Saptamina, 1989 (Anul 19, nr. 2-50)
1989-05-12 / nr. 19
Un magician al baghetei: CRISTIAN MANDEAL MADALIN VOICU este noul dirijor al Orchestrei Simfonice din Ploiești La Teatrul Foarte Mic a expus plasticiana ELENA MOȚIT Și IULIU POPESCU ne recomandă ... „Maidanul cu dragoste“ PUSA POPESCU MARIN si-a dedicat expoziția sa marelui Eminescu DAN CONSTANTINESCU căutind un nou subiect de inspirație pentru lucrările sale . Galeriile municipiului găzduiesc o reușită expoziție : TIA PELTZ CRISTINA IORDACHESCU, o mezzosoprană de un lirism fremătător Clarinetistul CRISTIAN VLAD ... și magia sunetelor Soprana ANGELA BURLACU aplaudată in Festivalul „Cîntarea României“ In așteptarea unui nou volum de versuri : PETRE DAN Colecționar de umor recunoscut : DUMITRU VASI ȘOIMOȘEANU panoramic OMAGIULUI EMINESCO, Moderna sala UNESCO din Piața Romană, găzduiește expoziția de pictură a artistei Puia Popescu-Marin. prezentarea și selecția lucrărilor este riguroasă. Lucrările inspirate din versurile marelui poet — în general ele sunt de dimensiuni mari — alternearevelator, se va Înțelege de ce talentul se diversifică“. Le rămine. In primul rînd creatorilor, dar fără Îndoială și interpreților, să rezolve oferta atît de generoasă a festivalului nostru național, aceea de a se Integra unui sistem Informațional complex și mai ales aceea de a adera la „sensul culturii“, unul umanist ca formă, unul metaforic ca esență, rezultând „inevitabil, ca un corolar necesar din constituția și existența specific umană“. Largul orizont deschis dansului de Festivalul Național „cîntarea României" ne invită la aceste reflecții. Morfologia culturii, ca un veșmint al dansului, ză cu mici panouri florale, executa- vorbește despre „o componentă date intr-o tehnică proprie. „Lectura“ minantă, stilul“. Este vorba nu nulor succesivă nu este posibilă. Picmai de păstrarea rigurozităților stilurile, să le numim eminescienelistice ale fiecărei forme de dans, eclipsează delicatele miniaturi ale arcii de stilul fenomenului coretistei, însă, în același timp, acestea grafic in ansamblul său. „Stilul este — aranjate printr-o subtilă regie — mediul permanent în care respir pregătesc ochiul pentru receptarea răm,... este coeficientul prin care ț marilor imagini, fac trecerea mai un produs al spiritului uman își ușoară de la o modalitate artistică dobindește demnitatea supremă. . . la alta. Pictura Puie! Popescu-Marin stilul este un fenomen dominant al dedicată universului eminescian este culturii". (RALUCA IANEGIC) • de esență muzicală. Imaginile născut BIBLIOTECA MUNICIPALA „Mite din impactul cu versuri din Luhail SADOVEANU“ : • Sub gene) teafărul, Ondina, Epigonii, De ce ·cui „Conducerea economiei naționu-mt vii, Memento mori, Mortuanale la condițiile dezvoltării intenest, La o artistă, De cite ori iubito, sive“, miercuri 17 mai, ora 14, la Floare albastră, Se bate miezul nop- Institutul de Studii și Proiectări E țli, Crăiasa din poveste, Adio, Venergetice, va avea loc prezentarea nere și Madonă, Melancolic, Din va volumului : „Eficiența în strategia lunile vremii și Vis se alcătuiesc din dezvoltării“ de Barbu Gh. Petrescu 8 simboluri combinate „matematic", din (Editura Politică, 1988), participă : culori a căror plasticitate transmite prof. univ. dr. Pompiliu Grigorescu puternică sau moderată polifonie. Ar de la Universitatea București. • Intista creează sub un evident impuls cadrul ciclului : „Amfiteatrul cultu sinestetic ; viziunile rezultate nu sunt rar-științific pentru tineret; se va statice ; există în ele o continuă miș- desfășura vineri, 19 mai, ora ÎS, la care, un flux și reflux cromatic, cu Liceul industrial nr. 11, un dialog loarea se transformă în vibrație spre marginea volumului : „Terra, noră, întregul ansamblu făcîndu-se geosistemul vieții“ (Editura științiftizl și văzut ca o partitură muzifină și Enciclopedică, 1987). Participală dintr-un Brahms temperat. In- Pă . Prof univ- dr. Alexandru Roșu, deși tehnicile și modalitățile folosite autorul lucrării. (Organizează filiala nu sunt egale între ele, dar unitatea ,,Barbu Lăzăreanu“). • In aceeași lor stilistică vine tocmai din această z** @ ora **** *a întreprinderea „Recapacitatea artistei de a le or publica“, se organizează, în colab ochestra coloristic și vizionar In rare cu Universitatea Cultural-ști intr-un peisaj de basm popular este Irileă București, o dezbatere pe introdus un insert modernist de tip marginea volumului : „Introducere barbian (Mortua est), iar In altul la mecanica solidului cu aplicații In simbolist, apare detaliul realist care ■ Inginerie“ (Editura Academiei, 1989), echilibrează mișcarea dramatică . Participă : Radu P. Voinea, Dumitru materiei (Ce-ți doresc eu