Saptamina, 1989 (Anul 19, nr. 2-50)

1989-05-12 / nr. 19

Un magician al baghetei: CRISTIAN MANDEAL MADALIN VOICU este noul dirijor al Orchestrei Simfonice din Ploiești La Teatrul Foarte Mic a expus plasticiana ELE­­NA MOȚIT Și IULIU POPESCU ne recomandă ... „Maidanul cu dragoste“ PUSA POPESCU MARIN si-a dedicat expoziția sa marelui Eminescu DAN CONSTANTINES­­CU cău­tind un nou su­biect de inspirație pen­tru lucrările sale­ ­­­. Galeriile municipiului găzduiesc o reușită ex­poziție : TIA PELTZ CRISTINA IORDACHES­­CU, o mezzosoprană de un lirism fremătător Clarinetistul CRISTIAN VLAD ... și magia su­netelor Soprana ANGELA BUR­­LACU aplaudată in Fes­tivalul „Cîntarea Româ­niei“ In așteptarea unui nou volum de versuri : PE­TRE DAN Colecționar de umor re­cunoscut : DUMITRU VASI­ ȘOIMOȘEANU panoramic OMAGIU­LUI EMINESCO, Moder­na sala UNESCO d­in Piața Romană, găzduiește expoziția de pictură a ar­tistei Puia Popescu-Marin. prezen­tarea și selecția lucrărilor este ri­guroasă. Lucrările inspirate din ver­surile marelui poet — în general ele sunt de dimensiuni mari — alternea­revelator, se va Înțelege de ce ta­lentul se diversifică“. Le rămine. In primul rînd creatorilor, dar fără În­doială și interpreților, să rezolve o­­ferta atît de generoasă a festivalu­lui nostru național, aceea de a se Integra unui sistem Informațional complex și mai ales aceea de a adera la „sensul culturii“, unul u­­manist ca formă, unul metaforic ca esență, rezultând „inevitabil, ca un corolar necesar din constituția și existența specific umană“. Largul o­­rizont deschis dansului de Festiva­lul Național „cîntarea României" ne invită la aceste reflecții. Morfologia culturii, ca un veșmint al dansului, ză cu mici panouri florale, executa- vorbește despre „o componentă da­te intr-o tehnică proprie. „Lectura“ minantă, stilul“. Este vorba nu nu­lor succesivă nu este posibilă. Pic­­mai de păstrarea rigurozităților sti­lurile, să le numim eminesciene­­listice ale fiecărei forme de dans, eclipsează delicatele miniaturi ale ar­­ci­­i de stilul fenomenului core­tistei, însă, în același timp, acestea grafic in ansamblul său. „Stilul este — aranjate printr-o subtilă regie — mediul permanent în care respi­r pregătesc ochiul pentru receptarea răm,... este coeficientul prin care ț marilor imagini, fac trecerea mai un produs al spiritului uman își­­ ușoară de la o modalitate artistică dobindește demnitatea supremă. . . la alta. Pictura Puie! Popescu-Marin stilul este un fenomen dominant al dedicată universului eminescian este culturii". (RALUCA IANEGIC) • de esență muzicală. Imaginile născut BIBLIOTECA MUNICIPALA „Mi­te din impactul cu versuri din Lu­­hail SADOVEANU“ : • Sub gene­) teafărul, Ondina, Epigonii, De ce ·cui „Conducerea economiei națio­nu-mt vii, Memento mori, Mortua­nale la condițiile dezvoltării inten­est, La o artistă, De cite ori iubito, sive“, miercuri 17 mai, ora 14, la Floare albastră, Se bate miezul nop- Institutul de Studii și Proiectări E­ țli, Crăiasa din poveste, Adio, Ve­­nergetice, va avea loc prezentarea nere și Madonă, Melancolic, Din va­ volumului : „Eficiența în strategia lunile vremii și Vis se alcătuiesc din dezvoltării“ de Barbu Gh. Petrescu 8 simboluri combinate „matematic", din (Editura Politică, 1988), participă :­­ culori a căror plasticitate transmit­e prof. univ. dr. Pompiliu Grigorescu puternică sau moderată polifonie. Ar­ de la Universitatea București. • In­tista creează sub un evident impuls cadrul ciclului : „Amfiteatrul cultu­­ sinestetic ; viziunile rezultate nu sunt rar-științific pentru tineret; se va statice ; există în ele o continuă miș- desfășura vineri, 19 mai, ora ÎS, la care, un flux și reflux cromatic, cu­ Liceul industrial nr. 11, un dialog loarea se transformă în vibrație sp­­re marginea volumului : „Terra, noră, întregul ansamblu făcîndu-se geosistemul vieții“ (Editura științi­ftizl­ și văzut ca o partitură muzi­­fină și Enciclopedică, 1987). Partici­pală dintr-un Brahms temperat. In- Pă . Prof­ univ- dr. Alexandru Roșu, deși tehnicile și modalitățile folosite autorul lucrării. (Organizează filiala nu sunt egale între ele, dar unitatea ,,Barbu Lăzăreanu“). • In aceeași lor stilistică vine tocmai din această z** @ ora **** *a întreprinderea „Re­capacitate­a artistei de a le or­ publica“, se organizează, în colab o­chestra coloristic și vizionar In­ rare cu Universitatea Cultural-ști in­tr-un peisaj de basm popular­ este Irileă București, o dezbatere pe introdus un insert modernist de tip marginea volumului : „Introducere barbian (Mortua est), iar In altul la mecanica solidului cu aplicații In simbolist, apare detaliul realist care ■ Inginerie“ (Editura Academiei, 1989), echilibrează mișcarea dramatică . Participă : Radu P. Voinea, Dumitru materiei (Ce-ți doresc eu ție), dia­­c­ Voiculescu și Florian Paul Si­logul dintre „rîuri“ și „ramuri“ din­ mi °n, autorii lucrării, a In cadrul tre­statornic și nestatornic, căpătînd ciclului „Cartea in sprijinul produc­dimensiuni cosmice. Tablourile sem­­ilei“, joi 18 mai, ora 14, are loc ra­nificative și reprezentative pentru întreprinderea ..Steaua Roșie“ pre­forte plastică și creatoare a artic-­zentarea volumului : „Transmisii hi­tei, pentru posibilitățile ei