente formarea și orientarea lor spre creații cu zone de interes major. Conducerea cenaclului a prezentat la fiecare ședință de lucru, informări cu privire la noile apariții editoriale. Și ca la alte ateliere literare exigenți multe față de calitatea lucrărilor nu lipsește nici aici, motiv pentru care mulți autori se deci greu să-și prezinte creațiile Aceasta ne-au demonstrat-o pe deplin și Ion Muntenescu și Călin Butoianu care au acceptat „să intre in groapa cu lei“ după ce ne-au mărturisit că și-au revăzut creațiile de mai multe ori. Vorbitorii : Nicolae Neagu, Valentina Fettinger Remus Anghel, Paul Blejan, Valeria Oproiu, Camelia Munteanu și alții arătau că Ion Muntenescu s-a străduit să comprime diferite idei în scurte panseuri, de multe ori izbutite ; în altele se simte în schimb lipsa de elaborare stilistică, chiar dacă autorul știe și ne-a demonstrat că panseul are caracter de sentință. Călin Butoianu a prezentat un set de poezii și cîteva eseuri , încă o dată autorul a confirmat că are un univers liric configurat ; poetul cantonează bine în exclusivitate în sfera propriilor trăiri ; imaginile și simbolurile sunt luate din realitatea imediată și captate in cimpul de atracție lirică, dar mai multă condensare a versului ar fi de bun augur. Fără pretenția de a epuiza tot, eseurile lui Călin Butoianu au captivat prin modul cum a tratat fiecare creație în parte și prin observația care atinge mai întotdeauna un grad de acuitate (VIORICA NANIA) . O REUȘITA MANIFESTARE . Spectacolul dedicat Tratatului de prietenie româno-sovietic. Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la semnarea tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre România și U.R.S.S., în după-amiaza zilei de 4 februarie, la Sala „Rapsodia Română“ a avut loc un frumos spectacol. La realizarea căruia și-au dat concursul soliști, actori, corul Filarmonicii ,G. Enescu“, ansamblul artistic „Rapsodia Română“. Deschiderea spectacolului a fost făcută de corul Filarmonicii „G. Enescu“ cu piesele : „Republica Socialistă România“ de Temistocle Popa, „Partidul sub un steag unind poporul“, de Marius Țeicu și „Valsul prieteniei“ de Aram Haciaturian. Am ascultat versuri de : Nichita Stănescu Segarceanu, Evgheni Evtușenko și Ion în rostirea actorilor : Cristina Deleanu, Eugen Ungureanu și Marioara Sterian. Un moment vocal incintător ne-a prilejuit soprana Marina Mirea de la Opera Română, strălucind în „Doina stăncuței“ de T. Brediceanu și în „Cîntec“ de Rachmaninov. O puternică impresie artistică au creat Nicolae Urziceanu și Emil Iurașcu (soliști ai Operei Române), fiecare interpretînd clte două piese. Acompaniamentele pianistice au fost realizate admirabil de Andrei Tânasescu. Harpistul Ion Ioan Roncea a fost prezent în spectacol cu fragmente din suita de dansuri românești „Codex Caioni“ de Ion Căianu interpretate ca întotdeauna cu multă sensibilitate. Finalul manifestării s-a constituit într-un minunat tablou folcloric, realizat de soliștii : Elena Merișoreanu, Ștefania Rareș, naistul Șandor Gavriil, baletul și corul ansamblului „Rapsodia Română“. (GEORGETA SCURTU) O EXPOZANȚI-ELEVI . In Salonul de artă al Bibliotecii Municipale „M. Sadoveanu“, la prima „personală“, în șirul expozanților-elevi ai școlilor și liceeilor de artă, după Nicoleta Rodica Enescu a cărei pictură este de un profund lirism îintr-o imediatețe a gestului născind amintiri printr-un travaliu extrem de meticulos, urmează Claudia Marinescu. Ne înfățișează rodul unei etape ultime, care se adaugă preocupărilor anterioare. Evenimentul este filtrat de ochiul competitiv al criticului de artă Marin Mihalache, secundat de cunoscutul pictor Spiru Vergulescu. Prin harul și disciplina investite în lucrările expuse, se definește o notabiilă dotare artistică. (MARGARETA COSTA) a OPERA ROMANA a programat pentru iubitorii creației pucciniene. Madame Butterfly (vineri 12 februarie la ora 18). In rolurile principale : Marilena Marinescu-Mareș solistă a Teatrului liric din Craiova, Veronica Gârbu, Florin Diaconescu, Nicolae Constantinescu. La pupitru : .Constantin Petrovici. ^ Sîmbătă 13 februarie, la ora 18 : Nabucco de G. Verdi, cu : Vasile Martino, Lucia Țibuleac Dan Zanei, Gabriel Năstase Veronica Gârbu, Cornelia Angelescu, Ion