ție), diac Voiculescu și Florian Paul Silogul dintre „rîuri“ și „ramuri“ din mi °n, autorii lucrării, a In cadrul trestatornic și nestatornic, căpătînd ciclului „Cartea in sprijinul producdimensiuni cosmice. Tablourile semilei“, joi 18 mai, ora 14, are loc ranificative și reprezentative pentru întreprinderea ..Steaua Roșie“ preforte plastică și creatoare a artic-zentarea volumului : „Transmisii hitei, pentru posibilitățile ei viitoare draulice și electrohidraulice“ de Nisunt cele In care tușa expresionistă colaj Vasiliu și Slie Catană (Edicusau doar pastelată sugerează mișcari Tehnică, 1988). Participă : prof. re și ritm, „prăpastie“ și genune" univ- Nicolae Vasiliu, coautor allu(Luceafărul și vis). Puia Popescu- crăril și Victoria Popescu, redactor Marin ne propune un Eminescu rol , Editura Tehnică (organizează fimantic In dialogul cu Eminescu morala „Nicolae Bălcescu“). . Mart demul. (DANIELA MARIANO) • 16 mai, ora 13, la sediul central al EMINESCIANA. Nu de mult bibliotecii, se va prezenta volumul am asistat la o serată muzicală in „Civilizația românilor între medieval titulată „Eminescu și muzica“ unde a* modern. Orizontul imaginii (1550— am fost martorii triumfului ’ marii 1890)“, Editura Meridiane, 1987. Parazte aflate sub semnul mai multor trupă : Răzvan Theodorescu, autorul muze : Thalia, caliope și Euterpe lucrării. " La ora 14, la Institutul In rostirea actriței Leopoldina Bă- de Proiectări pentru Industria Ușoarăriță am trăit momente de mare ră, are loc o prezentare a volumului , elevație spirituală ascultînd ,inte ..Poeme dintr-un sfert de veac“ (Egrala Scrisorilor“ eminesciene , coditura Eminescu, 1938). Participă : moară de gîndire filosofică, desen Nicolae Dragoș, autorul lucrării. Arumente, de meditație amară lucidămează un recital din lirica poetului, asupra destinului omenesc. Cu on susținut de actori al teatrelor bu cunegalabilă artă a rostirii versului, restene. (Organizează filiala „Liviu Leopoldina Bălănuță ne-a transmis Rebreanu“). (H. F.) • CI-prin glasul ei cald, în unduiri me- IS BERNETICA ȘI INFORMATICA :lancolice dar și tresăriri ironice i 1 IIUQbiljititțrea—£ stera—ordinea—zideile de o mare actualitate ale —i _ mi. Sfera de cuprindere a acestei relui poet. Ne-am reamintit de la noi discipline științifico-aplicative se „cartea“ fiului de domn din Seri? extinde asupra a zeci de sectoare de soarea III“, de emfaza lui Baiazid, 1 activitate și sute de profesii — precum și de replicile pline de dem- principalele activități creatoare de altate ale lui Mircea, domnitorul bunuri materiale și spirituale ale care-și apără „sărăcia și nevoile și vieții moderne. Este firesc deci, ca neamul“, de grava meditație din Și pregătirea viitorilor specialiști, in„Scrisoarea I“. Toate acestea au diferent de domeniul în care vor fost transpuse cu o perfectă știință activa, să cuprindă elemente de lna „citirii versului eminescian, cu formatică. Este un adevăr ce se veo Inegalabilă putere de a trăi pînă rifică practic în activitatea Centru) la incandescență versus de către actlul de Calcul al Universității Bucumirabila actriță Leopoldina Bălănurești — CLUB care, cu o vechime de 1ță. Seara a fost ilustrată de către peste 27 de ani, este prima unitate doi muzicieni din tînăra generație de informatică înființată în tara Ion Ivan Roncea (harpă) și Maria noastră, desfășurînd o intensă activ Cazacu (violoncel) care au interpre- vitate de integrare a cercetării cu tot pagini de muzică veche româ- producția, în strînsă colaborare cu 1nească sau piese de George Enescu Facultatea de Matematică, Despre și J.S. Bach. A fost o seară de la formele actuale de acțiune ale care am plecat îmbogățiți sufletes- C.C.U.B. ne informează în contite, mîndri de marea artă și de mare, conf. dr. Ion Văduva, cons slujitorii ei devotați • Casa deducătorul acestui centru. ..Centrul de discuri Electrecord a făcut un dar Calcul, prin personalul său specialubitorilor de poezie, versuri emilizat, conduce forme didactice ne meseiene în interpretarea vocii de pregătire (cursuri, seminarii, labo-raur a actorului Gheorghe Cozorici, ratoare), elaborează periodic manu ) Sunt reunite 20 dintre creațiile duale, culegeri de exerciții sau alte ceafărului nostru care creionează un materiale didactice necesare pregatitraseu poetic plin de sensibilitate, rii practice din domeniul informaales cu dragoste, venerație și disticii și organizează cursuri de instrucemămînt. Poemele „iubirii** mediile privind utilizarea noilor ex h!tative sau elegiace, care ne apar ca pamente sau tehnici de calcul. Astsimple cîntece de dragoste sau pastel, numai în ultimul an, au fost țeluri pline de culoare, poemele în editate la Centrul de multiplicare