Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)

1988-02-12 / nr. 6

IONEL VOINEAG, pre­zență remarcabilă într-un reușit concert extraordi­nar Sala BTV a găzduit un reușit concert sub ba­gheta dirijorului IOSIF CONTA „Livada cu vișini“ îl preocupă intens și pe ALEXANDRU REPAN Compozițiile lui TEMIS­­TOCLE POPA devin mai întotdeauna șlagăre La galeria „Simeza“, miercuri 17 februarie, are loc vernisajul expozi­ției de pictură datorată lui HOREA CICERZAN Poetul NICOLAE NE­A­­GU, autor al volumului „Cu mina stingă“ (Editu­ra Eminescu) VALERIA SECII­ a fost de o sută de ori pe sce­na Teatrului Mic „doam­na cu camelii" Distins de ACIN — regi­zorul MIRCEA MURE­­­SAN Pe scena TEATRULUI DE COMEDIE continuă seria succeselor cu spectacolele : „Turnul de fildeș“, reco­mandat și de IARINA DEMIAN și „Pachetul cu ac­țiuni“ în care-i puteți întilni și pe CORNEL VULPE Pianistul HORIA MIH­AIL și profesoara sa STE.I­A DRAGULIN ! panoramic • CARTE­ LA SATE : In acest fe­bruarie satele din Sectorul agricol Ilfov, ca și din întreaga țară, bene­ficiază de o nouă ediție — a XXVIII-a — a tradiționalei mani­festări culturale Luna cărții la sate. Deschiderea festivă a avut loc in­ comuna Chitila, luni­i februarie, cu masa rotundă „Literatura română în anii Epocii Nicolae Ce­au­șes­cu“ urmată de un recital de poezie pa­triotică susținut de artiști amatori ai comunei­, iar închiderea acestei „Luni“ de cinstire a slovei tipărite va avea loc, tot într-o luni, adică pe data de 29, în patru locuri dife­rite, respectiv în comunele Panteli­­mon, Petrăchioaia Periș și Glina. Intr-o suită de ample manifestări aceasta „Lună a cărții la sate“ în­scrie cele 2—3 acțiuni­ în cele a­­proape 40 de comune ale Sectorului agricol Ilfov deci un total de peste 100 de acțiuni, lansări de carte so­­cial-politică, agricolă, beletristică, știință popularizată, literatură pen­tru copii — expuneri, mese rotunde expoziții d carte, recitaluri de poe­zie și muzica șezători literare *— zeci de mii de volume*difuzate ; ca­litativ, manifestarea înseamnă un cert spor de cunoaștere pentru multe mii de locuitori și Sectorului agricol Ilfov. La loc de frunte în cadrul acestor manifestări organi­­­zate de Comitetul de cultură și e­­ducație socialistă al municipiului București se situează prezentarea magistralei opere social-politice, e­­conomice a secretarului general al­­ partidului președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pre­zentarea în perspectiva unei lite­raturi a realităților revoluționare­­ ale României socialiste Remarcăm,­­ printre altele, din bogatul program al manifestărilor, dialogul „Bărăgan, câmpia soarelui** (1 februarie în co­­­­muna Clinceni), lucrarea „Natură * gândită* (tot în aceeași zi, comuna Afumați), dezbaterea „Cartea agri­colă în sprijinul producției“ (tot în comuna Afumați, pe data de 7 fe­bruarie), dialogul despre „Rolul cărții în formarea tinerei generații“ C8 februarie comuna Snagov), In­­­­tîlnirea cu redactorii Editurii „Ion­­ Creangă“, intitulată „Carte frumoa­să, cinste cui te-a scris“ (10 februa­rie, comuna Periș), dezbaterea „E­­­­nergia — evaluări și implicații“ (11 februarie, comuna Bragadiru). In continuarea acestei acțiuni, iubitorii­­ de carte din Sectorul agricol Hfov vor mai avea, prilejul să participe la prezentări privind „Contribuția cărții istorice la dezvoltarea senti­­­­mentelor patriotice“ (15 februarie, 4 comuna Afumați).­­.Universul copi­lăriei în creația literară ‘ contempo­rană“ Vlăsiei) (17 februarie, comuna Moara manență „Iubirea de patrie o­per­a literaturii românești“ (13 februarie comuna Corbeanca), „Satul socialist oglindit în romanul românesc contemporan“ (20 februa­rie, comuna Dascălu), „Tineretul și problemele lumii contemporane“ (22 februarie, comuna Otopeni), o întîl­­nire cu cosmonautul Dumitru Pru­­nariu „La 5 minute după Cosmos“ (28 februarie, comuna Afumați). Dens, variat cu participare repre­zentativă, programul din acest an al „Lunii cărții la sate“ atestă din plin capacitățile Comitetului de cul­tură și educație socialistă al mrin­ci­piulu­i București, marile posibili­tăți de suflet și organizatorice ale organelor de partid și de stat. (HARALAMBIE LEREA) . RO­MANȚE : Bucureștenii dornici de a redeveni roman­tici, de a retrăi mă­car și pentru cîteva ore, amintirile unor clipe frumoase și pline de nostalgia tinereții au umplut pînă la refuz Sala Radiodifuziunii pentru a asista la un concert de romanțe. Tinerețea romanțelor, cu parfumul lor puțin desuet este dată de o deosebită muzicalitate și cantabili­tate cărora li se alătură un mesaj poetic de o mare sensibilitate și gingășie, semnat de nume presti­gioase Eminescu, Alecsandri, Goga, Minulescu etc. Poate de aceea iubim romanța, pentru că ea e capabilă să ne înveselească, să ne umple sufletele de bucurie dar și de ui­tare. Concertul recent desfășurat a reunit la rampă un număr aprecia­bil de soliști îndrăgiți, care s-au străduit să ne ofere un repertoriu bogat, divers atît muzical cît și tematic. Iubirea avintată sau cea fără­­ de speranță, nostalgia unei dragoste apuse, încrederea în bine sînt doar cîteva dintre liniile tema­tice ilustra­te prin piese simple, cal­de. Reîntîlnirea cu mereu tînărul Gică