viitoare draulice și electrohidraulice“ de Ni­sunt cele In care tușa expresionistă colaj Vasiliu și Slie Catană (Edicu­sau doar pastelată sugerează mișca­­r­i Tehnică, 1988). Participă : prof. re și ritm, „prăpastie“ și genune" univ- Nicolae Vasiliu, coautor allu­(Luceafărul și vis). Puia Popescu- crăril și Victoria Popescu, redactor Marin ne propune un Eminescu rol , Editura Tehnică (organizează fi­mantic In dialogul cu Eminescu mo­­rala „Nicolae Bălcescu“). . Mart demul. (DANIELA MARIANO) • 16 mai, ora 13, la sediul central al EMINESCIANA. Nu de mult bibliotecii, se va prezenta volumul am asistat la o serată muzicală in­ „Civilizația românilor între medieval titulată „Eminescu și muzica“ unde a* modern. Orizontul imaginii (1550— am fost martorii triumfului ’ marii 1890)“, Editura Meridiane, 1987. Par­azte aflate sub semnul mai multor tru­pă : Răzvan Theodorescu, autorul muze : Thalia, caliope și Euterpe lucrării. " La ora 14, la Institutul In rostirea actriței Leopoldina Bă- de Proiectări pentru Industria Ușoa­răriță am trăit momente de mare ră, are loc o prezentare a volumului , elevație spirituală ascultînd ,inte­ ..Poeme dintr-un sfert de veac“ (E­grala Scrisorilor“ eminesciene , co­­ditura Eminescu, 1938). Participă : moară de gîndire filosofică, de­sen­ Nicolae Dragoș, autorul lucrării. Ar­u­mente, de meditație amară lucidă­mează un recital din lirica poetului, asupra destinului omenesc. Cu o­n­ susținut de actori al teatrelor bu cu­negalabilă artă a rostirii versului, restene. (Organizează filiala „Liviu­ Leopoldina Bălănuță ne-a transmis Rebreanu“). (H. F.) • CI-prin glasul ei cald, în unduiri me- IS BERNETICA ȘI INFORMATICA :­lancolice dar și tresăriri ironice i­ 1 IIUQb­iljititț­rea—£ ste­ra—ordinea—zi­deile de o mare actualitate ale —i­­ _ mi. Sfera de cuprindere a acestei relui poet. Ne-am­ reamintit de la noi discipline științifico-aplicative se „cartea“ fiului de domn din Seri?­­ extinde asupra a zeci de sectoare de soarea III“, de emfaza lui Baiazid, 1 activitate și sute de profesii — precum și de replicile pline de dem- principalele activități creatoare de altate ale lui Mircea, domnitorul bunuri materiale și spirituale ale care-și apără „sărăcia și nevoile și vieții moderne. Este firesc deci, ca neamul“, de grava meditație din Și pregătirea viitorilor specialiști, in­„Scrisoarea I“. Toate acestea au diferent de domeniul în care vor fost transpuse cu o perfectă știință activa, să cuprindă elemente de ln­a „citirii­ versului eminescian, cu formatică. Este un adevăr ce se ve­o Inegalabilă putere de a trăi pînă rifică practic în activitatea Centru­) la incandescență versus de către act­lul de Calcul al Universității Bucu­mirabila actriță Leopoldina Bălănu­­rești — CLUB care, cu o vechime de 1­ță. Seara a fost ilustrată de către peste 27 de ani, este prima unitate doi muzicieni din tînăra generație­­ de informatică înființată în tara Ion Ivan Roncea (harpă) și Maria noastră, desfășurînd o intensă acti­v Cazacu (violoncel) care au interpre- vita­te de integrare a cercetării cu tot pagini de muzică veche româ- producția, în strînsă colaborare cu 1­nească sau piese de George Enescu Facultatea de Matematică, Despre și J.S. Bach. A fost o seară de la formele actuale de acțiune ale care am plecat îmbogățiți sufletes- C.C.U.B. ne informează în conti­­­te, mîndri de marea artă și de m­are, conf. dr. Ion Văduva, con­s slujitorii ei devotați • Casa de­ducătorul acestui centru. ..Centrul de discuri Electrecord a făcut un dar Calcul, prin personalul său specia­lubitorilor de poezie, versuri emi­­lizat, conduce forme didactice ne meseiene în interpretarea vocii de pregătire (cursuri, seminarii, labo-r­aur a actorului Gheorghe Cozorici, ratoare), elaborează periodic manu ) Sunt reunite 20 dintre creațiile du­­ale, culegeri de exerciții sau alte ceafărului nostru care creionează un materiale didactice necesare pregati­traseu poetic plin de sensibilitate, rii practice din domeniul informa­ales cu dragoste, venerație și dis­­ticii și organizează cursuri de instru­cemămînt. Poemele „iubirii** medi­­ile privind utilizarea noilor ex h!­­tative sau elegiace, care ne apar ca pamente sau tehnici de calcul. Ast­simple cîntece de dragoste sau pas­­tel, numai în ultimul an, au fost țeluri pline de culoare, poemele în­ editate la Centrul de multiplicare al­cărcate de filosofie sau cele ale no- universității trei manuale (unul pa­turii sunt rostite de Gheorghe Co­­vind limbajul PASCAL, altul refe­zorid­ cu acel glas ce vine pârcă­ritor la editoare de texte și altul din străfunduri, încărcat de căldură, referitor la construirea și utilizarea duioșie, tărie și care vibrează a­ bibliotecilor de programe) și a­­semenea corzilor unui violoncel stru- funcțional două cursuri de inițiere nite de un mare maestru. Actorul, pentru utilizatori. Prin însăși actul realizator al unor memorabile per- Său de înființare. Centrul de calcul sonare pe prima scenă a țării, se are sarcina de a realiza 9* P*12F ®“ dovedește și prin această apariție me de cercetare. Centrul deține discografică a fi un mare Indrăgos- locuri fruntașe în țară in domeniul tit de Eminescu. (RALUCA TULBU- simulării numerice, proiectării și RE). m DIMENSIUNI SPECTACO- plezentării