alcărcate de filosofie sau cele ale no- universității trei manuale (unul paturii sunt rostite de Gheorghe Covind limbajul PASCAL, altul refezorid cu acel glas ce vine pârcăritor la editoare de texte și altul din străfunduri, încărcat de căldură, referitor la construirea și utilizarea duioșie, tărie și care vibrează a bibliotecilor de programe) și asemenea corzilor unui violoncel stru- funcțional două cursuri de inițiere nite de un mare maestru. Actorul, pentru utilizatori. Prin însăși actul realizator al unor memorabile per- Său de înființare. Centrul de calcul sonare pe prima scenă a țării, se are sarcina de a realiza 9* P*12F ®“ dovedește și prin această apariție me de cercetare. Centrul deține discografică a fi un mare Indrăgos- locuri fruntașe în țară in domeniul tit de Eminescu. (RALUCA TULBU- simulării numerice, proiectării și RE). m DIMENSIUNI SPECTACO- plezentării limbajelor de programaLARE , deținute de Festivalul Nare și modelării matematice ba.T&i& nețional „Cîntarea României". Includ diverse direcții de matematici aarta coregrafică drept coordonată aplicate modele stochastice,letone complexității. Pe latura competitivă numerice pentru ecuații cu aerva• acestui amplu circuit uman, dlante parțiale, statistică matematica), sub dștigă din ce în ce mai mult in ultimii ani. C.C.U.B. a realiza teren ; el devine o formă de mani- un nou limbaj de simulare a «istestare artistică de masă și lucrul melor dinamice discrete JSI ®" este important pentru popularitatea time (limbajul GASP-SIMMTIll hii Artiști profesioniști ne întrlnesc limbajul DEL pfPrecum cu cei amatori care urmează să declate din medii industriale, precum prindă treptat cîte ceva din tainele numeroase lucrări legate de îimprofesionalismului. Sub formele mai bare de programare, generarea accesibile sau abordînd maniere deși calculatorul a diverselor tînmi • «țri contemporane. manifestările co- variabile storastice. "roivares regrafice pe care le-am vizionat ar averselor probleme numeric •vea ca o primă urmare, punerea din cercetărie efectuate au avuție* în lumină a talentelor. Dar, „în beneficini diverse centrale Induse, artă, talentul denumește mai cu are alte unități ecoseamă darul, perfectibil pînă tenomice". (HARALAMBTELE-virtuozitate, de a stăpîni materia rea) a CENACLURI. Laboratesensibilă, în vederea unei valori firul de lucru al cenaclului literar cărla ei într-un proces creator. Și deoarece materia sensibilă, imaginea și cuvîntul, au atîtea laturi care solicită să fie integrate în procesul „Nicolae Bălcescu“ al Ministerului de Interne a fost prefațat de eseul „68 de ani de la crearea Partidului Comunist Român și 9 Mai — eroism și independență”, prezentat de Geo Călugăru. A urmat un recital de poezie patriotică susținut de membrii cenaclului. Mesajul ideatic comunicat de poezie a fost de un înălțător patriotism și devotament față de patrie și partid. La atelierul de lucru au citit : Mircea Dan Duțu, Elena Tomașu și Geo Călugăru. Schița „Zăpezi sub lacuri- prezentată de M.D. Duță a fost apreciată de scriitorul Eugen Teodoru care remarca la acest autor fiorul epic autentic, viabilitatea personajelor creionate, precum și dialogul care este viu și antrenant. Scriitorii Ion Potopin și Petre Hladckci-Bucovineanu subliniau la acest autor sinceritatea și prospețimea care vin dintr-un fapt trăit, reușind în același timp să redea fidel stări de conștiință ale personajelor principale, urmârindu-le mai ales cind la acestea se produc rupturi psihice din cauza unor întîmplări neprevăzute. In cele 12 poezii ale Elenei Tomașu se simte o curgere limpede, asemenea unui izvor de munte, ce se constituie într-o aleasă ținută etică a sufletului uman. In creațiile patriotice autoarea își găsește echivalențe artistice din cele mai reușite. E. Tomașu stăpînește prozodia, abordînd teme majore și reușește în același timp să atingă coarda lirismului autentic. Pentru mesajul său profund patriotic Geo Călugăru găsește acel cuvînt care dă forță și vigoare creației. Autorul sugestia unor întîmplări de valorifică înaltă încărcătură emoțională din istoria construcțiilor marilor ctitorii de pe întreg cuprinsul patriei. Chiar și în rondelurile pe care le cultivă cu pricepere, imaginile se susțin la aceeași altitudine. Autorii au ținut să omagieze în lucrările lor de o autentică vibrație patriotică, purtînd amprenta unui optimism tonic, efervescența vieții și creației cu care oamenii muncii din patria noastră, într-o puternică unitate de voință și acțiune, se pregătesc să întîmpine mărețele evenimente politice care vor înnobila cu aura lor acest an. (VIORICA NANIA). * MEREU DARUINDU-SE, OMUL . O proză de o neașteptată sensibilitate și gingășie, în