Petrescu, care a trecut de la romanță la cîntecul de voie bună a produs multor­ spectatori o mare plăcere. Maria Ciobanu, posesoarea unui timbru aparte, a demonstrat că este preocupată de tălmăcirea unor cintece autentice din tezaurul nostru folcloric. Florin Georgescu, tenorul capabi să capteze prin am­plitudinea vocii sale, dovedind mul­tă căldură și sensibilitate în inter­pretarea romanței, acelear­ cuvinte de laudă și pentru soprana Elvira Cârje, care, cu dulce gras, ne-a adus o lacrimâ-n colțul ochilor prin in­terpretarea „Ciobănașului“. Con­stantin Florescu, posesor al unei voci plăcute, ne-a reamintit cîteva versuri ale luceafărului poeziei ro­mânești, pentru ca Iuliana Radu să ne ofere melodii din repertoriul Măriei Tănase, Elena Drăgan și Traian Uilecan s-au adăugat prin talentul și forța lor interpretativă soliștilor ce au onorat cu prezența lor această seară în care, după cum ne spune poetul „afară ningea li­niștit“ Doi artiști consacrați ai ge­nului , Dorina Dr­.Ghici și Nicu Stoen­escu au emoționat prin dărui­rea continuă manifestată față de „veșnic tînăra romanță“. Prezentarea spectacolului a fost asigurată de ac­torul Silviu Stănculescu, al cărui­­ timbru cald și plăcut, dublat de har actoricesc, au reușit să ofere farmec nu numai vorbelor dar și... notelor. A fost un spectacol reușit, o iniția­­­tivă meneu să readucă in atenție un gen prea rar prezent pe scenă. (RALUC. TULBURE) I CENA­CLURI . După cum­­ sublinia poetul Nicolae Neagu, conducătorul cena­clului literar „V. Voiculescu“ (cu sediul in str Galați nr. 16 sectorul 2 al Capitalei) ca de-a lungul ani­lor în ca­­zul acestui atelier de crea­ție au avut loc importante eveni­mente culturale și care au avut ca scop literar-artistice descoperirea de noi talente formarea și orienta­rea lor spre creații cu zone de in­teres major. Conducerea cenaclului a prezentat la fiecare ședință de lu­cru, informări cu privire la noile apariții editoriale. Și ca la alte ateliere literare exigenți multe față de calitatea lucrărilor nu lipsește nici aici, motiv pentru care mulți autori se deci greu să-și prezinte creațiile Aceasta ne-au demon­strat-o pe deplin și Ion Muntenescu și Călin Butoianu care au acceptat „să intre in groapa cu lei“ după ce ne-au mărturisit că și-au revă­zut creațiile de mai multe ori. Vor­bitorii : Nicolae Neagu, Valentina Fettinger Remus Anghel, Paul Ble­­jan, Valeria Oproiu, Camelia Mun­­­teanu și alții arătau că Ion Mun­tenescu s-a străduit să comprime diferite idei în scurte panseuri, de multe ori izbutite ; în altele se simte în schimb lipsa de elaborare stilistică, chiar dacă autorul știe și ne-a demonstrat că panseul are ca­racter de sentință. Călin Butoianu a prezentat un set de poezii și cîteva eseuri , încă o dată autorul a confir­mat că are un univers liric configurat ; poetul cantonează bine în exclusivitate în sfera propriilor trăiri ; imaginile și simbolurile sunt luate din realitatea imediată­­ și captate in cimpul de atracție lirică, dar mai multă condensare a versu­lui ar fi de bun augur. Fără pre­tenția de a epuiza tot,­­ eseurile lui Călin Butoianu au captivat prin modul cum a tratat fiecare creație în parte și prin observația care a­­tinge mai întotdeauna un grad de acuitate (VIORICA NANIA) . O REUȘITA MANIFESTARE . Specta­colul dedicat Tratatului de priete­nie româno-sovietic. Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la semna­rea tratatului de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre România și U.R.S.S., în după-amia­­za zilei de 4 februarie, la Sala „Rapsodia Română“ a avut loc un frumos spectacol. La realizarea că­ruia și-au dat concursul soliști, ac­tori, corul Filarmonicii ,G. Enes­­cu“, ansamblul artistic „Rapsodia Română“. Deschiderea spectacolului a fost făcută de corul Filarmonicii „G. Enescu“ cu piesele : „Republica Socialistă România“ de Temistocle Popa, „Partidul sub un steag unind poporul“, de Marius Țeicu și „Val­sul prieteniei“ de Aram Haciaturian. Am ascultat versuri de : Nichita Stănescu Segarceanu, Evgheni Evtușenko și Ion în rostirea actorilor : Cristina Deleanu, Eugen Ungureanu și Marioara Sterian. Un moment vocal incintă­tor ne-a prilejuit so­prana Marina Mirea de la Opera Română, strălucind în „Doina stăn­­cuței“ de T. Brediceanu și în „Cîn­­tec“ de Rachmaninov. O puternică impresie artistică au creat Nicolae Urziceanu și Emil Iurașcu (soliști ai Operei Române), fiecare inter­­pretînd clte două piese.