Grigorescu, Nicolae Andreescu. Conducerea muzicală : Cornel Trăilescu • Pentru micii spectatori, duminică 14, la ora H, sub bagheta dirijorului Carol Litvin, în baletul Precauțiuni inutile de Herold Landberg, vor evolua : Cristina Teodorescu-Palade, George Postelnicu, Ștefan Bănică, Gheorghe Angheluș. La ora 18 , Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart. In distribuție : Nicolae Urziceanu Monica Teodorescu, Adriana Alexandru, Alexandru Moisiuc Daniela Vlădescu (debut), Veronica Gârbu, Pompei Hărășteanu, Corneliu Fânățeanu, Cristian Mihâilescu, Ion Grigorescu, Cornelia Angelescu. Dirijor : Lucian Anca. Continued seria audițiilor comentate. In cadrul ciclului „Integrala operelor lui G. Verdi“, luni 15 februarie, la ora 18 am programat Attila. Comentează : Costin Popa, Lucia Cicoară Eugenia Moldoveanu, Constantin Ene, Dan Zancu vor interpreta personajele ale uneia dintre cele mai principale cîntate opere. Carmen de Georges Bizet (marți 16 februarie, ora 18). Conducerea muzicală : Cornel Trâilescu. A Miercuri 17 februarie, la ora 18 : Freischutz de Carl Maria von Weber. Vor cinia : Sanda șandru, Gerda Racher, Florin Diaconescu Adrian Ștefanescu, Lucian Marinescu, Pompei Hărășteanu, Ion Grigorescu, Nicolae Constantinescu. Dirijează : Lucian Anca. Pentru iubitorii baletului. joi 18 februarie, la ora 18 : Seară Vivaldi — Wagner — Prokofiev (Anotimpurile de A. Vivaldi cu , Cristina Teodorescu-Palade, Carmen Angheluș, Maria Cambari Mihaela Țigănuș, Nicolae Deneș, Gheorghe Angheluș, George Postelnicu, Gabriel Opincaru , Tristan și Isolda de R Wagner, cu : Daniela Constantinoiu, Mihai Babușki ; Simfonia clasică de S. Prokofiev, cu : Cristina Teodorescu-Palade, Anne Marie Vretos, Laurențiu Guinea Carmen Anghe- Iilș Beatrice Bleonț, Nicolae Deneș, Mihai Tugearu (REP). A ISTORiaI... ELUCIDATE . Scriere în limba română de acum un mileniu. Acum o mie de ani, un român a scris pe zidul unei mînăstiri mai multe cuvinte și expresii în limba sa maternă limba română In 1957, s-au descoperit pe zidul uneia dintre clădirile complexului de vestigii arheologice din satul Basarab—jud. Constanța — Romania mai multe inscripții, unele redactate in paleoslava și alfabet chirilic, cîteva în scriere glagollitică și greacă. Cea mai mare parte a acestor inscripții erau într-o scriere enigmatică nedescifrată timp de o iată — 30 de ani. Acestor inscripții i-au consacrat studii — fără a descifra „alfabetul necunoscut“ și nici „scrierea necunoscută“ — numeroși cercetători români și străini : I. Barnea, V. Bilciur^sjiu, D. Bogdan, O. Diaconu, P. Năsturel, M. Comșa, V. Beșevliev (bulgar) , Tryjarsky (polonez). Constantin Daniel a reușit să descifreze un prim set de cuvinte, ex.mesii, propoziții din acfeasta scriere, ce nu mai este, deci, „enigmatică“, iar alfabetul devine clar, de înțeles. Studiul lui Constantin Daniel — marele orientalist și descifrator de texte plecat din lumea noastră în puterea vîrstei — a apărut în Istorii neelucidate. Almanah Estival ’87. Luceafărul, p. 35—40. La Basarabi sînt inscripții în limba română . Aceste inscripții este dovedit că au fost făcute în anii 982—992. Deci : Istoria limbii române, a culturii române scrise începe exact acum o mie de ani, în secolul X (zece). Așadar, cu peste o jumătate de înaintea Scrisorii lui Neacșu mileniu din Cîmpulung Muscel (1521) și cu patru secole întregi înaintea Codicelui de la Ieud din Maramureș (1391).Semnificativ este faptul că limbile neolatine sunt atestate în scris tot din acea perioadă — catalana : sec. XI—XIII ;dalmata : sec. X ; franceza : sec. IX, anul 842 ; italiana : sec. X, anul 960 ; portugheza : sec. XII, anul 993 ; romanșă, retoromană sau ladină : sec. XI’ ; română : sec. X, anii 982—992 ; spaniolă : sec. X anul 980). Minți fonem că prin atestargile folosirii în scris a limbii române, acum o mie de ani, se determine. O regândire" fundamentală a problematicii "privitoare la formarea, și evoluția limbii, poporului___român, în_sensul frămining pripril.A..d« la ld ^Basarab^^^tem^ei etorul^ Basarabii întemeietorii IT ngg Timptil nostru~pe aceste meleaguri. Se confirma permanența și continuitatea noastră neîntreruptă în patria străbună. Se dă un nou impuls cercetării inscripțiilor vechi din spațiul românesc, care, într-o