acest secol al ironiei fastuoase ori, doar, complexate, o proză a cărei prospețime, iradiind parcă dintr-o de mult nemaiîntîlnită inocență a gîndului, dezvăluie inutilitatea și ridicolul atîtor artificii narative (deliciul criticilor bine Intenționați !), fals simbolice, mimînd profunzimi metafizice. .. O astfel de proză, deși incredibil, există și este semnată de aproape, Rodica Bretin. Plăcerea povestirii — reală, bucuria de a preschimba lumea într-un poem — constantă, pasiunea de a reconstitui — fără nimic arheologizant în ea — sentimentul iubirii, aflat în prima sa dimineață, trăit de omul preistoric cu uimire, primindu-l nu ca binecuvîntare din înalturi, ci ca dăruire a ființei umane către frumusețea din sine însăși, ca armă fragilă în lupta cu spaima și necunoscutul. . . acestea sunt doar cîteva din stelele polare sub care navighează cărțile Rodicăi Bretin. Două apariții mai recente — Șoimul alb și Uriașul cel bun — se pot citi, fără îndoială, nu numai ca o „istorie“ a omului, desprinsă parcă din frescele rupestre, din saga-uri și epopee , o „istorie“ posibilă, în care fantezia poematică descifrează, într-o unealtă de silex sau în zghieturile de pe un os de ecvîdeu, o dramă neștiută, o simțire neînțeleasă, recuperînd-o și îmbogățind-o. Cărțile Rodicăi Bretin se pot citi, așadar, nu numai ca ..istorie“ a omului care accede la orizontul gîndului, treptat, după ce milenii de-a rândul își arde degetele ca să „înțeleagă“ focul sau și le zdrobește încercînd să cioplească vîrfuri de săgeți sau de lance, ci și ca „istorie“ a omului, care, evadând din țarcul senzațiilor și necesităților biologice imediate, accede la orizontul sentimentului, încă nelămurit, al iubirii. Și pentru că ambele cărți reconstituie o „cardiogramă“ simbolică a milenarei condiții umane, am putea încerca să întrezărim sub jocurile amăgitoare ale povestirilor — ascunsă în filigran — harta intențiilor narative. ..programul“ estetic, care ar trebui să justifice aceste pagini ..apocrife“, deși ele se justifică, în fond și în formă, prin propria lor frumusețe. Astfel, s-ar putea deosebi alături de, să le zicem. ..texte primitive“ (Pietrele de foc, Marea de iarbă, Culoarea de umbră) sau excelente texte fantastice (Cetatea gerzilor, Fluviul fără întoarcere, șarpele de piatră, Stăpîna junglei, Călărețul singuratic) povestiri-parabolă (Fecioara de alabastru, Copiii Soarelui, Pasărea furtunii), alături de povestiri reconstituind, creând legende ale popoarelor lumii (Șoimul alb, Fata de lut, Mantia curcubeului), legende istorice realiste sau cu tentă fantastică (Cîntecul delfinului, Bâtrînul din mare, Dansatoarea de fum) și basme ..clasice“ (Uriașul cel bun. Zîna muntelui). Un parfum de autentică vechime, originalitate, stilizare migăloasă, iată trăsături definitorii ale acestor proze. Dacă prin povestirile despre începuturile umanității — ani de rare în literatura noastră — autoarea dovedește o intuiție remarcabilă, înțelegînd și surprinztnd exact elapele devenirii omului, în cele fantastice dezvăluie un talent autentic și personal, acela de a crea un univers deosebit de o coerentă și o vastitate în omul departe de a rămâne un element marginal își afirmă personalitatea calitățile,ori slăbiciunile descoperind adesea adevăruri nebănuite despre sine $1 lumea în care trăiește. Personajele pe care Rodica Bretin — sub semnul Șeherazadei — le aduce în scenă, nu sunt doar vtnători sau vînat în nemiloasa luptă pentru existență, ci oameni, ființe angajate într-o încă nenumită luptă pentru sporirea sensurilor existenței prin bucurie, prin iubire, prin frumusețe. Și in această a doua luptă, femeia se dovedește superioară bărbatului în mnai privințe. Uneori, necesar este o nptâtoare curajoasă (Rowena. Sda), chiar o walkirie drănțuita (Maureen) ; de cele mai multe ori însă, femeia are gîndul cel bun al „Micului Puț“ saint-exupérian: omul nu poate accede la esența și adevărul conditei sale decit prin tandrețe și geniozitate. Acesta este mesajul pe can cărțile Rodicăi Bretin n decantea, cu finețe și profunzime, într-o criitură îndelung și profesionist ciziată. (NARCIS ZARNESCU). fim 1121 mai PREMIERA : Fotografiile St doniel (R.D.G.).jcenariul : Gerhard Renzsch ; lmag.ea : Peter Krause ; regia : Klaus Gendries. Cu : Anni1-lise Pftzold, Hans-Peter Reinecke, Bertranzke. Rulează la Timpuri Noi 3d. Gh. Gheorghiu- Dej 6 ; 15.61.10) De la literatul la fim : Patria (Bd. Magheru 12 — I . Îl .86.25) : DETAȘAMENTUL I (U.R.S.S.) : Sțala (Bd. Magheru 1 , 11.03.72) : MARIA ȘI Mirbela IN TRANZISTORIA (U S.R. — U.R.S.S.) : Cinema „Studio (Bd. Magheru 29 ; 59.53.15) : Lira Jalea 13 Septembrie 186 ; 31.71.71) :OBSECT (U.R.S.S.) : Lumina (Bd. G Gheorghiu-Dej 12 ; 14.74.16) ; MATORI DISPĂRUȚI (Rom.1 : Arta calea Călarașilor 153 : 21.31.86) : VARA CU MARA (Rom.) : Autor (Bd. Dimitrov 118 : 35.04.66) : Feroiir (Calea Griviței 80 1 50.51.40) ; FRANCOIS VILLON (Rom. — r.) : Cotroceni (Șos. Cotroceni 9 : S.68.88) ; INTILNIRE AMINATA (R.P. Coreeană) : Drumu Sării (tumul Sării 30 . 