­ Acompa­niamentele pianistice au fost reali­zate admirabil de Andrei Tânasescu. Harpistul Ion Ioan Roncea a fost prezent în spectacol cu fragmente din suita de dansuri românești „Co­dex Caioni“ de Ion Căianu inter­pretate ca întotdeauna cu multă sensibilitate. Finalul manifestării s-a constituit într-un minunat ta­blou folcloric, realizat de soliștii : Elena Merișoreanu, Ștefania Rareș, naistul Șandor Gavriil, baletul și co­rul ansamblului „Rapsodia Româ­nă“. (GEORGETA SCURTU) O EX­POZANȚI-ELEVI . In Salonul de artă al Bibliotecii Municipale „M. Sadoveanu“, la prima „personală“, în șirul expozanților-elevi ai școli­lor și liceeilor de artă, după Nicoleta Rodica Enescu a cărei pictură este de un profund lirism îi­ntr-o ime­­diatețe a gestului născind amintiri printr-un travaliu extrem de meticu­los, urmează Claudia Marinescu. Ne înfățișează rodul unei etape ultime, care se adaugă preocupărilor ante­rioare. Evenimentul este filtrat de ochiul competitiv al criticului de artă Marin Mihalache, secundat de cunoscutul pictor Spiru Vergulescu. Prin harul și disciplina investite în lucrările expuse, se definește o no­­tabiilă dotare artistică. (MARGA­RETA COSTA) a OPERA ROMANA a programat pentru iubitorii cre­ației pucciniene. Madame Butterfly (vineri 12 februarie la ora 18). In rolurile principale : Marilena Ma­­rinescu-Mareș solistă a Teatrului liric din Craiova, Veronica Gârbu, Florin Diaconescu, Nicolae Con­­st­antinescu. La pupi­tru : .Con­stantin Petrovici. ^ Sîmbătă 13 februarie, la ora 18 : Nabucco de G. Verdi, cu : Vasile Martino, Lucia Țibuleac Dan Zanei, Gabri­el Năstase Veronica Gârbu, Cor­nelia Angelescu, Ion Grigorescu, Nicolae Andreescu. Conducerea muzicală : Cornel Trăilescu • Pentru micii spectatori, duminică 14, la ora H, sub bagheta dirijo­rului Carol Litvin, în baletul Pre­­cauțiuni inutile de Herold Land­be­­rg, vor evolua : Cristina Teodo­­rescu-Palade, George Postelnicu, Ștefan Bănică, Gheorghe Angheluș. La ora 18 , Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart. In dis­tribuție : Nicolae Urziceanu Mo­nica Teodorescu, Adriana Alexan­dru, Alexandru Moisiuc Daniela Vlădescu (debut), Veronica Gârbu, Pompei Hărășteanu, Corneliu Fână­­țeanu, Cristian Mihâilescu, Ion Grigorescu, Cornelia Angelescu. Dirijor : Lucian Anca.­­ Continu­ed seria audițiilor comentate. In cadrul ciclului „Integrala operelor lui G. Verdi“, luni 15 februarie, la ora 18 am programat Attila. Comentează : Costin Popa,­­ Lu­cia Cicoară Eugenia Moldoveanu, Constantin Ene, Dan Zancu vor interpreta personaje­le ale uneia dintre cele mai principale cîntate opere. Carmen de Georges Bizet (marți 16 februarie, ora 18). Con­ducerea muzicală : Cornel Trâiles­­cu. A Miercuri 17 februarie, la ora 18 : Freischutz de Carl Maria von Weber. Vor cinia : Sanda șandru, Gerda Racher, Florin Diaconescu Adrian Ștefanescu, Lucian Marines­cu, Pompei Hărășteanu, Ion Gri­gorescu, Nicolae Constan­tinescu. Dirijează : Lucian Anca.­­ Pentru iubitorii baletului. joi 18 febru­arie, la ora 18 : Seară Vivaldi — Wagner — Prokofiev (Anotimpuri­le de A. Vivaldi cu , Cristina Te­­odorescu-Palade, Carmen Angheluș, Maria Cambari Mihaela Țigănuș, Nicolae Deneș, Gheorghe Angheluș, George Postelnicu, Gabriel Opinca­­ru , Tristan și Isolda de R Wag­ner, cu : Daniela Constantinoiu, Mi­­hai Babușki ; Simfonia clasică de S. Prokofiev, cu : Cristina Teodo­­rescu-Palade, Anne Marie Vretos, Laurențiu Guinea Carmen Anghe- Iilș Beat­rice Bleonț, Nico­­lae Deneș, Mihai Tugearu (REP). A ISTORiaI... ELUCIDATE . Scrie­re în lim­ba română de acum un mileniu. Acum o mie de ani, un român a scris pe zidul unei mî­­năstiri mai multe cuvinte și ex­­­­presii în limba sa maternă limba română In 1957, s-au descope­­­rit pe zidul uneia dintre clădirile complexului de vestigii arheologice din satul Basarab­—jud. Constanța — Romania m­ai multe inscripții, unele redactate in paleoslava și alfabet chirilic, cîteva în scriere glagollitică și greacă. Cea mai mare parte a acestor inscripții erau în­tr-o scriere enigmatică nedescifra­tă timp de o iată — 30 de ani. A­­cestor inscripții i-au consacrat stu­dii — fără a descifra „alfabetul necunoscut“ și nici „scrierea ne­cunoscută“ — numeroși cercetători români și străini : I. Barnea, V. Bilciur^sjiu, D. Bogdan, O. Diaco­­nu, P. Năsturel, M. Comșa, V. Beșevliev (bulgar) , Tryjarsky (polonez). Constantin Daniel a re­­u­șit să descifreze un prim set de cuvinte, ex.m­esii, propoziții din a­­cfeasta scriere, ce nu mai­­ este, deci, „enigmatică“, iar alfabetul devine clar, de înțeles. Studiul lui Constantin Daniel — marele orien­talist și descifrator de texte ple­cat din lumea noastră în puterea­­ vîrstei — a apărut în Istorii neelu­cidate. Almanah Estival ’87. Lucea­fărul, p. 35—40. La Basarabi sînt inscripții în limba română . Aces­te inscripții este dovedit că au fost făcute în anii 982—992. Deci : Isto­ria limbii române, a culturii româ­ne scrise începe exact acum o mie de ani, în secolul X (zece). Așadar, cu peste o jumătate de înaintea Scrisorii lui Neacșu mileniu din Cîmpulung Muscel (1521) și cu patru secole întregi înaintea Codi­­celui de la­ Ieud din Maramureș (1391).­­Semnificativ este faptul că limbile neolatine sunt atestate în scris tot din acea perioadă — ca­talana : sec. XI—XIII ;­­dalmata : sec. X ; franceza : sec. IX, anul 842 ; italiana : sec. X, anul 960 ; portugheza : sec. XII, anul 993 ; romanșă, retoromană sau ladină : sec. XI’ ; română : sec. X, anii 982—992 ; spaniolă : sec. X anul 980). Minți fonem că prin atestargil­e folosirii în scris a limbii române, acum o m­­ie de ani, se determine. O regândire" fundamentală­ a pro­blematicii "privitoare la form­a­rea, și evoluția limbii, poporului___român,­­ în_sensul fră­m­in­ing pripril.A..d«­ la l­d ^Basarab^^^tem^ei etoru­l^ Ba­sarabii întemeietorii IT ngg Timptil nostru~pe aceste melea­guri. Se confirma permanența și continuitatea noastră neîntreruptă în patria străbună. Se dă un nou impuls