logică simplă e mai ușor să fie descifrate de către cunoscători ai limbii române. In fine , se relevă noi dimensiuni ale spiritualității românești. (LTVIU PETRINA) a ARTA POPULARA . Răspunzînd generoasei inițiative de valorificare a trecutului cultural al poporului nostru, Muzeul satului de artă populară a organizat o exipoziție cu titlul „Descoperirea romantică a artei populare“. Ea cuprinde acuarele și litografii din sec. al XIX-lea semnate de artiști români binecunoscuți precum Carol Popp de Szathmari și de artiști peregrini, pictori sau gravori (Preziosi Raffet, Erming, Dlehl, Hejcke) ce au ilustrat costume populare și imagini din viața satului românesc. In cea mai mare parte necunoscută, lucrările aparținând colecției muzeului reprezintă primele mărturii artistice ale interesului manifesat în veacul trecut pentru definirea specificului național. Observate cu multă acuitate și redate cu minuție, pînă la cele mai exacte detalii ale costumelor din diferite zone etnografice ale țării, acuarelele și desenele lui Szathmari reprezintă deopotrivă un documentar deosebit de valoros astăzi pentru studierea ansamblului și evoluției portului popular românesc, cît și un capitol important al istoriei artei secolului al XIX-lea stînd sub semnul stilistic al romantismului, al descoperirii pitorescului în obiceiurile și peisajul satului și în afirmarea conștiinței istorice și naționale marcată de momentele revoluționare ale secolului trecut. Expoziția este închinată împlinirii a 100 de ani de la moartea pictorului clujean Carol Popp de Szathmari, lucrările acestuia constituind nucleul cel mai important ca interes documentar și realizare plastică în contextul manifestării organizate la Muzeul satului și de artă populară. (MARIANA NICOLAE) ACTUALITĂȚI LA OPERETA (15— 21 febr.) ...Debutul mezzosopranei PUȘA URDAREANU în rolul Czipra din opereta „Voievodul țiganilor“ de Johann Strauss (marți 16 febr., ora 18) • ...„O noapte la Veneția“ de Johann Strauss cu Liliana Pagu, Eugen Savopol, Rodica Truică, Emil Spătaru, Constantin Drăgan, Adriana Milosav, Pușa Urdăreanu, Nicolae Simulescu, Tiberiunescu, Dimitrie Dunea, Tudor Simio- Cotalbă (miercuri 17 febr.. ora 18) O ...Un nou sacol „My fair Lady“ de Loewe care rolul Higgins este interp de actorul SERGIU TUDOSE d Teatrul Național din Iași, condia muzicală CORNEL CALISTRU la Opera Română din Iași (18 febr., ora 18)0 ...Noua prea „Logodnicul din lună“ de Vd Kimneke are în distribuție Simina Ivan, Rodica Truică, Gemănescu, Pușa Urdareanu, V Bojescu, Eugen Savopol, Daraufrosin (sâmbătă 20 febr., ora a ..In „Secretul lui Marco Polog Lopez debutează MARTA SAIc in rolul Budargu (duminică febr ora 16). 1 februarie PREMIER]^ cei cinci poznași (R.S.C.) ; aariul și Miroslav B^a ; imaginea : regia : Jiri Kolin ; cujan Narti, Dușan Blankovic, Botbarova, Marian Zadnikovic jează la Doina (Str Doamnei 9 35.38) a Clopoțelul (R.PJD. Conă) , regia : Cho Gyong Sun2 ; q Mi Ban, Song You Ok bțiye Son. Rulează la Timpuri (Bd> Gh. Gheorghiu- Dej 18 ; 15.6,' CICLUL I'LLME : „DE LA LITERATURA FILM“ £ Pair ia (Bd. Maghe 12—14 ; 11 86.25) ; EXTEMPOR LA DIRIGENȚIE (Rom.) : S< (Bd. Magheru 2 : 11.03.72), Fl>a (Șos. Giurgiului 119 ; 85.77.12 Horia (Aleea IOR 5 ; 47.46.75), (șus Ștefan cel Mare 31 ; 1.49) ; MESAGERUL INVINCIBIL p. Chimeză) ’• Cinema „Stud(Bd. Magheru 29 ; 59.53.15), Azalea 153 ; 21.31.8S Lira (Calea Călărașilor fembrie 1961;71.71) , MISS 13 SeptUGOSLAVIA ;F.I.) , Lumina (Bd Gh. Gheor Dej 12; 14.74 16), Cosmos ( pantelimon 321 ; 27.54.95), Vc (Șos. Ilie Pintilie 61 ; 79.71.26),ECRETUL LUI NEMESSIS (R . Victoria (Bd. Gh. Gheorghiu 17 ; 16.28.79) ; MISIUNE SPECI (R.p.D. Coreeană): Aurora (Edimstrov 113 ; 35.04.66), Grivița (Cal^Kruț^ 166; 17 08.58), TAINANEI PIRAȚILOR (U.R.S.S.) :ești (str. 9—11 . 50.43. TOTUL SE Buzești PLĂTEȘTE RO; Dacia (Calea Griviței 137 . 94); Pacea (Bd Uverturii 70- 71.30.85); UNDE EȘTI COPITE... ? (Rom.) : Drumul Sării (Hui Sării 30 ; 31.28.13); BICIUL FERAT (R.P. Chineză) : Excelsior OBtrai (74 ; 65.49.45); Vanatorul șerpi (U.r.s.s ) ; Miorița (Ca Ioșnov m. 14.27.14); calaretul^rA cap (u.r.s.s.) ; Munca (Sosihal Bravu 221 . 21.50.97) ; C.LIBERA (Rom.) ; Viitorul (SI Eminescu 127 . 10.67.40); • OPERA OMANA (Bd. Gh. Gheorghiu-D.0.72. 