limbajelor de programa­LARE , deținute de Festivalul Na­­re și modelării matematice ba.T&i& ne­țional „Cîntarea României". Includ diverse direcții de matematici a­arta coregrafică drept coordonată a­plicate­­ modele stochastice,­­letone complexității. Pe latura competitivă numerice pentru ecuații cu aerva­• acestui amplu circuit uman, dlan­­te parțiale, statistică matematica), sub dștigă din ce în ce mai mult in ultimii ani. C.C.U.B. a realiza teren ; el devine o formă de mani- un nou limbaj de simulare a «ist­­estare artistică de masă și lucrul melor dinamice discrete JSI ®" este important pentru popularitatea tim­e (limbajul GASP-SIMMTIll hii Artiști profesioniști ne într­lnesc limbajul DEL pfPrecum cu cei amatori care urmează să de­­clate din medii industriale, precum prindă treptat cîte ceva din tainele numeroase lucrări legate de îim­profesionalismului. Sub formele mai bare de programare, generarea accesibile sau abordînd maniere d­eși­ calculatorul a diverselor tînm­i • «țri contemporane. manifestările co- variabile stor­­astice. "roivares regrafice pe care le-am vizionat ar a­­verselor probleme numeric •­vea ca o primă urmare, punerea din cercetărie efectuate au avuție* în lumină a talentelor. Dar, „în beneficini diverse centrale Indus­e, artă, talentul denumește mai cu a­re alte unită­ți eco­seamă darul, perfectibil pînă te­nomice". (HARALAMBTE­LE-virtuozitate, de a stăpîni materia rea) a CENACLURI. Laborate­sensibilă, în vederea unei valori fi­­rul de lucru al cenaclului literar cărl­a ei într-un proces creator. Și deoarece materia sensibilă, imagi­nea și cuvîntul, au atîtea laturi care solicită să fie integrate în procesul „Nicolae Bălcescu“ al Ministerului de Interne a fost prefațat de eseul „68 de ani de la crearea Partidului Comunist Român și 9 Mai — eroism și independență”, prezentat de Geo Călugăru. A urmat un recital de poezie patriotică susținut de mem­brii cenaclului. Mesajul ideatic co­municat de poezie a fost de un înăl­țător patriotism și devotament față de patrie și partid. La atelierul de lucru au citit : Mircea Dan Duțu, E­­lena Tomașu și Geo Călugăru. Schi­ța „Zăpezi sub lacuri- prezentată de M.D. Duță a fost apreciată de scri­itorul Eugen Teodoru care remarca la acest autor fiorul epic autentic, viabilitatea personajelor creionate, precum și dialogul care este viu și antrenant. Scriitorii Ion Potopin și Petre Hladckci-Bucovineanu subli­niau la acest autor sinceritatea și prospețimea care vin dintr-un fapt trăit, reușind în același timp să re­dea fidel stări de conștiință ale personajelor principale, urmârin­­du-le mai ales cind la acestea se produc rupturi psihice din cauza u­­nor întîmplări neprevăzute. In cele 12 poezii ale Elenei Tomașu se simte o curgere limpede, asemenea unui izvor de munte, ce se consti­tuie într-o aleasă ținută etică a su­fletului uman. In creațiile patrioti­ce autoarea își găsește echivalen­țe artistice din cele mai reușite. E. Tomașu stăpînește prozodia, abor­­dînd teme majore și reușește în a­­celași timp să atingă coarda liris­mului autentic. Pentru mesajul său profund patriotic Geo Călugăru gă­sește acel cuvînt care dă forță și vigoare creației. Autorul sugestia unor întîmplări de valorifică înaltă încărcătură emoțională din istoria construcțiilor marilor ctitorii de pe întreg cuprinsul patriei. Chiar și în rondelurile pe care le cultivă cu pricepere, imaginile se susțin la aceeași altitudine. Autorii au ținut să omagieze în lucrările lor de o autentică vibrație patriotică, purtînd amprenta unui optimism tonic, efer­vescența vieții și creației cu care oamenii muncii din patria noastră, într-o puternică unitate de voință și acțiune, se pregătesc să întîmpine mărețele evenimente politice care vor înnobila cu aura lor acest an. (VIORICA NANIA). * MEREU DA­­RUINDU-SE, OMUL . O proză de o neașteptată sensibilitate și gingă­șie, în acest secol al ironiei fas­tuoase ori, doar, complexate, o pro­ză a cărei prospețime, iradiind par­că dintr-o de mult nemaiîntîlnită i­­nocență a gîndului, dezvăluie inuti­litatea și ridicolul atîtor artificii na­rative (deliciul criticilor bine Inten­ționați !), fals simbolice, mimînd profunzimi metafizice. .. O astfel de proză, deși incredibil, există și este semnată de aproape, Rodica Bretin. Plăcerea povestirii — reală, bucuria de a preschimba lumea într-un poem — constantă, pasiunea de a reconstitui — fără nimic arheo­­logizant în ea — sentimentul iubi­rii, aflat în prima sa dimineață, trăit de omul preistoric cu uimire, primindu-l nu ca bine­cuvîntare din înalturi, ci ca dăruire a ființei u­­mane către frumusețea din sine în­săși, ca armă fragilă în lupta cu spaima și necunoscutul. . . acestea sunt doar cîteva din stelele polare sub care navighează cărțile Rodicăi Bretin. Două apariții mai recente — Șoimul alb și Uriașul cel bun — se pot citi, fără îndoială, nu numai ca o „istorie“ a omului, desprinsă parcă din frescele rupestre, din saga-uri și epopee , o „istorie“ po­sibilă, în care fantezia poematică descifrează, într-o unealtă de silex sau în zgh­ieturile de pe un os de ecvîdeu, o dramă neștiută, o simți­re neînțeleasă, recuperînd-o și îm­bogățind-o. Cărțile Rodicăi Bretin se pot citi, așadar, nu numai ca ..isto­rie“ a