cercetării inscripțiilor vechi din spațiul românesc, care, într-o logică simplă e mai ușor să fie descifrate de către cunoscători ai limbii române. In fine , se relevă noi dimensiuni ale spiritualității românești. (LTVIU PETRINA) a ARTA POPULARA . Răspunzînd generoasei inițiative de valo­rificare a trecutului cultural al po­porului nostru, Muzeul satului de artă populară a organizat o ex­­i­poziție cu titlul „Descoperirea ro­mantică a artei populare“. Ea cuprin­de acuarele și litografii­ din sec. al XIX-lea semnate de artiști români binecunoscuți precum Carol Popp de Szathmari și de artiști peregrini, pictori sau gravori (Preziosi Raf­fet, Erming, Dlehl, Hejcke) ce au ilustrat costume populare și ima­gini din viața satului românesc. In cea mai mare parte necunoscută, lucrările aparținând colecției muze­ului reprezintă primele mărturii ar­tistice ale interesului manife­sat în veacul trecut pentru definirea spe­cificului național. Observate cu multă acuitate și redate cu minu­ție, pînă la cele mai exacte detalii ale costumelor din diferite zone et­nografice ale țării,­­ acuarelele și desenele lui Szathmari­­ reprezintă deopotrivă un documentar deosebit de valoros astăzi pentru studierea ansamblului și evoluției portului popular românesc, cît și un capi­tol important­ al istoriei artei seco­lului al XIX-lea stînd sub semnul stilistic al­ romantismului, al desco­peririi pitorescului în obiceiurile și peisajul satului și în afirmarea conștiinței istorice și naționale marcată de momentele revoluționa­re ale secolului trecut. Expoziția este închinată împlinirii a 100 de ani de la moartea pictorului clu­jean Carol Popp de Szathmari, lu­crările acestuia constituind nucleul cel mai important ca interes docu­mentar și realizare plastică în con­textul manifestării organizate la Muzeu­l satului și de artă populară. (MARIANA NICOLAE) ACTUALITĂȚI LA OPERETA (15— 21 febr.) ...Debutul mezzosopranei PUȘA U­RD­ARE­AN­U în rolul Czipra din opereta „Voievodul țiganilor“ de Johann Strauss (marți 16 febr., ora 18) • ...„O noapte la Veneția“ de Johann Strauss cu Liliana Pa­­gu, Eugen Savopol, Rodica Truică, Emil Spătaru, Constantin Drăgan, Adriana Milosav, Pușa Urdăreanu, Nicolae Simulescu, Tiberiu­nescu, Dimitrie Du­nea, Tudor Simio- Co­­talbă (miercuri 17 febr.. ora 18) O ...Un nou sacol „My fair Lady“ de Loewe care rolul Higgins este interp de actorul SERGIU TUDOSE d Teatrul Național din Iași, condi­a muzicală CORNEL CALISTRU la Opera Română din Iași (18 febr., ora 18)­0 ...Noua prea „Logodnicul din lună“ de Vd Kim­neke are în distribuție Simina Ivan, Rodica Truică, Ge­mănescu, Pușa Ur­­dareanu, V Bojescu, Eugen Sa­vopol, Darauf­rosin (sâmbătă 20 febr., ora a ..In „Secretul lui Marco Polog Lopez debutează MARTA SAIc in rolul Budargu (duminică febr ora 16). 1 februarie PREMIER]^ cei cinci poznași (R.S.C.) ; aariul și Miroslav B^a ; imaginea : regia : Jiri Kolin ; cujan Narti, Dușan Blankovic, Botb­arova, Marian Zadnikovic jează la Doina (Str Doamnei 9 35.38) a Clopoțelul (R.PJD. Con­ă) , regia : Cho Gyong Sun2 ; q Mi Ban, Song You Ok bțiye Son. Rulează la Timpuri (Bd> Gh. Gheorghiu- Dej 18 ; 15.6,' CICLUL I'LLME : „DE LA LI­TERATURA FILM“ £ Pair ia (Bd. Maghe 12—14 ; 11 86.25) ; EXTEMPOR LA DIRIGENȚIE (Rom.) : S< (Bd. Magheru 2 : 11.03.72), Fl>a (Șos. Giurgiului 119 ; 85.77.12 Horia (Aleea IOR 5 ; 47.46.75), (șus Ștefan cel Mare 31 ; 1.49) ; MESAGERUL INVINCIBIL p. Chimeză) ’• Cine­ma „Stud(Bd. Magheru 29 ; 59.53.15), Azalea 153 ; 21.31.8S Lira (Calea Călărașilor fembrie 1961;71.71) , MISS 13 Sep­tU­GOSLAVIA ;­F.I.) , Lumina (Bd Gh. Gheor Dej 12; 14.74 16), Cosmos (­ pantelimon 321 ; 27.54.95), Vc (Șos. Ilie Pintilie 61 ; 79.71.26),ECRETUL LUI NE­­MESSIS (R . Victoria (Bd. Gh. Gheorghiu­ 17 ; 16.28.79) ; MISI­UNE SPECI (R.p.D. Coreeană): Aurora (Edimstrov 113 ; 35.04.66), Grivița (Cal^K­ruț^ 166; 17 08.58), TAINA­­NEI PIRAȚILOR (U.R.S.S.) :­­ești (str. 9—11 . 50.43. TOTUL SE Buzești PLĂ­TEȘTE­­ RO; Dacia (Calea Gri­­viței 137 . 94); Pacea (Bd U­verturii 70- 71.30.85); UNDE EȘTI COPITE... ? (Rom.) : Dru­mul Sării (Hui Sării 30 ; 31.28.13); BICIUL FER­AT (R.P. Chineză) : Excelsior OBtrai (74 ; 65.49.45); Va­natorul șerpi (U.r.s.s ) ; Miorița (Ca­ Ioșnov m. 14.27.14); calaretul^rA cap (u.r.s.s.) ; Munca (Sosihal Bravu 221 . 21.50.97) ; C.­LIBERA (Rom.) ; Viitorul (SI­ Eminescu 127 . 10.67.40); • OPERA OMANA (Bd. Gh. Gheorghiu-D.0.72. 13.18.57); IN­TEGRALA CeLOR LUI VERDI — ATTILA­djție comentată) — luni 15, ora CARMEN — marți 16, ora 18; «scHUTZ — miercuri VIVALDI-WAG­­NER-PRGRO­ _ joi 18, ora 18; RIGOLETTO vineri 19, ora 18; NABUCCO [imbătă 20, ora 18; INIMA DE >il — duminică 21, ora 11; LUI DI LAMMERMOOR — duminică ora 18; • TEATR DE OPERETA (Bd. Bălcescu 2­ , 48). SILVIA — luni 15, ora 18;­­VODUI, ȚIGANILOR — marți 16, 18; o NOAPTE LA VENEȚIA ;acuri 17, ora 16; MY FAIR LADYjoi 18 ora 18; EXA­MENE, EXA,E _ vineri 19, ora 18; LOGOD­UL DIN LUNA — sâmbătă 20­ , 16. LEONARD — duminică 31,­ 40.30; SECRETUL LUI MARCOllo — duminică 21, ora 16. • TEATS NATIONAL (Bd. Bălcescu 2­,71,71),­ Sala Mare : CALIGULA ,Qi ig ora 18; A DOUASPREZA NOAPTE — vi­neri 19, ora [ONEȘTII — sîmbătă 20, ora 18; s­i j’a — duminică 21, ora 