13.18.57); INTEGRALA CeLOR LUI VERDI — ATTILAdjție comentată) — luni 15, ora CARMEN — marți 16, ora 18; «scHUTZ — miercuri VIVALDI-WAGNER-PRGRO _ joi 18, ora 18; RIGOLETTO vineri 19, ora 18; NABUCCO [imbătă 20, ora 18; INIMA DE >il — duminică 21, ora 11; LUI DI LAMMERMOOR — duminică ora 18; • TEATR DE OPERETA (Bd. Bălcescu 2 , 48). SILVIA — luni 15, ora 18;VODUI, ȚIGANILOR — marți 16, 18; o NOAPTE LA VENEȚIA ;acuri 17, ora 16; MY FAIR LADYjoi 18 ora 18; EXAMENE, EXA,E _ vineri 19, ora 18; LOGODUL DIN LUNA — sâmbătă 20 , 16. LEONARD — duminică 31, 40.30; SECRETUL LUI MARCOllo — duminică 21, ora 16. • TEATS NATIONAL (Bd. Bălcescu 2,71,71), Sala Mare : CALIGULA ,Qi ig ora 18; A DOUASPREZA NOAPTE — vineri 19, ora [ONEȘTII — sîmbătă 20, ora 18; si j’a — duminică 21, ora 10; — duminică 21, ora 18 ; Tit,e gtat ,jin constanța preza Nu suNT TURNUL EIFFEL — 15 ora 18; SINZIANA Ștelea — marți 16, orar 18! RE ION LA BAIA DE URI — curi 17, ora 18 • DRUMUL SINGU Ra- POVFST 15’ mlercuri I7' ora Id, POVES r [N HOLLYWOOD — sîmbătă 20, ora 13; UN ANOTIMP FARA NUME — duminica 21, ora 10; CONTRABASUL — duminică 21, ora 18 ; Sala Atelier: FARUL și DOMNUL VALENTINO — marți 16, ora 18; PE LA CEASUL CINCI SPRE SEARA — sîmbătă 20, ora 18 ; ACT VENETIAN — duminică 21, ora 10; FATA DIN ANDROS — duminică 21, ora 14.30; AUTOGRAF — duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL „L. S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Mágureanu 1, 14.75.46): SECRETUL FAMILIEI POSKET — marți 16, miercuri 17, ora 18, duminică 21, ora 10.30 • Teatrul Dramatic din Constanța prezintă : Nu sunt turnul eiffel — joița, ora 18; SlNZIANA ȘI PEPELEA — vineri 19, ora 18; REVELION LA BAIA DE ABURI — sîmbătă 20, orele 15 și 18. • TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Bd. Magheru 20, 59.31.03), Sala Magheru: NECAZURILE UNUI ÎNDRĂGOSTIT — marți 16, ora 18; AMINTIRILE SAREI BERNHARDT — miercuri 17, ora 18; KARAMAZOVI — joi 18, ora 17.30; SCAPINO — vineri 19, ora 18, duminică 21, ora 17.30; MICUL INFERN sâmbătă 20, ora 18; FLOAREA DE CACTUS — duminică 21, ora 10 ; Sala Studio: PENSIUNEA DOAMNEI OLIMPIA — luni 15, ora 18.30; CRAH DE CURTEA VECHE — marți 18, ora 18.30; SENTIMENTE ȘI NAFTALINA — miercuri 17, ora 18.30; Ex — joi 18, ora 18.30; LA UN PAS DE FERICIRE — vineri 19, ora 18.30; CONCURS DE ÎMPREJURĂRI — sâmbătă 20, ora 18.30; IDIOATA — duminică 21, ora 10.30; CINCI ROMANE DE AMOR — duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL DE COMEDIE (Str. Măndinești 2, 16.64.60): AVEA DOUA PISTOALE CU OCHI ALBI ȘI NEGRI — marți 16, ora 18; CAPCANA PENTRU UN BARBAT SINGUR — miercuri 17, ora 18; PREȘUL — Joi 18, ora 18; SLUGA LA DOI STAPINI — vineri îs, ora 18; pachetul CU ACȚIUNI — sîmbătă 20, ora 18; SFINTUL MITICA BLAJINU — duminică 21, ora 10 ; TURNUL DE FILDEȘ — duminică 21, ora 18; TEATRUL MIC (Str. C. Mille 16, 14.70.81): CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRA — marți 16, ora 18; IVONA, PRINCIPESA BURGUNDIEI — miercuri 17, ora 18; AMURGUL BURGHEZ — joi 18, ora 18; DOAMNA CU CAMELII — vineri 19, ora 18; DIAVOLUL ȘI BUNUL DUMNEZEU — sîmbătă 20 ora 18; MITICA POPESCU — duminică 21, ora 18 ; Teatrul Evreiesc de Stat prezintă : CUM SE CUCERESC FEMEILE — luni 15, ora 18 ; Teatrul Foarte Mic (Bd. Republicii 21. 14.09.05): NOAPTE BUNA, MAMA — luni 15, ora 18.30; BATRINA ȘI HOȚUL — marți 16, ora 18 30; ANONIMUL VENETIAN — miercuri 17, ora 18.30; lewis și alice — joi 18, ora 18.30; PENTRU CE AM MURIT — vineri 19, ora 18.30; ANALIA — sîmbătă 20, ora 18.30; JOC CIUDAT DUPĂ SCAPATAT — duminică 21, ora 11; BĂRBATUL ȘI FEMEILE — duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL GIULEȘTI (Calea Giulești 16. 18.04.85): JEAN, FIUL LUI ION — vineri 19, ora 18; VISUL UNEI NOPȚI DE IARNA — sîmbătă 20, ora 18; CURSA DE VIENA — duminică 21, ora 11; REGINA BALULUI — duminică 21, ora 18 ; Sala Majestic (tei. 14.72.34): DISCUȚIE FARA MARTORI — luni 15, vineri 19, ora 18; IARNA CÎND AU MURIT CANGURII — marți 16, ora 18; CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BATRINA — miercuri 17, ora 18; CURSA DE VIENA — joi 18, ora 18; SA NU-ȚI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA Simbătă 20, ora 18; ARTA CONVERSAȚIEI — duminică 21, ora 11; AȘTEPTAM PE ALTCINEVA — duminică 21, ora 18. • STUDIOUL I.A.T.C. (Str. 30 Decembrie 9. 