31.28.13) : NOI. “EI DIN LINIA VITŐ (Rom.) : Frentari (Calea Ferentari 86 : (.49.85) ; MISIUNE SPECIALA I.p.D. Coreeană) : Floreasca (St.s. Bach 2 ; 33.29.71) : AONTUL DE LEGĂTURĂ NR. (R.p.D. Coreeană) : Giulești lalea Giulești 56 . 17.55.46) : SATE (U.R.S.S.) : Munca (Șos. Mihai Bavu 221 : 21.50.97) : CAZ CU CAZU SE POTRIVEȘTE (U.R.S.S.) : Micu* (Calea Moșilor 127 : 14.27.14) : CÎNTECELE LUI BENNY MORE (Cuba) : Popular (Str. Mătăsari 35.15.17) : VACANTA CEA ARE (Rom.) : Viitorul (Str. 1 Eminescu 127 . 10.67.40). teatre • • OPERA UMANA (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej 70—72 . 13.18.57) : INIMA DE Copxi, — duminică 14, ora 11 : VISUL UNEI NOPȚI DE VARA (premier, _ duminică 14, joi 18, ora 18 : simone BOCCANEGRA (audiție Cinemată) — luni 15. ora 18 : AIDA - marți 16. ora 18 : ERNANI — mireuri 17. ora 18 : BĂRBIERUL DE SEVILLA — Vineri 19. ora 18 NABUCCO — sâmbătă 20. ora II. COSETTE — duminică 21 ora u . LACUL LEBEDELOR — dumnică 21. ora 18. • TEATRUL E OPERETA (Bd. Bălcescu 2 : 11)3.48) : DL. CHOUFLEURI VA ANEAPTA (foaier) — luni 15. ora 1 : CONTESA MARITZA — nri 15. ora 18 : SILVIA — miercuri 17. ora 18 : LILIACU — joi 18 ora 18 ; MAM’ZELLE - D'TOUCHE — vineri 19 ora 18 : LUISTRATA — sîmbătă 20 ora 18 LONARD — duminică 21. ora 10 : SUZANA — duminică 21 ora LA TEATRUL NAȚIONAL (Bd. Bălcescu 2 11.71). Sala Mare: UCENICUL VIJITOR — luni 15. ora 18 : NU S ȘTIE NICIODATĂ — marti 16. on 18 : bădărănii — miercuri 17. or 18.30 duminică 21 ora 18 : IONEȘ’n — Joi 18. ora 18 : HARAP ALB - vineri 19. ora ii ! moștenirea : sîmbătă 20. ora 18 : CARTEA Lrj jovitA — duminică 21, ora 10 s sala Amfiteatru s DRUMUL SINGRATATH — luni 15 ora 18 : US ANOTIMP FARA NUME — mart 18 ora 18 : VASSA JELEZNOVA — miercuri 17. vineri 18 ora ora 18 : AUTOGRAF — joi li, 18 : TORQUATO TASSO — sîmbătă 20 ora 18 : CAMPIONUL — duminică 21, ora 10 : CINEVA TE IUBEȘTE — duminică 21. ora 18 • Sala Atelier : ULTIMUL SET — marți 16. miercuri 17. ora 18 : JOCUL IELELOR — joi 18. ora 18 : INTRE PATRU OCHI — vineri 19 ora 18 : FALEZA — duminică 21 ora 10 FATA DIN ANDROS — duminică 21. ora 18. I TEATRUL „L.S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Măgureanu 1 : 14.75.46) : MIZANTROPUL — mani 16 miercuri 17 1oi 18, ora 18 . TRENURILE MELE — sîmbătă 20. ora 18 : SECRETUL FAMILIEI POSKET — duminică 21. orele 10.30 și 18 . Sala Studio (Str. Al. Sania 76 A . 11.95.44) : HAMLET — vineri 11. ora 17 CÂNTEC DESPRE MINE ÎNSUMI — sîmbătă 20 ora 18, duminică 21 ora 10.30 . URIAȘII MI TYLOR — duminică 21. ora 18. • TEATRUL MIC (Str. C. Mille 16 . 14.70.81) : MAIDANUL CU DRAGOSTE — luni 15. ora 18.30 ; O SCRISOARE PIERDUTA — vineri 19. ora 18.30 : ASTA SEARA STAUA CASA — Sîmbătă 20. ora 18.30 ; AMURGUL BURGHEZ — duminică 21. ora 18.30 • Teatrul Foarte Mic (Bd. Republicii 21 . 14.09.05) : LEWIS SI ALICE — luni 15. ora 19 . NOAPTE BUNA MAMA — marți 16. joi 18 Ora 19 : GOETHE MI-A SPUS — vineri 19 ora 19 . BĂRBATUL si FEMEILE — sîmbătă 20. ora 19. duminică 21. ora 11 ; BATRINA SI HOȚUL — duminică 21. ora 19. TEATRUL ..NOTTARA“ (Bd Magheru 20 . 59.31.03). Sala Magheru : INTR-O DIMINEAȚA — luni 15 ora 18 : SCAPINO — marți 16 ora 18 : NECAZURILE UNUI ÎNDRĂGOSTIT — joi 18. ora 18 : MICUL infern — vineri 19. ora 1? : LIVADA DE VIȘINI — sîmbătă 20. ora 18 : FLOAREA DE CACTUS — duminică 21. ora 10 : TAIFUN — duminică 21. ora 18 : Sala Studio : CUIBUL — luni 15. ora 18.30 : duminică 21 ora 10.30 : LA UN PAS DE FERICIRE — marți 16. ora 18.30 . O NOAPTE FURTUNOASA — joi 18 ora 18.30 : AMINTIRILE SARE BERNHARDT — vineri 19 ora 18.30 : DANSUL MORȚII - sîmbătă 20. ora 18.30 : CRAH DE CURTEA VECHE — duminică 21, ora 18.30. TEATRUL DE COMEDIE (Str. Măndinești 2 : 16.64.60) : SFINTUL MITICA BLAJINU — marti 16. ora 18 : CAPCANA PENTRU UN BARBAT SINGUR — miercuri 17. ora 18 : SCAIUL — joi 18. ora 18 : TURNUL DE FILDES — vineri 19. ora 18 . SLUGA LA DOI STAPINI — sîmbătă 20 ora 18 . CIND COMEDIA ERA REGE — duminică M. ora 18. • TEATRUL GIULEȘTI (Calea Giulesti 16 . 