10; — duminică 21, ora 18 ; T­­i­t,e gtat ,jin con­stanța preza Nu suNT TURNUL EIFFEL — 15 ora 18; SIN­ZIANA Șt­elea — marți 16, orar 18! RE ION LA BAIA DE­­ URI — curi 17, ora 18 • DRUMUL SINGU­­ Ra- POVFST 15’ mlercuri I7' ora Id, POVES r [N HOLLYWOOD — sîmbătă 20, ora 13; UN ANOTIMP FARA NUME — duminica 21, ora 10; CONTRABASUL — duminică 21, ora 18 ; Sala Atelier: FARUL și DOMNUL VALENTINO — marți 16, ora 18; PE LA CEASUL CINCI SPRE SEARA — sîmbătă 20, ora 18 ; ACT VENETIAN — duminică 21, ora 10; FATA DIN ANDROS — du­minică 21, ora 14.30; AUTOGRAF — duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL „L. S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Mágureanu 1, 14.75.46): SECRETUL FAMILIEI POSKET — marți 16, miercuri 17, ora 18, du­minică 21, ora 10.30 • Teatrul Dra­matic din Constanța prezintă : Nu sunt turnul eiffel — joi­ța, ora 18; SlNZIANA ȘI PEPELEA — vineri 19, ora 18; REVELION LA BAIA DE ABURI — sîmbătă 20, orele 15 și 18. • TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Bd. Magheru 20, 59.31.03), Sala Ma­gheru: NECAZURILE UNUI ÎNDRĂ­GOSTIT — marți 16, ora 18; AMIN­TIRILE SAREI BERNHARDT — miercuri 17, ora 18; KARAMAZOVI­ — joi 18, ora 17.30; SCAPINO — vi­neri 19, ora 18, duminică 21, ora 17.30; MICUL INFERN sâmbătă 20, ora 18; FLOAREA DE CACTUS — duminică 21, ora 10 ; Sala Stu­dio: PENSIUNEA DOAMNEI OLIM­PIA — luni 15, ora 18.30; CRAH DE CURTEA VECHE — marți 18, ora 18.30; SENTIMENTE ȘI NAFTALINA — miercuri 17, ora 18.30; Ex — joi 18, ora 18.30; LA UN PAS DE FERI­CIRE — vineri 19, ora 18.30; CON­CURS DE ÎMPREJURĂRI — sâmbătă 20, ora 18.30; IDIOATA — duminică 21, ora 10.30; CINCI ROMANE DE AMOR — duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL DE COMEDIE (Str. Măndinești 2, 16.64.60): AVEA DOUA PISTOALE CU OCHI ALBI ȘI NE­GRI — marți 16, ora 18; CAPCANA PENTRU UN BARBAT SINGUR — miercuri 17, ora 18; PREȘUL — Joi 18, ora 18; SLUGA LA DOI STA­­PINI — vineri îs, ora 18; pachetul CU ACȚIUNI — sîmbătă 20, ora 18; SFINTUL MITICA BLAJINU — duminică 21, ora 10 ; TURNUL DE FILDEȘ — duminică 21, ora 18;­­ TEATRUL MIC (Str. C. Mille 16, 14.70.81): CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRA — marți 16, ora 18; IVONA, PRINCIPESA BUR­GUNDIEI — miercuri 17, ora 18; AMURGUL BURGHEZ — joi 18, ora 18; DOAMNA CU CAMELII — vi­neri 19, ora 18; DIAVOLUL ȘI BU­NUL DUMNEZEU — sîmbătă 20 ora 18; MITICA POPESCU — duminică 21, ora 18 ; Teatrul Evreiesc de Stat prezintă : CUM SE CUCERESC FEMEILE — luni 15, ora 18 ; Tea­trul Foarte Mic (Bd. Republicii 21. 14.09.05): NOAPTE BUNA, MAMA — luni 15, ora 18.30; BATRINA ȘI HOȚUL — marți 16, ora 18 30; ANO­NIMUL VENETIAN — miercuri 17, ora 18.30; lewis și alice — joi 18, ora 18.30; PENTRU CE AM MU­RIT — vineri 19, ora 18.30; ANA­LIA — sîmbătă 20,­ ora 18.30; JOC CIUDAT DUPĂ SCAPATAT — du­minică 21, ora 11; BĂRBATUL ȘI FEMEILE — duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL GIULEȘTI (Calea Giulești 16. 18.04.85): JEAN, FIUL LUI ION — vineri 19, ora 18; VI­SUL UNEI NOPȚI DE IARNA — sîmbătă 20, ora 18; CURSA DE VIE­­NA — duminică 21, ora 11; REGINA BALULUI — duminică 21, ora 18 ; Sala Majestic (tei. 14.72.34): DISCU­ȚIE FARA MARTORI — luni 15, vineri 19, ora 18; IARNA CÎND AU MURIT CANGURII — marți 16, ora 18; CUM S-A FĂCUT DE-A RAMAS CATINCA FATA BATRINA — miercuri 17, ora 18; CURSA DE VIE­­NA — joi 18, ora 18; SA NU-ȚI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA Simbătă 20, ora 18; ARTA CONVER­­­SAȚIEI — duminică 21, ora 11; AȘ­TEPTAM PE ALTCINEVA — dumi­nică 21, ora 18. • STUDIOUL I.A.T.C. (Str. 30 Decembrie 9. 15.72.59); VISUL UNEI NOPȚI DE VARA — luni 15, joi 18, sâmbătă 20, ora 18.30; STRESS — miercuri 17, vineri 19, duminică 21, ora 18.30. • TEATRUL „ION CREANGA“ (Piața Amzei­ 50.28.55); VRĂJITO­RUL DIN OZ — luni 15, joi 18, ora 9, miercuri 17, ora 15; PISTRUIATUL — luni 15, ora 15; TOATE PIIZELE SUS — marți 16, ora 9; MUZICAN­ȚII VESELI — marți 16, ora 15; DAVID COPPERFIELD — mie­curi 17, ora 9, joi 18, ora 18; UN TINAR PRINTRE ALȚII — vineri 19, ora 9; ALBA CA ZAPADA ȘI CEI 7 PITICI — vineri 19, ora 18; MARY POPPINS — Sâmbătă 20, ora 9; CENUȘĂREASA — sîmbătă 20, ora 16; NOTA ZERO LA PURTARE — duminică 21, ora • TEATRUL „C. TAN­ASE“: Sala Savoy (Calea Victoriei 33, 15.56.78) : POMPILIU DE POMPADOUR — marți 16, simbătă 20, duminică 21, ora 18; SAVOY, SAVOY — miercuri 17, joi 18, ora 18; DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE — vineri 19, ora 18; MI SE PARE CA MA­NSOR — duminică 21, ora 11 • Sala Victo­ria (Calea Victoriei 174. 50.58.65): VARIETĂȚI PE PORTATIV miercuri 17, duminică 21, ora 19 ; BĂRBATUL FATAL — Joi 18, vineri 19, sîmbătă 20, ora 19. • TEATRUL „ȚĂNDĂRICĂ“, Sala Victoria (Calea Victoriei 50. 15.23.77): ILEANA SINZIANA — luni 15, ora 15; VITEJII CETATH BADE-BADE — marți 16, ora 15; OUL BUCLU­CAȘ — miercuri 17, orele 10 și 15, vineri 19, ora 15; BOROBOAȚA — joi 18, ora 12; ARVINTE ȘI PE­PELEA — sîmbătă 20, ora 15; SPEC­TACOL MUZICAL PENTRU COPII — MINISONG — duminică 21, ora 11 ; Sala Cosmonauților (tel. 11.12.04); AMNARUL FERMECAT — luni 15, ora 15; MOTANUL ÎNCĂL­ȚAT — marți 16, ora 15, duminică 21, ora 11.30; CARTEA CU JUCĂRII — miercuri 17, ora 15; POVESTE DESPRE MARIONETA — joi 18, ora 15; LUNGUL NASULUI — vineri 19, ora 15. • CIRCUL „BUCUREȘTI“ (Aleea Circului 15. 