15.72.59); VISUL UNEI NOPȚI DE VARA — luni 15, joi 18, sâmbătă 20, ora 18.30; STRESS — miercuri 17, vineri 19, duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL „ION CREANGA“ (Piața Amzei 50.28.55); VRĂJITORUL DIN OZ — luni 15, joi 18, ora 9, miercuri 17, ora 15; PISTRUIATUL — luni 15, ora 15; TOATE PIIZELE SUS — marți 16, ora 9; MUZICANȚII VESELI — marți 16, ora 15; DAVID COPPERFIELD — miecuri 17, ora 9, joi 18, ora 18; UN TINAR PRINTRE ALȚII — vineri 19, ora 9; ALBA CA ZAPADA ȘI CEI 7 PITICI — vineri 19, ora 18; MARY POPPINS — Sâmbătă 20, ora 9; CENUȘĂREASA — sîmbătă 20, ora 16; NOTA ZERO LA PURTARE — duminică 21, ora • TEATRUL „C. TANASE“: Sala Savoy (Calea Victoriei 33, 15.56.78) : POMPILIU DE POMPADOUR — marți 16, simbătă 20, duminică 21, ora 18; SAVOY, SAVOY — miercuri 17, joi 18, ora 18; DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE — vineri 19, ora 18; MI SE PARE CA MANSOR — duminică 21, ora 11 • Sala Victoria (Calea Victoriei 174. 50.58.65): VARIETĂȚI PE PORTATIV miercuri 17, duminică 21, ora 19 ; BĂRBATUL FATAL — Joi 18, vineri 19, sîmbătă 20, ora 19. • TEATRUL „ȚĂNDĂRICĂ“, Sala Victoria (Calea Victoriei 50. 15.23.77): ILEANA SINZIANA — luni 15, ora 15; VITEJII CETATH BADE-BADE — marți 16, ora 15; OUL BUCLUCAȘ — miercuri 17, orele 10 și 15, vineri 19, ora 15; BOROBOAȚA — joi 18, ora 12; ARVINTE ȘI PEPELEA — sîmbătă 20, ora 15; SPECTACOL MUZICAL PENTRU COPII — MINISONG — duminică 21, ora 11 ; Sala Cosmonauților (tel. 11.12.04); AMNARUL FERMECAT — luni 15, ora 15; MOTANUL ÎNCĂLȚAT — marți 16, ora 15, duminică 21, ora 11.30; CARTEA CU JUCĂRII — miercuri 17, ora 15; POVESTE DESPRE MARIONETA — joi 18, ora 15; LUNGUL NASULUI — vineri 19, ora 15. • CIRCUL „BUCUREȘTI“ (Aleea Circului 15. 10.41.95). CAVALCADA CIRCULUI — vineri 12, marți 16, miercuri 1.7, joi 18, vineri 19, ora 18.30, sîmbătă 13, sîmbătă 20, orele 15.30 și 18.30, duminică 14, duminică 21, orele 10. 15.30 și 18.30. orașul COMPARAȚII Bucureștii celor mai viguroase înnoiri și exemplare deschideri de esplanade, ce pun în valoare edificiile prezentului și ale viitorului Își trăiește zilele de efervescență, căpătând contururi certe și modernitatea-i specifică, imprimată de noii săi constructori. In „Dicționarul universal“ editat de Lazăr Șăineanu, cu patru ani înainte de sfîrșitul secolului trecut, adică la 1 mai 1896, la Craiova, în Institutul de editură „Ralian și Ignat Samitca“, găsim la pagina 113, următoarea mențiune despre Capitala României: „Bucuresci, capitala Județului Ilfov și a întregii Românii oraș așezat pe ambele maluri al Dîmboviței și numit de aceea mai înainte Cetatea Dîmboviței: 200 000 locuitori, Universitate Curte de casație și de Apel, Academie, Bibliotecă, Museu. Patria lui Bălcescu, Boiîac, Filimon, Sihleanu. Aci se încheia in 1812 tractatul de pace Intre Ruși și Turci, care cedară Basarabia; în 1886 pacea între Bulgari și Sîrbi pentru delimitarea Rumeliei orientale“. Treizeci și patru de ani mai tirziu în Enciclopedia Română Minerva editată la Cluj în 1930 se face mențiunea: Capitala țării noastre și a județului Hiov, așezat pe ambele maluri ale Dîmboviței are peste 700 000 locuitori. Ocupă vechea luncă și ambele terase ale Dîmboviței și este cel mai mare ca teritoriu și cel mai însemnat oraș din țară. Data întemeierii lui se pierde în negura vremurilor. Trebuie să fie foarte vechiu și desigur s-a întemeiat ca un loc de popas pe drumul Giurgiului. Pomenit cînd ca Cetatea Dîmboviței, cînd ca Cetatea Bucureștilor. Devine capitala Țării Românești cind Mircea Basarab construiește o Curte domnească cu biserică (Curtea Veche de azi), la 1460 Radu cel Frumos șade In scaunul cel nou de la București pe care-l cuprinde ștefan cel Mare ln 24 noiembrie 1473 etc., etc. Fișa monografică a Bucureștilor crește ln dimensiune și informatică parcurgînd diverse etape, specifice pînă la anul apariției enciclopediei, o vom analiza în numerele viitoare. în Ultimele cercetări istorice regăsite Enciclopedia din 1972 vorbesc despre atestarea documentară ca cetate de scaun a lui Vlad Țepeș la data de 20 septembrie 1459. Pentru ca să relevăm faptul că patru sute de ani mai tîrziu deci la 1859, 24 