omului care accede la ori­zontul gîndului, treptat, după ce mi­lenii de-a rândul își arde degetele ca să „înțeleagă“ focul sau și le zdrobește încercînd să cioplească vîrfuri de săgeți sau de lance, ci și ca „istorie“ a omului, care, eva­dând din țarcul senzațiilor și necesi­tăților biologice imediate, accede la orizontul sentimentului, încă nelă­murit, al iubirii. Și pentru că am­bele cărți reconstituie o „cardiogra­mă“ simbolică a milenarei condiții­­ umane, am putea încerca să între­zărim sub jocurile amăgitoare ale po­vestirilor — ascunsă în filigran — harta intențiilor narative. ..progra­mul“ estetic, care ar trebui să justifice aceste pagini ..apocrife“, deși ele se justifică, în fond și în formă, prin propria lor frumuse­țe. Astfel, s-ar putea deosebi alături de, să le zicem. ..texte primitive“ (Pietrele de foc, Marea de iarbă, Culoarea de umbră) sau excelente texte fantastice (Cetatea gerzilor, Flu­viul fără întoarcere, șarpele de pia­tră, Stăpîna junglei, Călărețul sin­guratic) povestiri-parabolă (Fecioa­ra de alabastru, Copiii Soarelui, Pasărea furtunii), alături de poves­tiri reconstituind, creând legende ale popoarelor lumii (Șoimul alb, Fata de lut, Mantia curcubeului), legen­de istorice realiste sau cu tentă fantastică (Cîntecul delfinului, Bâ­­trînul din mare, Dansatoarea de fum) și basme ..clasice“ (Uriașul cel bun. Zîna muntelui). Un parfum de autentică vechime, originalitate, stilizare migăloasă, iată trăsături de­­­finitorii ale acestor proze. Dacă prin povestirile despre începuturile umanității — ani de rare în literatura noastră — autoarea dovedește o intui­­ție remarcabilă, înțelegînd și surprin­­ztnd exact elapele devenirii omului, în cele fantastice dezvăluie un ta­lent autentic și personal, acela de a crea un univers deosebit de o coerentă și o vastitate în omul departe de a ră­­mâne un element marginal își a­­firmă personalitatea calitățile­,ori slăbiciunile descoperind­ adesea adevăruri nebănuite despre­­ sine $1 lumea în care trăiește. Persona­jele pe care Rodica Bretin — sub semnul Șeherazadei — le aduce în scenă, nu sunt doar vtnători sau vî­­nat în nemiloasa luptă pentru exis­tență, ci oameni, ființe angajate în­tr-o încă nenumită luptă pentru spo­rirea sensurilor existenței prin bucurie, prin iubire, prin frumuse­țe. Și­ in această a doua luptă, fe­meia se dovedește superioară băr­batului în mnai privințe. Uneori, necesar este o nptâtoare curajoasă (Rowena. Sda), chiar o walkirie drănțuita (Mau­reen) ; de cele mai multe ori însă, femeia are gîndul cel bun al „Micului Puț“ saint-exupérian: omul nu poate accede la esența și adevărul conditei sale decit prin tandrețe și geniozitate. Acesta este mesajul pe can cărțile Rodicăi Bre­tin n decantea, cu finețe și pro­funzime, într-o criitură îndelung și profesionist ciziată. (NARCIS ZAR­­NESCU). fim 1121 mai PREMIERA : Fotografiile St­­ doniel (R.D.G.).jcenariul : Gerhard Renzsch ; lmag.ea : Peter Krause ; regia : Klaus Gendries. Cu : Anni1-­lise Pftzold, Hans-Peter Reinecke, Bert­­ranzke. Rulează la Timpuri Noi 3d. Gh. Gheorghiu- Dej 6 ; 15.61.10) De la literatul la fim : Patria (Bd. Magheru 12 — I . Îl .86.25) : DETA­ȘAMENTUL I (U.R.S.S.) : Sțala (Bd. Magheru 1 , 11.03.72) : MA­RIA ȘI Mirbela IN TRAN­­ZISTORIA (U S.R. — U.R.S.S.) : Cinema „Studio (Bd. Magheru 29 ; 59.53.15) : Lira Jalea 13 Septembrie 186 ; 31.71.71) :­­OBSECT (U.R.S.S.) : Lumina (Bd. G Gheorghiu-Dej 12 ; 14.74.16) ; MATORI DISPĂRUȚI (Rom.1 : Arta calea Călarașilor 153 : 21.31.86) : VARA CU MARA (Rom.) : Autor (Bd. Dimitrov 118 : 35.04.66) : Feroiir (Calea Griviței 80 1 50.51.40) ; FRANCOIS VIL­LON (Rom. — r.) : Cotroceni (Șos. Cotroceni 9 : S.68.88) ; INTILNIRE AMINATA (R.P­. Coreeană) : Dru­­mu Sării (tumul Sării 30 . 31.28.13) : NOI. “EI DIN LINIA VI­TŐ (Rom.) : Frentari (Calea Fe­rentari 86 : (.49.85) ; MISIUNE SPECIALA I.p.D. Coreeană) : Floreasca (St­­.s. Bach 2 ; 33.29.71) : AONTUL DE LE­GĂTURĂ NR. (R.p.D. Coreea­nă) : Giulești lalea Giulești 56 . 17.55.46) : SATE (U.R.S.S.) : Mun­ca (Șos. Mihai B­avu 221 : 21.50.97) : CAZ CU CAZ­­U SE POTRIVEȘTE (U.R.S.S.) : Micu­* (Calea Moșilor 127 : 14.27.14) : CÎNTECELE LUI BENNY MORE (Cuba) : Popular (Str. Mătăsari­­­­ 35.15.17) : VA­CANTA CEA ARE (Rom.) : Vii­torul (Str. 1 Eminescu 127 . 10.67.40). teatre • • OPERA UMANA (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej 70—72 . 13.18.57) : INIMA DE Copxi, — duminică 14, ora 11 : VISUL UNEI NOPȚI DE VARA (premier, _ duminică 14, joi 18, ora 18 : simone BOCCANE­­GRA (audiție Cinemată) — luni 15. ora 18 : AIDA - marți 16. ora 18 : ERNANI — mireuri 17. ora 18 : BĂRBIERUL DE SEVILLA — Vi­neri 19. ora 18 NABUCCO — sâm­­bătă 20. ora II. COSETTE — du­minică 21 ora u . LACUL LEBE­DELOR — dumnică 21. ora 18. • TEATRUL­­ E OPERETA (Bd. Bălcescu 2 : 11)3.48) : DL. CHOU­­FLEURI VA AN­EAPTA (foaier) — luni 15. ora 1 : CONTESA MA­­RITZA — nri 15. ora 18 : SILVIA — miercuri 17. ora 18 : LILIACU­ — joi 18 ora 18 ; MAM’ZELLE - D'TOUCHE — vineri 19 ora 18 : LUISTRATA — sîmbătă 20 ora 18 LONARD —­­ dumi­nică 21. ora 10­­ : SUZANA — du­minică 21 ora L­A TEATRUL NAȚIONAL (Bd. Bălcescu 2­ 1­1.71). Sala Mare: UCENICUL VI­JITOR — luni 15. ora 18 : NU S ȘTIE NICIODATĂ — marti 16. on 18 : bădărănii — miercuri 17. or 18.30 duminică 21 ora 18 : IONEȘ’n — Joi 18. ora 18 : HARAP ALB - vineri 19. ora ii ! moștenirea : sîmbătă 20. ora 18 : CARTEA Lrj jovitA — dumi­nică 21, ora 10 s sala Amfiteatru s DRUMUL SING­­RAT­A­TH — luni 15 ora 18 : US ANOTIMP FARA NUME — mart 18 ora 18 : VASSA JELEZNOVA — miercuri 17. vineri 18 ora ora 18 : AUTOGRAF — joi li, 18 : TORQUATO TASSO — sîmbătă 20 ora 18 : CAMPIONUL — duminică 21, ora 10 : CINEVA TE IUBEȘTE — duminică 21. ora 18 • Sala Atelier : ULTIMUL SET — marți 16. miercuri 17. ora 18 : JOCUL IELELOR — joi 18. ora 18 : INTRE PATRU OCHI — vineri 19 ora 18 : FALEZA — duminică 21 ora 10 FATA DIN ANDROS — du­minică 21. ora 18. I TEATRUL „L.S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Măgureanu 1 : 14.75.46) : MIZANTROPUL — mani 16 miercuri 17 1oi 18, ora 18 . TRE­NURILE MELE — sîmbătă 20. ora 18 : SECRETUL FAMILIEI POSKET — duminică 21. orele 10.30 și 18 . Sala Studio (Str. Al. Sania 76 A . 11.95.44) : HAMLET — vineri 11. ora 17 CÂNTEC DESPRE MINE ÎN­SUMI — sîmbătă 20 ora 18, dumi­­nică 21 ora 10.30 . URIAȘII MI­ TYLOR — duminică 21. ora 18. • TEATRUL MIC (Str. C. Mille 16 . 14.70.81) : MAIDANUL CU DRA­GOSTE — luni 15. ora 18.30 ; O SCRISOARE PIERDUTA — vineri 19. ora 18.30 : ASTA SEARA STAU­A CASA — Sîmbătă 20. ora 18.30 ; AMURGUL BURGHEZ — duminică 21. ora 18.30 • Teatrul Foarte Mic (Bd. Republicii 21 . 14.09.05) : LE­WIS SI ALICE — luni 15. ora 19 . NOAPTE BUNA MAMA — marți 16. joi 18 Ora 19 : GOETHE MI-A SPUS — vineri 19 ora 19 . BĂRBA­TUL si FEMEILE — sîmbătă 20. ora 19. duminică 21. ora 11 ; BATRINA SI HOȚUL — duminică 21. ora 19.­­ TEATRUL ..NOTTARA“ (Bd Magheru 20 . 59.31.03). Sala Maghe­ru : INTR-O DIMINEAȚA — luni 15 ora 18 : SCAPINO — marți 16 ora 18 : NECAZURILE UNUI ÎN­DRĂGOSTIT — joi 18. ora 18 : MI­CUL infern — vineri 19. ora 1? : LIVADA DE VIȘINI — sîmbătă 20. ora 18 : FLOAREA DE CACTUS — duminică 21. ora 10 : TAIFUN — duminică 21. ora 18 : Sala Studio : CUIBUL — luni 15. ora 18.30 : du­minică 21 ora 10.30 : LA UN PAS DE FERICIRE — marți 16. ora 18.30 . O NOAPTE FURTUNOASA — joi 18 ora 18.30 : AMINTIRILE SARE­ BERNHARDT — vineri 19 ora 18.30 : DANSUL MORȚII - sîmbătă 20. ora 18.30 : CRAH DE CURTEA VECHE — duminică 21, ora 18.30.­­ TEATRUL DE COMEDIE (Str. Măndinești 2 : 16.64.60) : SFINTUL MITICA BLAJINU — marti 16. ora 18 : CAPCANA PENTRU UN BAR­BAT SINGUR — miercuri 17. ora 18 : SCAIUL — joi 18. ora 18 : TUR­NUL DE FILDES — vineri 19. ora 18 . SLUGA LA DOI STAPINI — sîmbătă 20 ora 18 . CIND COME­DIA ERA REGE — duminică M. ora 18. • TEATRUL GIULEȘTI (Calea Giulesti 16 . 18.04.85) : COCOȘELUL NEASCULTĂTOR — duminică 21. ora 11 : BĂRBIERUL DIN SEVILLA — duminică 21, orele 15 și 18 . Sala Majestic (tel. 14.72.34) . IARNA CtND AU MURIT CANGURII — miercuri 17. ora 18 : ARTA CON­VERSAȚIEI — joi 18. ora 18 : PES­CARUȘUL — vineri 19. duminică 21. ora 18 : REGELE LEAR — sîmbătă 20 ora 18 : PASAREA MAIASTRA — MARIA TANASE (Foaier) — sîmbătă 20 ora 18.30 : SOLNESS, CONSTRUCTORUL — duminică 21 ora 19 : DOAMNELE DOMNULUI CARAGIALE (Foaier) — duminică 21 ora 18.30. • TEATRUL „ION CREANGA“ (Piața Amzei , 56.26.55) : ALBA CA ZAPADA ȘI CEI ȘAPTE PITICI — luni 15. joi 18. ora 18 : MARY POPPINS — marți 16. ora 18 . DE LA STAN SI BRAN LA MUPPETS — joi 18. ora 9 vineri 19. ora 18 : MUZICANTI VESELI — vineri 19. Ora 9 : NOTA ZERO LA PURTARE — sîmbătă 20. ora 9 : PINOCCHIO — sîmbătă 20 ora 18 : DAVID COPPERFIELD — duminică 21. ora 10.3« a Teatrul .Fantasio" din Constanța prezintă : UNDE EȘTI TU BIMBO 7 — luni 15, marți 16, miercuri 17 orele 9 si 15. • STUDIOUL I.A.T.C. (Str. 30 Decembrie 9 . 15.72.59) . MOBILA SI DURERE — miercuri 17, ora 19 ; PROFESOR DR. OMU — duminică 21 ora 18.30. • TEATRUL ,C. TANASE“, Sala Savoy (Calea Victoriei 33 . 15.56.78) . VARIETĂȚI PE PORTATIV — joi 18 vineri 19. sîmbătă 20. duminică 21 ora 18 . Sala Victoria (Calea Victoriei 174 • 50.58.65) : CONCERT EXTRAORDINAR DE BLUES ȘI ROCK CU DILI STEAVENS (S.U.A.) SI ALEXANDRU ANDRIEȘ — Joi 18. ora 18. • TEATRUL ..TANDARICA“. Sa­la Victoria (Calea Victoriei 80 15.23.77) : BU—ALI — luni 15 ora 15; ILEANA SINZIANA — marți 18 ora 15 duminică 21. ora 11 ; VI­TEJII CETATII BADE-BADE - miercuri 17 ora 15 ELEFANTELUL CURIOS — joi 18. ora 15 ; AVEN­TURI CU SCUFIȚA ROȘIE — vi­­neri 19. ora 15 ; Sala Cosmonau­tilo. (tel. 11.12 40) : POVESTE DES­PRE MARIONETA — luni 15. vineri 19 ora 15 ■ O FETIȚA MAI­CU MOȚ — miercuri 17. Joi 18. orele 16 și 15 vineri 19 ora 10. sîmbătă 20 ora 12 duminică 21, ora 11.30. • Teatrul German din Timișoara prezintă : CASA PISICII — marți 16 orele 10 și 11.30 si LA HA­NU CHRISTINEI — marți 10, ora 19. « CIRCUL BUCUREȘTI (Aleea Cinului 15 . 10.41.95) î VEDETELE CIRCULUI DIN VARȘOVIA — marți 16. miercuri 17. joi 18. vineri 19 ora 19, sîmbătă 20 orele 15.30 și 19 duminică 21 orele 10. 15.30 și 19. CRONICA DE LIBRĂRIE­ ­I— I.­­ • ShW^titluí Precursori. ra/Minerva apare o ediție din pui­i lui ocți-pd.TM Tlca de Ion Dodu Bălan, semnatar­ul unui Studiu introductiv dinspre retiQem . ..Publicistica lii­.