18.04.85) : COCOȘELUL NEASCULTĂTOR — duminică 21. ora 11 : BĂRBIERUL DIN SEVILLA — duminică 21, orele 15 și 18 . Sala Majestic (tel. 14.72.34) . IARNA CtND AU MURIT CANGURII — miercuri 17. ora 18 : ARTA CONVERSAȚIEI — joi 18. ora 18 : PESCARUȘUL — vineri 19. duminică 21. ora 18 : REGELE LEAR — sîmbătă 20 ora 18 : PASAREA MAIASTRA — MARIA TANASE (Foaier) — sîmbătă 20 ora 18.30 : SOLNESS, CONSTRUCTORUL — duminică 21 ora 19 : DOAMNELE DOMNULUI CARAGIALE (Foaier) — duminică 21 ora 18.30. • TEATRUL „ION CREANGA“ (Piața Amzei , 56.26.55) : ALBA CA ZAPADA ȘI CEI ȘAPTE PITICI — luni 15. joi 18. ora 18 : MARY POPPINS — marți 16. ora 18 . DE LA STAN SI BRAN LA MUPPETS — joi 18. ora 9 vineri 19. ora 18 : MUZICANTI VESELI — vineri 19. Ora 9 : NOTA ZERO LA PURTARE — sîmbătă 20. ora 9 : PINOCCHIO — sîmbătă 20 ora 18 : DAVID COPPERFIELD — duminică 21. ora 10.3« a Teatrul .Fantasio" din Constanța prezintă : UNDE EȘTI TU BIMBO 7 — luni 15, marți 16, miercuri 17 orele 9 si 15. • STUDIOUL I.A.T.C. (Str. 30 Decembrie 9 . 15.72.59) . MOBILA SI DURERE — miercuri 17, ora 19 ; PROFESOR DR. OMU — duminică 21 ora 18.30. • TEATRUL ,C. TANASE“, Sala Savoy (Calea Victoriei 33 . 15.56.78) . VARIETĂȚI PE PORTATIV — joi 18 vineri 19. sîmbătă 20. duminică 21 ora 18 . Sala Victoria (Calea Victoriei 174 • 50.58.65) : CONCERT EXTRAORDINAR DE BLUES ȘI ROCK CU DILI STEAVENS (S.U.A.) SI ALEXANDRU ANDRIEȘ — Joi 18. ora 18. • TEATRUL ..TANDARICA“. Sala Victoria (Calea Victoriei 80 15.23.77) : BU—ALI — luni 15 ora 15; ILEANA SINZIANA — marți 18 ora 15 duminică 21. ora 11 ; VITEJII CETATII BADE-BADE - miercuri 17 ora 15 ELEFANTELUL CURIOS — joi 18. ora 15 ; AVENTURI CU SCUFIȚA ROȘIE — vineri 19. ora 15 ; Sala Cosmonautilo. (tel. 11.12 40) : POVESTE DESPRE MARIONETA — luni 15. vineri 19 ora 15 ■ O FETIȚA MAICU MOȚ — miercuri 17. Joi 18. orele 16 și 15 vineri 19 ora 10. sîmbătă 20 ora 12 duminică 21, ora 11.30. • Teatrul German din Timișoara prezintă : CASA PISICII — marți 16 orele 10 și 11.30 si LA HANU CHRISTINEI — marți 10, ora 19. « CIRCUL BUCUREȘTI (Aleea Cinului 15 . 10.41.95) î VEDETELE CIRCULUI DIN VARȘOVIA — marți 16. miercuri 17. joi 18. vineri 19 ora 19, sîmbătă 20 orele 15.30 și 19 duminică 21 orele 10. 15.30 și 19. CRONICA DE LIBRĂRIE I— I. • ShW^titluí Precursori. ra/Minerva apare o ediție din puii lui ocți-pd.TM Tlca de Ion Dodu Bălan, semnatarul unui Studiu introductiv dinspre retiQem . ..Publicistica lii.Olivian Goga imnia ca maruure probleme ale românismului : originea noastră romană aceste continuitatea neîntreruptă pe plaiuri carbato-danubianopontice, pe ideea unității tuturor românilor și pe idealul unirii într-un stat național, pe lupta împotriva asupririi și exploatării austro-ungare, își trăgea seva argumentelor din corifeii Școlii ardelene, din marii prozatori ai Transilvaniei : Gheorghe Barit, Mureșenii. Iosif Vulcan, Ioan Slavici, George Coșbuc...“ • Mircea Ivănescu semnează Poeme vechi, nouă la Editura Cartea Românească. • Filosofia curbitului, de Al. Rosetti, ediție ce vede lumina tiparului la Editura Minerva, este cea de-a doua a lucrării tipărite în 1946, adăugită și^«rvîTO14A.^ cuprinzînd la sfîrșit lista^tuturărilor^apnsultate de autor.-in vederea elaborării acestei noi /Versiuni a studiului, ia intimii numesti Ion îanosi un volum pe care îl ^publică la Editura1 cartea ~ Românea’ca sî~ "ffarsi cuprinde ghij "duri ale 954e- referitoare la probleme de estetică s ae filosofia culturii, de etică. « Al treilea volum al ediției critice Cehov îngrijită la Editura Univers de Sorina Bălănescu cuprinde schițe și povestiri elaborate în anii 1886 și 1887 traducerea fiind semnată de Otilia Cazimir, Nicolae Guma, Xenia Stroe, îngrijitoarea ediției, ca și în cazul precedentelor volume, adaugă repere de istorie literară, precum și note. Titlul acestui volum . Un roman cu un contrabas. Fericire și alte povestiri. • Editura Științifică și Enciclopedică publică o culegere de Reflecții și maxime (volumul I) datorată lui Constantin Bădescu. Textele, organizate tematic, sunt selectate din clasici, din scrierile personalităților proeminente ale universalității. mariana ciolan orașul SCRIERI DESPRE ROMANI A. Un peregrin balcanic, ce s-a îmbogățit în prima jumătate a secolului trecut pe meleagurile românești, pe numele său Evanghelie Zappa, venind din Sud către acest pământ al făgăduinței, și-a mărturisit niște gânduri surprinzător de sincere într-o carte apărută la 1847, în traducere românească, la tipografia Iosef Kopaining. Din cîte se înțelege pe autor îl leagă recunoștința față de tărîmurile de adopțiune. îndeosebi de oamenii de prin partea locului străduindu-se să dovedească realele calități ale acestei populații blajine și foarte primitoare. El fusese cîndva în tinerețe, ostaș sau mercenar, de altfel locuitorii îi spuneau ,căpitanul“, și luase la început în arendă terenuri, și, folosind mina de lucru a băștinașilor, și-a agonisit în decursul timpului o avere impresionantă. Zappa a dezvăluit întregul mecanism al exploatării și poverilor ce apărau pe români în acele vremuri. E ține de rău pe oricine nu recunoaște nesfârșita bunătate, față de toți a românului care iartă...