10.41.95). CAVALCADA CIRCULUI — vineri 12, marți 16, miercuri 1.7, joi 18, vineri 19, ora 18.30, sîmbătă­­ 13, sîmbătă 20, orele 15.30 și 18.30, duminică 14, duminică 21, orele 10. 15.30 și 18.30. orașul COMPARAȚII Bucureștii celor mai viguroase în­noiri și exemplare deschideri de es­planade, ce pun în valoare edificiile prezentului și ale viitorului Își tră­iește zilele de efervescență, căpă­­tând contururi certe și modernita­­tea-i specifică, imprimată de noii săi constructori. In „Dicționarul universal“ editat de Lazăr Șăineanu, cu patru ani înainte de sfîrșitul secolului trecut, adică la 1 mai 1896, la Craiova, în Institutul de editură „Ralian și Ignat Samitca“, găsim la pagina 113, ur­mătoarea mențiune despre Capitala României: „Bucuresci, capitala Ju­dețului Ilfov și a întregii Românii oraș așezat pe ambele maluri al Dîmboviței și numit de aceea mai înainte Cetatea Dîmboviței: 200 000 locuitori, Universitate Curte de ca­sație și de Apel, Academie, Biblio­tecă, Museu. Patria lui Bălcescu, Boiîac, Filimon, Sihleanu. Aci se în­cheia in 1812 tractatul de pace Intre Ruși și Turci, care cedară Basara­bia; în 1886 pacea între Bulgari și Sîrbi pentru delimitarea Rumeliei orientale“. Treizeci și patru de ani mai tirziu în Enciclopedia Română Minerva e­­ditată la Cluj în 1930 se face men­țiunea: Capitala țării noastre și a județului Hiov, așezat pe ambele maluri ale Dîmboviței are peste 700 000 locuitori. Ocupă vechea luncă și ambele terase ale Dîmboviței și este cel mai mare ca teritoriu și cel mai însemnat oraș din țară. Data în­temeierii lui se pierde în negura vremurilor. Trebuie să fie foarte ve­­chiu și desigur s-a întemeiat ca un loc de popas pe drumul Giurgiului. Pomenit cînd ca Cetatea Dîmboviței, cînd ca Cetatea Bucureștilor. Devine capitala Țării Românești cind Mir­­cea Basarab construiește o Curte domnească cu biserică (Curtea Ve­che de azi), la 1460 Radu cel Fru­mos șade In scaunul cel nou de la București pe care-l cuprinde ștefan cel Mare ln 24 noiembrie 1473 etc., etc. Fișa monografică a București­lor crește ln dimensiune și infor­matică parcurgînd diverse etape, specifice pînă la anul apariției en­ciclopediei, o vom analiza în nu­merele viitoare. în Ultimele cercetări istorice regăsite Enciclopedia din 1972 vorbesc despre atestarea documentară ca cetate de scaun a lui Vlad­ Țepeș la data de 20 septembrie 1459. Pentru ca să relevăm faptul că patru sute de ani mai tîrziu deci la 1859, 24 ia­nuarie, Bucureștii devin Capitala țării reunite sub domnia lui Vodă Cuza, el fiind primul domnitor după perioada domnilor păminteni, care s-a preocupat de modernizarea Ca­pitalei. Planurile arhitecților lui au devenit realizabile abia mai tîrziu, ne referim în primul rînd la asana­rea Dîmboviței și vecinătăților sale. In Enciclopedia din­­ 1972 aflăm că Bucureștii se întind pe 604 kilo­metri pătrați, în prezent fastuoasele ctitorii ale Epocii vin să întregească tabloul marelui spectacol arhitectural, cel care s-a edificat și crește cu fiecare zi sub ochii noștri. In 1972, Bucu­reștii numărau 1 600 000 locuitori. In prezent trăiesc și viețuiesc muncind in perimetrul său peste 2 000 000 de oameni. O cifră impresionantă 1 Ia 90 de ani, deci in mai puțin de un secol, sporul populației s-a în­zecit. Și altă istorie relevă acest salt, alte evenimente. Ne vom referi și la alte mențiuni spre a păstra cît mai vie la memoria tuturor creșterea acestui colț de lume pen­tru totdeauna reprezentativ și româ­nesc. eugen Teodoru I­I TOM­A­­­I, in viziunea lui M­­ANESTIN * Î scena erotica teatrală exces de mijloace... „URIAȘII MUNȚILOR" - TEATRUL „BU­­LANDRA“ II. Regia. Talentul, forța de­­ creația fan­tezia regizoarei Cătălina Buzoianu sunt cu­noscute și i-au conferit un statut de frunte in cadrul breslei. Și în Uriașii­­ munților, personalitatea sa creatoare se face pe deplin­ simțită, dar spectacolul nu reușește să transmită în termeni convin­gători, în mod clar generosul mesaj pro­pus de Pirandello și intuit în final de re­gie, referitor la actul artistic și la zbu­ciumul interior al artistului creator. Din­­ prea multul personalității sale artistice, din evidenta bogăție a fanteziei sale, regi­zoarea — depunând o muncă imensă — nu a mai reușit în final să selecteze, să sin­tetizeze din ampla sa viziune elementele el esențiale ; limbajul teatral convențional fo­losit exagerat în stiluri diverse a afectat reprezentația. Aglomerarea de semne plas­tice, o bandă sonoră agresivă (încercînd să armonizeze pe Mozart cu... ritmurile spaniole sau moderne, vocile din off, zgo­motele abundente etc.), mișcarea excesivă (se includ aici și dansul și pantomima etc.) în scenă prin sală, ambiționînd să învăluie, să introducă spectatorul în ac­țiune, ilustrarea uneori pleonastică a re­plicii — toată această suită de mijloace diluează substanța textului. Acest de semne teatrale are drept rezultat exces un „spectacol rece“ demonstrativ teatral, lip­sit de coerență, în care elementara înțe­legere a conflictului, a „poveștii“ drama­tice a lui Pirandello e ignorată, trece în­tr-un plan secundar, „nu mai pătrunde“ în