­­O­livian Goga im­nia ca maruu­re probleme ale românismului : originea noastră ro­mană aceste continuitatea neîntreruptă pe plaiuri carbato-danubiano­­pontice, pe ideea unității tuturor ro­mânilor și pe idealul unirii într-un stat național, pe lupta împotriva a­­supririi și exploatării austro-ungare, își trăgea seva argumentelor din co­­­­rifeii Școlii ardelene, din marii pro­zatori ai Transilvaniei : Gheorghe Barit, Mureșenii. Iosif Vulcan, Ioan Slavici, George Coșbuc...“ • Mircea Ivănescu semnează Poeme vechi, nouă la Editura Cartea Românească. • Filosofia curbitului, de Al. Ro­­setti, ediție ce vede lumina tipa­rului la Editura Minerva, este cea de-a doua a lucrării tipărite în 1946, adăugită și^­«rvîTO14A.^ cuprinzînd la sfîrșit lista^tuturărilor^apnsultate de autor.-­in­ vederea elaborării acestei noi /Versiuni a studiului, ia intimii numesti Ion îanosi un volum pe care îl ^publică la Editura1 cartea ~ Rom­­ânea’ca sî~ "ffarsi cuprinde gh­i­j "­duri ale 954e- refer­itoare la proble­me de estetică s ae filosofia culturii, de etică. « Al treilea volum al e­­diției critice Cehov îngrijită la Edi­tura Univers de Sorina Bălănescu cuprinde schițe și povestiri elabo­rate în anii 1886 și 1887 traducerea fiind semnată de Otilia Cazimir, Ni­colae Guma, Xenia Stroe, îngriji­toarea ediției, ca și în cazul prece­dentelor volume, adaugă repere de istorie literară, precum și note. Tit­lul acestui volum . Un roman cu un contrabas. Fericire și alte povestiri. • Editura Științifică și Enciclope­dică publică o culegere de Reflecții și maxime (volumul I) datorată lui Constantin Bădescu. Textele, organi­zate tematic, sunt selectate din cla­sici, din scrierile personalităților proeminente ale universalității. mariana ciolan orașul SCRIERI DESPRE ROMANI­ A. Un peregrin balcanic, ce s-a îm­bogățit în prima jumătate a secolu­lui trecut pe meleagurile româ­nești, pe numele său Evanghelie Zappa, venind din Sud către acest pământ al făgăduinței, și-a mărturi­­­sit niște gânduri surprinzător de sincere într-o carte apărută la 1847, în traducere românească, la tipo­grafia Iosef Kopaining. Din cîte se înțelege pe autor îl leagă recunoș­tința față de tărîmurile de adopțiu­ne. îndeosebi de oamenii de prin partea locului străduindu-se să do­vedească realele calități ale acestei populații blajine și foarte primi­toare. El fusese cîndva în tinerețe, ostaș sau mercenar, de altfel locui­torii îi spuneau ,căpitanul“, și luase la început în arendă terenuri, și, fo­losind mina de lucru a băștinașilor, și-a agonisit în decursul timpului o avere impresionantă. Zappa a dezvăluit întregul meca­nism al exploatării și poverilor ce apă­rau pe români în acele vremuri. E ține de rău pe oricine nu re­cunoaște nesfârșita bunătate, față de toți a românului care iartă...“. El arată contrastul existent între acești țărani de omenie și alți oa­meni de aiurea, care i-au făcut, al­tădată și în alte locuri, mult rău, atît lui cît și alor săi. Evanghelie Zappa aduce ..drepte laude despre nația română“, arătînd față de ei ,prinosuri de recunoștință ce-i e dator“ ritatea Spre a contracara pe masa­profitorilor străini care în­cercau să-i ponegrească pe cei de pe urma cărora se căpătuiau, sugîn­­du-i v’aga și mai ales disprețuin­­du-i Evanghelie Zappa scrie : „A­­cești români, cînd îi va judeca ci­neva fără patimă, cu bună cunoș­tință și fără părtenire îi va găsi mult mai buni decît mai multe alte nații și avînd și talente pentru care li se cuvine dragoste și recu­noștință .In inimile Românilor vedem În­rădăcinată depărtarea de orice pri­gonire, ospitalitatea, indurarea mai presus de toate ura către văr­și sarea de singe“. Autorul continuă . ..O, cît de vrednici de respectat și de iubit sînt acești români, domnilor, și cu­­m­ sîntem datori noi, străinii care locuim aici“, și, adaugă Zappa, adre­sând­u-se acelorași străini nemul­țumiți . Mai ales voi cîți ați venit din acest neam sau din altele tn circumstanțe mai prielnice, ori a­vînd măcar acel guvern asigurat în forme statornice de care se bucură românii de vreo cincisprezece ani încoace !“. Prin urmare, avem de-a face cu o mărturisire deschisă, cu o ob­servare cinstită a realității celor care, folosind bunătatea și ospita­litatea românească din toate timpu­rile nu numai că au venit să-l ex­ploateze pe țăran ci s-au încumetat cu totul nepermis să-l jignească și să nu-i trăsături, recunoască adevăratele lui după ce că pe atîția îi ținuse în spinare și-i umpluse de bani... eugen teodoru cronica de teatru • » § • ■ . originalitate... ■vIAIDANUL CU PRÂC­OSTE" - TEATRUL MIC­­I.­Ikste surprinzător acest spectacol, de eărie originalitate, care reușește cu bun gust artistic să ofere o­­ frescă­ m­amat­ica simbolică pentru periferia Bucureștilor, dar nu numai pentru ea, structurat evident pe două coordonate majore dragostea și moar­tea, ce marchează permanent, destinele e­­roilor, spectacolul­u S realizat pe o versi­une scenică rig"Grigore Gon­ța îi vind roma­nul cu același titlu și după comedia tra­­i­tei, A .Domnișoara Nastasia“ dr­­ mi- I Pan­ Zamfirescu. Grigore Gonța și-a per* h­m­is această versiune, fără să afecteze prins nimic spiritul inconfundabil al autorului, el­ a simțit nevoia ca în funcție de viziunea­ sa regizorală să amplifice dramatic piesa Domnișoara Nastasia, să o îmbogățească prin introducerea unor personaje din roma­nul Maidanul cu dragoste, înfrățite cu cele din piesă. Asamblarea