“. El arată contrastul existent între acești țărani de omenie și alți oameni de aiurea, care i-au făcut, altădată și în alte locuri, mult rău, atît lui cît și alor săi. Evanghelie Zappa aduce ..drepte laude despre nația română“, arătînd față de ei ,prinosuri de recunoștință ce-i e dator“ ritatea Spre a contracara pe masaprofitorilor străini care încercau să-i ponegrească pe cei de pe urma cărora se căpătuiau, sugîndu-i v’aga și mai ales disprețuindu-i Evanghelie Zappa scrie : „Acești români, cînd îi va judeca cineva fără patimă, cu bună cunoștință și fără părtenire îi va găsi mult mai buni decît mai multe alte nații și avînd și talente pentru care li se cuvine dragoste și recunoștință .In inimile Românilor vedem Înrădăcinată depărtarea de orice prigonire, ospitalitatea, indurarea mai presus de toate ura către vărși sarea de singe“. Autorul continuă . ..O, cît de vrednici de respectat și de iubit sînt acești români, domnilor, și cum sîntem datori noi, străinii care locuim aici“, și, adaugă Zappa, adresându-se acelorași străini nemulțumiți . Mai ales voi cîți ați venit din acest neam sau din altele tn circumstanțe mai prielnice, ori avînd măcar acel guvern asigurat în forme statornice de care se bucură românii de vreo cincisprezece ani încoace !“. Prin urmare, avem de-a face cu o mărturisire deschisă, cu o observare cinstită a realității celor care, folosind bunătatea și ospitalitatea românească din toate timpurile nu numai că au venit să-l exploateze pe țăran ci s-au încumetat cu totul nepermis să-l jignească și să nu-i trăsături, recunoască adevăratele lui după ce că pe atîția îi ținuse în spinare și-i umpluse de bani... eugen teodoru cronica de teatru • » § • ■ . originalitate... ■vIAIDANUL CU PRÂCOSTE" - TEATRUL MICI.Ikste surprinzător acest spectacol, de eărie originalitate, care reușește cu bun gust artistic să ofere o frescă mamatica simbolică pentru periferia Bucureștilor, dar nu numai pentru ea, structurat evident pe două coordonate majore dragostea și moartea, ce marchează permanent, destinele eroilor, spectacolulu S realizat pe o versiune scenică rig"Grigore Gonța îi vind romanul cu același titlu și după comedia traitei, A .Domnișoara Nastasia“ dr mi- I Pan Zamfirescu. Grigore Gonța și-a per* hmis această versiune, fără să afecteze prins nimic spiritul inconfundabil al autorului, el a simțit nevoia ca în funcție de viziunea sa regizorală să amplifice dramatic piesa Domnișoara Nastasia, să o îmbogățească prin introducerea unor personaje din romanul Maidanul cu dragoste, înfrățite cu cele din piesă. Asamblarea versiunii se face armonios, Grigore Gonța respectă cu strictețe replica lui George Mihail Zamfirescu , pe structura piesei el întărește imaginea asupra lumii periferiei prin introducerea a o serie de secvențe din roman, în ideea dominantă de dragoste și moarte specifică și eroilor din Maidanul cu dragoste. Originalitatea versiunii sale scenice este dublată, susținută de originalitatea viziunii sale regizorale. Bogatul material dramatic al versiunii se fructifică spectaculos în scenă. Regizorul Grigore Gonța a refuzat, de la bun început, categoric intenția de musical, metodă banală, de acum mult uzitată de teatre în perioada actuală. Spectacolul său implică o sumedenie de cîntece, specifice lumii în cauză, selectate din repertoriul unor mari artiști ai genului (vezi spre exemplu Maria Tănase), cîntece reprezentative pentru dramatismul acțiunii și originea personajelor dar ele, totuși, nu imprimă senzația de spectacol musical. Cu inteligență și originalitate, regizorul motivează dramatic introducerea cîntecelor în spectacol, ele sunt o necesitate și nu un artificiu comercial, derizoriu pentru redarea bucuriei sau durerii personajelor , stările extreme, limită trăite de eroi cer organic uneori renunțarea la replică și întrebuințarea cîntecului ca mijloc concis al exprimării sentimentelor. Sufletele simple, cum sînt cele ale lui George Mihail Zamfirescu se exteriorizează mai repede în unele clipe de viață prin cîntec, decît prin cuvînt și această observație e speculată abil de regizor. Grigore Gonța nu a solicitat performanțe vocale, actorii cîntă „din rărunchi“, interpretează cîntecele în funcție de configurația situațiilor. Se renunță normal, la „play“ sau bandă negativă de sunet, se cîntă în direct cu acompaniamentul unor mari artiști, specialiști ai genului: Ioan Dumitrescu, Șerban Valeriu și Ion Vlad — cel care a acompaniat-o și pe Maria Tănase; micul lor taraf a asimilat acțiuni) și contribuie substanțial la crearea atmosferei originale a spectacolului. Actorii