ianuarie, Bucureștii devin Capitala țării reunite sub domnia lui Vodă Cuza, el fiind primul domnitor după perioada domnilor păminteni, care s-a preocupat de modernizarea Capitalei. Planurile arhitecților lui au devenit realizabile abia mai tîrziu, ne referim în primul rînd la asanarea Dîmboviței și vecinătăților sale. In Enciclopedia din 1972 aflăm că Bucureștii se întind pe 604 kilometri pătrați, în prezent fastuoasele ctitorii ale Epocii vin să întregească tabloul marelui spectacol arhitectural, cel care s-a edificat și crește cu fiecare zi sub ochii noștri. In 1972, Bucureștii numărau 1 600 000 locuitori. In prezent trăiesc și viețuiesc muncind in perimetrul său peste 2 000 000 de oameni. O cifră impresionantă 1 Ia 90 de ani, deci in mai puțin de un secol, sporul populației s-a înzecit. Și altă istorie relevă acest salt, alte evenimente. Ne vom referi și la alte mențiuni spre a păstra cît mai vie la memoria tuturor creșterea acestui colț de lume pentru totdeauna reprezentativ și românesc. eugen Teodoru II TOMAI, in viziunea lui MANESTIN * Î scena erotica teatrală exces de mijloace... „URIAȘII MUNȚILOR" - TEATRUL „BULANDRA“ II. Regia. Talentul, forța de creația fantezia regizoarei Cătălina Buzoianu sunt cunoscute și i-au conferit un statut de frunte in cadrul breslei. Și în Uriașii munților, personalitatea sa creatoare se face pe deplin simțită, dar spectacolul nu reușește să transmită în termeni convingători, în mod clar generosul mesaj propus de Pirandello și intuit în final de regie, referitor la actul artistic și la zbuciumul interior al artistului creator. Din prea multul personalității sale artistice, din evidenta bogăție a fanteziei sale, regizoarea — depunând o muncă imensă — nu a mai reușit în final să selecteze, să sintetizeze din ampla sa viziune elementele el esențiale ; limbajul teatral convențional folosit exagerat în stiluri diverse a afectat reprezentația. Aglomerarea de semne plastice, o bandă sonoră agresivă (încercînd să armonizeze pe Mozart cu... ritmurile spaniole sau moderne, vocile din off, zgomotele abundente etc.), mișcarea excesivă (se includ aici și dansul și pantomima etc.) în scenă prin sală, ambiționînd să învăluie, să introducă spectatorul în acțiune, ilustrarea uneori pleonastică a replicii — toată această suită de mijloace diluează substanța textului. Acest de semne teatrale are drept rezultat exces un „spectacol rece“ demonstrativ teatral, lipsit de coerență, în care elementara înțelegere a conflictului, a „poveștii“ dramatice a lui Pirandello e ignorată, trece într-un plan secundar, „nu mai pătrunde“ în sală ; relațiile dintre personaje, suport dramatic important al oricărui spectacol, sunt astfel estompate. Se întîlnesc momentele impresionante cizelate cu multă migală, cu secvențe superîncărcate de efecte inutile. Spre exemplu, introducerea „trupei contesei“ în acțiune, finalul primei părți și, mai ales, finalul reprezentației (după apariția dezagreabilă a uriașilor munților la ușile de la intrarea în sală) sunt „micii bijuterii“ ale interpretării textului prin alese mijloace teatrale de pregnantă și inspirată expresie ; ultimul spectacol imaginat de trupa lui Use (zisă și Contesa) în finalul reprezentației, în fața uriașilor munților (de fapt a noastră, pentru că nu era necesară prezența lor fizică, ni se suggerează foarte bine de către Pirandello când am putea fi niște uriași minunați, constructivi, în sfera materială, dar des Structivi în cea spirituală devine un spectacol perfect în sine ; în această secvență Cătălina Buzoianu s-a concentrat, a selectat cu precizie și măsură mijloacele de expresie adecvate și convingătoare ; aici replica, pantomima măștile își află pornirea din situația dramatică din text ; „trupa“ joacă, in disperare ultimul său spectacol, ced ai vieții sale, încearcă demonstrarea utilității sale — pentru noi, marele și uriașul public — prin actul artistic, prin ale sale rezultate emoționale, educaționale , situații comice și tragice ’ sînt redate admirabil într-o suită ritmată, rezultatul fiind cutremurător — publicul opac la artă are un trist cîștig de cauză ? și va sacrifica pe biata lise, cea dăruită cu trup și suflet artei. Dar de la acest admirabil final (greu previzibil în contextul general al spectacolului), care