sală ; relațiile dintre personaje, suport dramatic important al oricărui spectacol, sunt astfel estompate. Se întîlnesc momente­l­e impresionante cizelate cu multă migală, cu secvențe superîncărcate de efecte inu­tile. Spre exemplu, introducerea „trupei contesei“ în acțiune, finalul primei părți și, mai ales, finalul reprezentației (după apariția dezagreabilă a uriașilor munților la ușile de la intrarea în sală) sunt „micii bijuterii“ ale interpretării textului prin alese mijloace teatrale de pregnantă și in­spirată expresie ; ultimul spectacol imagi­nat de trupa lui Use (zisă și Contesa) în finalul reprezentației, în fața uriașilor munților (de fapt a noastră, pentru că nu­­ era necesară prezența lor fizică, ni se su­­g­gerează foarte bine de către Pirandello câ­­­nd­ am putea fi niște uriași minunați, constructivi, în sfera materială, dar des­ S­tructivi în cea spirituală­ devine un spec­tacol perfect în sine ; în această secvență Cătălina Buzoianu s-a concentrat, a selec­tat cu precizie și măsură mijloacele de expresie adecvate și convingătoare ; aici replica, pantomima măștile își află porni­­­rea din situația dramatică din text ; „trupa“ joacă, in disperare ultimul său spectacol, ced ai vieții sale, încearcă de­monstrarea utilității sale — pentru noi, marele și uriașul public — prin actul ar­­­­tistic, prin ale sale rezultate emoționale, educaționale , situații comice și tragice ’ sînt redate admirabil într-o suită ritmată, rezultatul fiind cutremurător — publicul opac la artă are un trist cîștig de cauză ? și va sacrifica pe biata lise, cea dăruită cu trup și suflet artei. Dar de la acest ad­mirabil final (greu previzibil în contextul general al spectacolului), care trebuia pre­gătit și în cele peste două ceasuri de re­prezentație, pînă se momente ca : mono­logul excesiv lungit și încărcat al Usei (în prima parte) visele ,coșmarurile trupei“ (a doua parte a spectacolului) etc. este o­­ cale foarte lungă. Abundența de efecte regi­zorale este amețitoare și unele se pot sesiza abia la cea de a doua vizionare — de exemplu „aparatura“ mînuită de Milordino și Du­­cio Coccia plasată în stînga spectatorului, care ar avea drept rost materializarea pri­mitivă și vulgară a efectelor „vrăjitorești“ folosite de Cotrone. Am ajuns astfel, tre­­cînd peste multe alte exemple, din lipsă de spațiu tipografic la un aspect cu rol foarte important, cel referitor la folosirea interpreților, la relevarea ideilor prin ac­tor și nu doar prin mijloace scenice exte­rioare. Acest Cotrone (ce ne sugerează pe Prospero, creat de Shakespeare) este un înțelept, un magician al inteligenței, el se joacă,­folosește și efecte­ primitive (furtuni,­­ fulgere etc.) pentru primitivi, dar nu pri­mitivismul îl caracterizează în întruparea sa ca vindecător de suflete, filosof al vie­ții, nu efectele spectaculoase îi sunt­­ spe­­­­cifice, precum le revendică regia ; actorul Ion Caramitru (Cotrone) este admirabil în­­ înțelegerea profundă a personajului. In de­­­­tașarea față de contextul spectacolului, reușind performanța de a se impune tn­ei distribuție cu fier artistic real, cu firesc,­­ determinîndu-ne să-i ascultăm cuvîntul peste accesoriile regizorale forțat aduse, care îi marchează de multe ori aparițiile. Interpretarea. Actorii­ s-au supus cu o imensă devoțiune, demnă de aprecieri elo­gioase acestei viziuni regizorale care, din păcate, i-a supralicitat de foarte multe ori în mod inutil în Uriașii munților, și cele două tabere a­parent opuse — „năpăs­tuiții“ și „trupa contesei“ — au doi repre­zentanți fanatici : pe Cotrone și Tise. Con­flictul dintre ei nu este de idee de fond ci de formă, de modalitate în exprimarea aceluiași crez privind personalitatea indi­vidului. Dacă personajul Cotrone, prin Ion Caramitru se impune ca forță mo­trice in acest conflict, in cazul lui si se în­drumarea regiei duce la o simplificare neindicată a personajului . Mariana Bu­ruiană, actriță de rafinată și originală per­­sonal­ita­te (modelată regizoral spre „genul* Valeria Seciu, m­ult prea personală inter­pretă spre a fi imitată), este impresio­nantă în grația farmecul, inocența, fragi­litatea degajate, dar de multe ori e obli­gată a fi prea derizoriu melodramatică, regia o frustrează tocmai de fanatica sa forță în crezul artistic. Un profil roman­tic bine conturat, echilibrat oferă Răzvan Ionescu. Goana dup­ă efecte teatrale um­brește uneori jocul unor actori a căror prezență o doream speculată și în funcție de replică. Îi numesc pe Valentin Uri­­cescu (actor de mare clasă), pe Constantin secund, ca și pe Marcel Iureș (în rolul important al contelui îndrăgostit nebu­nește de actrița Uie, cu implicațiile grave ale schimbării stării sociale etc.) — inter­preții sînt ireproșabili în contextul spec­tacolului, dar au avut solicitați la cota lor maximă. Debutează cu acest prilej, pe scena de la „Bulandra“ : Oana Pel­­­ea, speculîndu-i-se mai mult doar tempera­mentul cunoscut Răzvan Vasilescu (fost actor la Teatrul Giulești) cu talent mar­e în­d evoluția personajului său Sandu Mi­hai Gruia reușind accente originale de factură tragi-comică bine redate, Doru Ana (de la Teatrul „Vasilescu“) într-o reu­­­șită compoziție, Ioana Pavelescu-Sion (de