versiunii se face ar­monios, Grigore Gonța respectă cu stric­tețe replica lui George Mihail Zamfirescu , pe structura piesei el întărește imaginea asupra lumii periferiei prin introducerea a o serie de secvențe din roman, în ideea do­minantă de dragoste și moarte specifică și eroilor din Maidanul cu dragoste. Origina­litatea versiunii sale scenice este dublată, susținută de originalitatea viziunii sale re­gizorale. Bogatul material dramatic al ver­siunii se fructifică spectaculos în scenă. Regizorul Grigore Gonța a refuzat, de la bun început, categoric intenția de musical, metodă banală, de acum mult uzitată de teatre în perioada actuală. Spectacolul său implică o sumedenie de cîntece, specifice lumii în cauză, selectate din repertoriul unor mari artiști ai genului (vezi spre e­­xemplu Maria Tănase), cîntece reprezenta­tive pentru dramatismul acțiunii și origi­nea personajelor dar ele, totuși, nu im­primă senzația de spectacol musical. Cu in­teligență și originalitate, regizorul moti­vează dramatic introducerea cîntecelor în spectacol, ele sunt o necesitate și nu un ar­tificiu comercial, derizoriu pentru redarea bucuriei sau durerii personajelor , stările extreme, limită trăite de eroi cer organic uneori renunțarea la replică și întrebuin­țarea cîntecului ca mijloc concis al expri­mării sentimentelor. Sufletele simple, cum sînt cele ale lui George Mihail Zamfirescu se exteriorizează mai repede în unele clipe de viață prin cîntec, decît prin cuvînt și această observație e speculată abil de re­gizor. Grigore Gonța nu a solicitat perfor­manțe vocale, actorii cîntă „din rărunchi“, interpretează cîntecele în funcție de con­figurația situațiilor. Se renunță normal, la „play“ sau bandă negativă de sunet, se cîntă în direct cu acompaniamentul unor mari artiști, specialiști ai genului: Ioan Dumitrescu, Șerban Valeriu și Ion Vlad — cel care a acompaniat-o și pe Maria Tă­nase; micul lor taraf a asimilat acțiuni) și contribuie substanțial la crearea atmosfe­rei originale a spectacolului. Actorii s-au acomodat cu mobilitatea acestei condiții de interpretare și fiecare realizează impresio­nante secvențe dramatice prin cîntec (vezi spre exemplu performanța lui Iuliu Popescu în rusul Ivan, Rodica Negrea, Gheorghe Visu, Monica Ghiuță, Simona Măicănescu, Nicolae Dinică, Adriana Șchiopu, Papii Panduru și ceilalți — care și prin cîntec subliniază impresionant momente culmi­nante din evoluția personajelor ce le re­­­vin). Viziunea sa este profundă și anali­zează textul în amănunt, cu remarcabile gradații de ritm, cu mare atenție in valo­rificarea relațiilor dintre personaje. Partea primă a spectacolului se axează mai mult pe o linie expozitivă, de prezentare a lumii periferiei, ca în cea de a doua parte să se valorifice în fine nuanțe, la cote emoțio­nale, melodramatismul situațiilor în care dragostea implică și moartea. Nimic nu este exagerat în această viziune regizorală care refuză de fapt pitorescul facil al lumii res­pective, în favoarea explicării motivate a dominantelor umane ale acestui mediu so­cial, cu rezonanțe într-un cîmp filosofic universal. Sînt în spectacol multe scene de esențializare dramatică a trăirii situațiilor limită, care ating cota performanței dra­matismului pur. Exemplificăm prin scena Nastasia­ Vulpașin hotârîtoare în dorința de răzbunare a femeii, în care se depășește ca tensiune dramatică cîmpul strict al unui loc geografic, și se creează senzația de esență a pasiunilor, ca și în tragediile an­tice. Față de alte interpretări ale textului, se strecoară și o nuanță de ambiguitate în relația dintre Nastasia­ Vulpașin, în alt con­text vitalitatea celor doi eroi ar fi dus poate la apropierea lor și nu la o respin­gere tragică. Originalitatea versiunii și a viziunii regi­zorale atrag din nou atenția asupra lui Grigore Gonța făuritor de spectacole ieșite din comun; mîna sa sigură în profesie (el de mult nu mai este actor, ci regizor cu experiențe marcante și școală profesională bună, cu dascăli renumiți!) se face simțită și aici, pe scena Teatrului Mic, care i-a oferit un nou prilej de confirmare a talen­­tului său. Decorurile lui Florin Harasim sprijină substanțial viziunea. Virtuțile decorului sunt mai bine receptate prin privirea asu­pra spectacolului de la balcon, am avut acest prilej de constatare la o repetiție generală, prin bunăvoința direcției. Florin Harasim a esențializat cu maximă eficiență artistică un cadru de joc complicat, la care intervin multe planuri de acțiune, ce se întrepătrund însă convingător în vizualiza­rea scen­grafului ; scena este aproape goală un copac uscat domină simbolic spațiul, podeaua înclinată fiind „colorată“ de multe preșuri (specifice locuințelor personajelor) ce sugerează în linia aparent haotică a așe­zării lor drumurile diverse ale celor din „maidanul veseliei“, de dincolo de barieră; un bătător de covoare e „îmbrăcat" în alb și negru In funcție de dominanta drama­tică; un gărduleț, o masă un pat mai mobilează din cînd in cind scena cu tri­­mitere spre delimitarea particularităților locului acțiunii. Simplă dar nu simplistă, esențială scenografia lui Florin Harasan este exemplară și în consens cu viziunea regizorală. Derutante sunt costumele create de un profesionist