trebuia pregătit și în cele peste două ceasuri de reprezentație, pînă se momente ca : monologul excesiv lungit și încărcat al Usei (în prima parte) visele ,coșmarurile trupei“ (a doua parte a spectacolului) etc. este o cale foarte lungă. Abundența de efecte regizorale este amețitoare și unele se pot sesiza abia la cea de a doua vizionare — de exemplu „aparatura“ mînuită de Milordino și Ducio Coccia plasată în stînga spectatorului, care ar avea drept rost materializarea primitivă și vulgară a efectelor „vrăjitorești“ folosite de Cotrone. Am ajuns astfel, trecînd peste multe alte exemple, din lipsă de spațiu tipografic la un aspect cu rol foarte important, cel referitor la folosirea interpreților, la relevarea ideilor prin actor și nu doar prin mijloace scenice exterioare. Acest Cotrone (ce ne sugerează pe Prospero, creat de Shakespeare) este un înțelept, un magician al inteligenței, el se joacă,folosește și efecte primitive (furtuni, fulgere etc.) pentru primitivi, dar nu primitivismul îl caracterizează în întruparea sa ca vindecător de suflete, filosof al vieții, nu efectele spectaculoase îi sunt specifice, precum le revendică regia ; actorul Ion Caramitru (Cotrone) este admirabil în înțelegerea profundă a personajului. In detașarea față de contextul spectacolului, reușind performanța de a se impune tnei distribuție cu fier artistic real, cu firesc, determinîndu-ne să-i ascultăm cuvîntul peste accesoriile regizorale forțat aduse, care îi marchează de multe ori aparițiile. Interpretarea. Actorii s-au supus cu o imensă devoțiune, demnă de aprecieri elogioase acestei viziuni regizorale care, din păcate, i-a supralicitat de foarte multe ori în mod inutil în Uriașii munților, și cele două tabere aparent opuse — „năpăstuiții“ și „trupa contesei“ — au doi reprezentanți fanatici : pe Cotrone și Tise. Conflictul dintre ei nu este de idee de fond ci de formă, de modalitate în exprimarea aceluiași crez privind personalitatea individului. Dacă personajul Cotrone, prin Ion Caramitru se impune ca forță motrice in acest conflict, in cazul lui si se îndrumarea regiei duce la o simplificare neindicată a personajului . Mariana Buruiană, actriță de rafinată și originală personalitate (modelată regizoral spre „genul* Valeria Seciu, mult prea personală interpretă spre a fi imitată), este impresionantă în grația farmecul, inocența, fragilitatea degajate, dar de multe ori e obligată a fi prea derizoriu melodramatică, regia o frustrează tocmai de fanatica sa forță în crezul artistic. Un profil romantic bine conturat, echilibrat oferă Răzvan Ionescu. Goana după efecte teatrale umbrește uneori jocul unor actori a căror prezență o doream speculată și în funcție de replică. Îi numesc pe Valentin Uricescu (actor de mare clasă), pe Constantin secund, ca și pe Marcel Iureș (în rolul important al contelui îndrăgostit nebunește de actrița Uie, cu implicațiile grave ale schimbării stării sociale etc.) — interpreții sînt ireproșabili în contextul spectacolului, dar au avut solicitați la cota lor maximă. Debutează cu acest prilej, pe scena de la „Bulandra“ : Oana Pelea, speculîndu-i-se mai mult doar temperamentul cunoscut Răzvan Vasilescu (fost actor la Teatrul Giulești) cu talent mare înd evoluția personajului său Sandu Mihai Gruia reușind accente originale de factură tragi-comică bine redate, Doru Ana (de la Teatrul „Vasilescu“) într-o reușită compoziție, Ioana Pavelescu-Sion (de la Teatrul Mic) într-un rol mut rezolvat cu prestanță scenică și Manuela Ciucur (care a mai juca în calitate de studentă, ca și Sandu Mihai Gruia pe aceeași scenă) un talent al tinerei generații, docilă și sensibilă în fructificarea fiecărei îndrumări regizorale. De o solidă școală a interpretării, indiferent de viziunea regizorală ne conving încă o dată Ileana Predescu ; ea s-a adaptat cu dezinvoltura caracteristică marilor artiști propunerilor regiei, care i-au rămas uneori datoare în nuanțarea rolului. Aceeași situație o întîlnim și în cazul Irinei Petrescu, executant perfect al indicațiilor regiei într-un rol solicitant mai mult ca mișcare și mai puțin ca substanță dramatică. „Bufonul* Luminiței Gheorghiu, încărcat de numeroase simboluri unele nemotivate prin text, este configurat cu nuanțe de cătare