la Teatrul Mic) într-un rol mut rezolvat cu prestanță scenică și Manuela Ciucur (care a mai juca în calitate de studentă, ca și Sandu Mihai Gruia pe aceeași sce­nă) un talent al tinerei generații, docilă și sensibilă în fructificarea fiecărei îndru­mări regizorale. De­ o­­ solidă școală a in­terpretării, indiferent de viziunea regizo­rală ne conving­ încă o dată Ileana Pre­­descu ; ea s-a adaptat cu dezinvoltura ca­racteristică marilor artiști propunerilor re­giei, care i-au rămas uneori datoare în nuanțarea rolului. Aceeași situație o în­­tîlnim și în cazul Irinei Petrescu, execu­tant perfect al indicațiilor regiei într-un rol solicitant mai mult ca mișcare și mai puțin ca substanță dramatică. „Bufonul* Luminiței Gheorghiu, încărcat de nume­roase simboluri unele nemotivate prin text, este configurat­ cu nuanțe de că­tare actriță, dar rămîn evidente mult prea multele sarcini care i s-au dat și dau personajului o tentă confuză. Pirandello, prin text, a avantajat unii interpreți, regia a dezavantajat pe alții, dar întreaga dis­tribuție degajă abnegație profesională, dă­ruire scenică. Rămînem cu regretul că Uriașii munților nu este marele spectacol mult așteptat, în ciuda faptului că Pirandello a oferit un text bogat în substanță dramatică și Tea­trul „Bulandra“ a investit în spectacol tot ce avea mai dur : regie, scenografie, ac­tori. Această reprezentație se poate con­sidera un accident de creație firesc în marea cursă spre perfecțiune și succes. Ileana lucaciu ecran din premierele lunii In buna tradiție a prezentărilor noastre pe această temă, începem — firesc — cu ilmul de producție națională , cel care, atunca cînd ne aduce bucurii, ni le adu­ie, parcă, mai mari și mai d­irabile de­la­ cele venite de aiurea. Primul titlu, rar, pe care-1 cităm în această ordine de lei este EXTEMPORAL LA DIRIGEN­SE — dirigenția fiind o „materie“ la ca­­e, de regulă, nu se da extemporal.« le-au vruit, deci, să spună realizatorii a­­cstui film ? — scenaristul George șovu , regizorul Nicolae Corjos, cuplu de­ f­­um „rodat“ și experimentat prin filmele le largă audiență la publicul tînâr Decla­­ație de dragoste și Liceenii. Vi le mai­­ mințiți . Dacă, cumva,­­e-ați uitat sau facă, și mai puțin probabil, nu le-ați va­ut.«„extemporalul“ de-acum vă edifică — ntr-un fel­, pe care titlul îl surprinde cu­xactitate — asupra întregii „serii“ , căci cunește principalii eroi ai filmelor an­­erio­are — aplanînd micile conflicte („nu­­ne generații“), impăcînd taberele („av­erse“) și transmițând noilor promoții de iceeni ceea ce-i mai important : ștafeta nor frumoase sentimente... In distribu­ie : Ion Caramitru, Tamara Buciuceanu­­Botez, Diana Lupescu Mădălina Popa, lon Zamfirescu Adrian Păduraru, Teodo­­r Mareș, Carmen Enea, Florin Chiriac, Ș­tefan Bănică Sr., Mihai Constantin, Da- Sirbu. • Intenție (sau neatenție) de regramare: al doilea film românesc al unui este tot „cu liceeni“... Liceeni în cla­­s a XH-a deci intr-un timp al vîrstei :­ cînd problemele se pun cu mai multă ravitate decit pînă atunci — chiar dacă a­­castă gravitate este transpusă în cheie co­­m­co-muzicală. Și exact așa , ca pe o comed­ie muzicală inspirată din viața liceenilor, i-am­ și conceput filmul scenarista vasilica ,frate și regizoarea Elisabeta Bostan f ilm intitulat ZIMBET DE SOARE... De­­ vîrsta „preșcolară“ a Veronicăi la in­­rarea în maturitate e un drum , pe care ele două cineaste l-au sttrăbătut împreu­­ă, și l-au străbătut frumos (dacă ne închim la Saltimbancii la Pr­­isiunl, la unde ești, copilărie...). Și n-ar fi exclus a Veronica de-atunci să fie­ tocmai cale­­a de-acum a" lui Petrică — liceanul ti­nid și visător, care-și numește Zimbet. le-Soare fata dragă inimii lui. Așadar,­­IMBET DE SOARE — un film­­ care-i luteți (re)vedea pe Carmen Galin și Mir­ea Diaconu („împărăteasă“ și­ ,împărat“), p e Tudor Petruț și Bianca Brad (Petrica i iubita lui, Z­­im­bet-d­e- Soare) ileana tana Ionescu (dădaca ce nu poate lipsi p­rin nici o povest lomea și Julieta, ai de dragoste — vezi— cvrei protagoniști iau chiar mai tineri decit eroii filmului astru) George Mihăiță Ruay Rosenfeld , Vas­lie Murari ,zi­c toți trei II, III. — dar ordinea n-are aici, nici o im­­portanță) ș­ a. Pentru că-i vorba de o co­­medie muzicală să precizăm numele ompozitorului, Marius Țeicu (alături de­­are apare — pe generic — textierul său redirect , Eugen Botanu), fără a uita că maginea filmului este semnată de Ion Marinesei, (alt colaborator fidel al regizoarei Elisabeta Bostan), a­­ncadrându-se unei uite pe care o deschisese Luptătorul cu abia (și o continuase Luptătorii din Ca­sa Misterioasă și, recent, Mesagerul in­­vicibil), filmul chinezesc biciul FER­­MECAT. In regia lui Zhang Zi’En, b­l­lasează acțiunea In aceeași perioadă — e­nceput a secolului nostru — cinc­ se regătea răsturnarea dinastiei imperiale Jing (1644—1911) și Instaurarea Republicii. Așadar, o tribunar Insolită — Și în cel mai înalt grad atractivă , îndeosebi pen­­ru tinerii spectatori — de elemente fan­­istice și fapte reale, de istorie și l­ung-fu, la comic și dramatic, într-un film anume început și realizat pentru marele public, Nicolae ulteriu \ I Drăgănescu — împinși prea mult în planul

Next