mult apreciat în modă­­. Doina Levința. Caracterizează cu suplețea nuanțelor pe Sorcovă, pe Lalomia pe Mara, pe Fane, pe Gore pe Ionel, dar eșuează tocmai în desenul rolurilor de prim plan , Nastasin și Vulpașin, a căror vestimentație e deranjant și pueril imaginată frustrînd interpreții de ajutorul costumului în rele­varea rolului. Nastasia, într-o fustă din fîșii alcătuită, e greu de conceput vizual, noroc că Rodica Negrea ne face să uităm, prin interpretarea sa de mare forță dra­matică de inadecvatul său costum , la fel și un Vulpașin în „bascheți“ pe care Gheorghe Visu îl scoate cu mare talent din zona „sportivă“ a destinației dată de veș­mintele sale. „Citirea“ vizuală a textului de către creatoare este neconcludentă, din păcate, tocmai în cazul rolurilor centrale. Distribuția condusă cu pricepere de regi­zor își propune și reușește să pună în lu­mină echipa tînără de actori a Teatrului Mic. Sigur că apariția și a unor „monștri sacri“ din apreciatul colectiv ar fi fost bine primită și necesară, dar important este și rămîne că se reconfirmă prin Mai­danul cu dragoste resursele tinere pe care și le-a adunat cu pricepere această insti­tuție teatrală, la care fiecare spectacol în­seamnă o surpriză. (Vom reveni în numă­rul viitor.) Ileana lucaciu e­cran cronica de film frangoîs villon Rulează, pe­ ecrantTe'bucureștene ver­siunea „cli­matografică"­­a serialului de televiziune /Franțois Villon", o coproducție T.F.-l — Cine-TjiZ- Berlin și R.A.L Italia, in regio—kri­ sergiu Nicolaescu. Trecînd peste deosebirile de structură, ce există între filmul de televiziune cel „de cinema“ , deosebiri care fac di­si­ficilă (uneori, neimcludentă) „îngn^duirea“ unuia în tiparele celuilalt, să notăm faptul că — în absența „termenului de compa­rație", care ar fi serialul propriu-zis — se poate vorbi, în legătură cu acest François Villon, ca despre o superproducție.. Cu virtuțile, dar și cu servitutile ei. Intre virtuți, am număra mai înta marea capacitate de cuprindere , și nu se poate nega, celor mai cunoscute realizări în acest gen, amplul tur de orizont efec­tuat — nu, atît asupra, cît mai al­­s — din punctul de vedere al temei propuse... In această ordine de idei, intră și s­urprin­­derea unei tipologii sociale chiar exhaustive, ca să zic așa , diverse —­­de la vlădică pînă la opincă“ și retur, totul (adică toți și toate­ poate încăpea într-o superproducție, ale cărei tainice resorturi mînă unul spre celălalt personaje pe care, altminteri, condiția socială le păstrează la cuvenita distanță. Nu trebuie neglijate nici masivele des­fășurări de forțe (umane, mecanice, a­­nimale) pe care superproducția nu numai că le prilejuiește, dar le și reclamă , cu necesitate. Spectacu­lozitatea unor scene „de massă“ (în genere, bătălii , dar și alte cele , cum ar fi, in filmul de față, zilnice­le încăierări dintre jandarmeria Parisului și studenții sorbonarzi ori veselei« adunări din cinstitele crîșme) constituie un factor pe care autorii de gen mizează intr­adins și cîștigă mai totdeauna. In sfîrșit, refugiul în istorie —* o .is­torie“ mai degrabă ajustată nevoilor sce­nariului, decît atestată (și atestabilă) do­cumentar — reprezintă un alt­­ atu“ al su­perproducției, în virtutea căruia cineaștii își permit vădite licențe , menite a suplini, prin deturnare, absența puterii de a transfigura artistic documentul de epocă. Așadar, virtuți și servituți — de care nu­ a străin nici filmul lui Nicolaescu... Oricum, întreprinderea la care s-a angajat cineastul era, din start, deosebit de dificilă , prin natura person­ului în primul rînd — Villon fiind, poate, cel dintîi dintre poeții „mauditi“ pe care Franța i-a dat literaturii universale. Ceea ce sporește gradul de dificultate al demersului regizoral — eludând, pa­radoxal, tocmai aspectele cu adevărat di­ficile ale chestiunii — este faptul că „mo­delul estetic" al scenariștilor (mai bine zis, scenariste : Ros»» Legrand și Maxime Duval) și, prin reflex, al regizorului însuși pare a fi fost nu Intoleranță sau (măcar) Ben Hur, nici Van Gogh sau 'da’ de unde ?) Amadeus, ci Angelica, îngerilor (ori ceva asemănător)... marchiza Surprin­să («să zicem) exact „pe orizontală“, miș­carea personajelor n-are profunzime — vădind o certă in­adecvare a regizorului - subiect, la epocă, la personaj. E drept că provoacă (sau adî­ncește) a­­ceastă impresie și prezenta (impusă, se pare, de producători) a lui Florent Pagny In rolul principal : actor văduvit (din născare) de acea inteligență scenică (o inteligență a trupului, dacă vreți) care dă atîta farmec subtil personajelor create, spre exemplu, de un Claudiu Bleont (și chiar mă-ntreb cum ar fi arătat filmul — cu totul altfel, probabil — avindu-i 1* fruntea distribuției De »«»or *1 nostru) Nici traducerea ero­i­*lor și a dialogu­rilor, asigurată de Romulus Vulpesmi, nu limpezește lucrurile : limba traducerilor e artificială, cînd n­u « și încîlcită - și, dacă Romulus Vulpescu crede că o sintagmă precum „codoșu­șescul meșteșug" sună bine în românește ori că „neaua de mai an“ e cea mai ?eri<­îtâ echivalență româ­nească a celebrului­­ amento villonesc­­ Ou sont les neiges d’antan ?­ e­tr^'* dom­niei sale. nicolae ulteriu ion ANGi­ti in viziunea lui NUN­­­ NESTIN

Next