actriță, dar rămîn evidente mult prea multele sarcini care i s-au dat și dau personajului o tentă confuză. Pirandello, prin text, a avantajat unii interpreți, regia a dezavantajat pe alții, dar întreaga distribuție degajă abnegație profesională, dăruire scenică. Rămînem cu regretul că Uriașii munților nu este marele spectacol mult așteptat, în ciuda faptului că Pirandello a oferit un text bogat în substanță dramatică și Teatrul „Bulandra“ a investit în spectacol tot ce avea mai dur : regie, scenografie, actori. Această reprezentație se poate considera un accident de creație firesc în marea cursă spre perfecțiune și succes. Ileana lucaciu ecran din premierele lunii In buna tradiție a prezentărilor noastre pe această temă, începem — firesc — cu ilmul de producție națională , cel care, atunca cînd ne aduce bucurii, ni le aduie, parcă, mai mari și mai dirabile dela cele venite de aiurea. Primul titlu, rar, pe care-1 cităm în această ordine de lei este EXTEMPORAL LA DIRIGENSE — dirigenția fiind o „materie“ la cae, de regulă, nu se da extemporal.« le-au vruit, deci, să spună realizatorii acstui film ? — scenaristul George șovu , regizorul Nicolae Corjos, cuplu de fum „rodat“ și experimentat prin filmele le largă audiență la publicul tînâr Declaație de dragoste și Liceenii. Vi le mai mințiți . Dacă, cumva,e-ați uitat sau facă, și mai puțin probabil, nu le-ați vaut.«„extemporalul“ de-acum vă edifică — ntr-un fel, pe care titlul îl surprinde cuxactitate — asupra întregii „serii“ , căci cunește principalii eroi ai filmelor anerioare — aplanînd micile conflicte („nune generații“), impăcînd taberele („averse“) și transmițând noilor promoții de iceeni ceea ce-i mai important : ștafeta nor frumoase sentimente... In distribuie : Ion Caramitru, Tamara BuciuceanuBotez, Diana Lupescu Mădălina Popa, lon Zamfirescu Adrian Păduraru, Teodor Mareș, Carmen Enea, Florin Chiriac, Ștefan Bănică Sr., Mihai Constantin, Da- Sirbu. • Intenție (sau neatenție) de regramare: al doilea film românesc al unui este tot „cu liceeni“... Liceeni în clas a XH-a deci intr-un timp al vîrstei : cînd problemele se pun cu mai multă ravitate decit pînă atunci — chiar dacă acastă gravitate este transpusă în cheie comco-muzicală. Și exact așa , ca pe o comedie muzicală inspirată din viața liceenilor, i-am și conceput filmul scenarista vasilica ,frate și regizoarea Elisabeta Bostan f ilm intitulat ZIMBET DE SOARE... De vîrsta „preșcolară“ a Veronicăi la inrarea în maturitate e un drum , pe care ele două cineaste l-au sttrăbătut împreuă, și l-au străbătut frumos (dacă ne închim la Saltimbancii la Prisiunl, la unde ești, copilărie...). Și n-ar fi exclus a Veronica de-atunci să fie tocmai calea de-acum a" lui Petrică — liceanul tinid și visător, care-și numește Zimbet. le-Soare fata dragă inimii lui. Așadar,IMBET DE SOARE — un film care-i luteți (re)vedea pe Carmen Galin și Mirea Diaconu („împărăteasă“ și ,împărat“), p e Tudor Petruț și Bianca Brad (Petrica i iubita lui, Zimbet-de- Soare) ileana tana Ionescu (dădaca ce nu poate lipsi prin nici o povest lomea și Julieta, ai de dragoste — vezi— cvrei protagoniști iau chiar mai tineri decit eroii filmului astru) George Mihăiță Ruay Rosenfeld , Vaslie Murari ,zic toți trei II, III. — dar ordinea n-are aici, nici o importanță) ș a. Pentru că-i vorba de o comedie muzicală să precizăm numele ompozitorului, Marius Țeicu (alături deare apare — pe generic — textierul său redirect , Eugen Botanu), fără a uita că maginea filmului este semnată de Ion Marinesei, (alt colaborator fidel al regizoarei Elisabeta Bostan), ancadrându-se unei uite pe care o deschisese Luptătorul cu abia (și o continuase Luptătorii din Casa Misterioasă și, recent, Mesagerul invicibil), filmul chinezesc biciul FERMECAT. In regia lui Zhang Zi’En, bllasează acțiunea In aceeași perioadă — enceput a secolului nostru — cinc se regătea răsturnarea dinastiei imperiale Jing (1644—1911) și Instaurarea Republicii. Așadar, o tribunar Insolită — Și în cel mai înalt grad atractivă , îndeosebi penru tinerii spectatori — de elemente fanistice și fapte reale, de istorie și lung-fu, la comic și dramatic, într-un film anume început și realizat pentru marele public, Nicolae ulteriu \ I Drăgănescu — împinși prea mult în planul