s-au acomodat cu mobilitatea acestei condiții de interpretare și fiecare realizează impresionante secvențe dramatice prin cîntec (vezi spre exemplu performanța lui Iuliu Popescu în rusul Ivan, Rodica Negrea, Gheorghe Visu, Monica Ghiuță, Simona Măicănescu, Nicolae Dinică, Adriana Șchiopu, Papii Panduru și ceilalți — care și prin cîntec subliniază impresionant momente culminante din evoluția personajelor ce le revin). Viziunea sa este profundă și analizează textul în amănunt, cu remarcabile gradații de ritm, cu mare atenție in valorificarea relațiilor dintre personaje. Partea primă a spectacolului se axează mai mult pe o linie expozitivă, de prezentare a lumii periferiei, ca în cea de a doua parte să se valorifice în fine nuanțe, la cote emoționale, melodramatismul situațiilor în care dragostea implică și moartea. Nimic nu este exagerat în această viziune regizorală care refuză de fapt pitorescul facil al lumii respective, în favoarea explicării motivate a dominantelor umane ale acestui mediu social, cu rezonanțe într-un cîmp filosofic universal. Sînt în spectacol multe scene de esențializare dramatică a trăirii situațiilor limită, care ating cota performanței dramatismului pur. Exemplificăm prin scena Nastasia Vulpașin hotârîtoare în dorința de răzbunare a femeii, în care se depășește ca tensiune dramatică cîmpul strict al unui loc geografic, și se creează senzația de esență a pasiunilor, ca și în tragediile antice. Față de alte interpretări ale textului, se strecoară și o nuanță de ambiguitate în relația dintre Nastasia Vulpașin, în alt context vitalitatea celor doi eroi ar fi dus poate la apropierea lor și nu la o respingere tragică. Originalitatea versiunii și a viziunii regizorale atrag din nou atenția asupra lui Grigore Gonța făuritor de spectacole ieșite din comun; mîna sa sigură în profesie (el de mult nu mai este actor, ci regizor cu experiențe marcante și școală profesională bună, cu dascăli renumiți!) se face simțită și aici, pe scena Teatrului Mic, care i-a oferit un nou prilej de confirmare a talentului său. Decorurile lui Florin Harasim sprijină substanțial viziunea. Virtuțile decorului sunt mai bine receptate prin privirea asupra spectacolului de la balcon, am avut acest prilej de constatare la o repetiție generală, prin bunăvoința direcției. Florin Harasim a esențializat cu maximă eficiență artistică un cadru de joc complicat, la care intervin multe planuri de acțiune, ce se întrepătrund însă convingător în vizualizarea scengrafului ; scena este aproape goală un copac uscat domină simbolic spațiul, podeaua înclinată fiind „colorată“ de multe preșuri (specifice locuințelor personajelor) ce sugerează în linia aparent haotică a așezării lor drumurile diverse ale celor din „maidanul veseliei“, de dincolo de barieră; un bătător de covoare e „îmbrăcat" în alb și negru In funcție de dominanta dramatică; un gărduleț, o masă un pat mai mobilează din cînd in cind scena cu trimitere spre delimitarea particularităților locului acțiunii. Simplă dar nu simplistă, esențială scenografia lui Florin Harasan este exemplară și în consens cu viziunea regizorală. Derutante sunt costumele create de un profesionist mult apreciat în modă. Doina Levința. Caracterizează cu suplețea nuanțelor pe Sorcovă, pe Lalomia pe Mara, pe Fane, pe Gore pe Ionel, dar eșuează tocmai în desenul rolurilor de prim plan , Nastasin și Vulpașin, a căror vestimentație e deranjant și pueril imaginată frustrînd interpreții de ajutorul costumului în relevarea rolului. Nastasia, într-o fustă din fîșii alcătuită, e greu de conceput vizual, noroc că Rodica Negrea ne face să uităm, prin interpretarea sa de mare forță dramatică de inadecvatul său costum , la fel și un Vulpașin în „bascheți“ pe care Gheorghe Visu îl scoate cu mare talent din zona „sportivă“ a destinației dată de veșmintele sale. „Citirea“ vizuală a textului de către creatoare este neconcludentă, din păcate, tocmai în cazul rolurilor centrale. Distribuția condusă cu pricepere de regizor își propune și reușește să pună în lumină echipa tînără de actori a Teatrului Mic. Sigur că apariția și a unor „monștri sacri“ din apreciatul colectiv ar fi fost bine primită și necesară, dar important este și rămîne că se reconfirmă prin Maidanul cu dragoste resursele tinere pe care și le-a adunat cu pricepere această instituție teatrală, la care fiecare spectacol înseamnă o surpriză. (Vom reveni în numărul viitor.) Ileana lucaciu ecran cronica de film frangoîs villon Rulează, pe ecrantTe'bucureștene versiunea „climatografică"a serialului de televiziune /Franțois Villon", o coproducție T.F.-l — Cine-TjiZ- Berlin și R.A.L Italia, in regio—kri sergiu Nicolaescu. Trecînd peste deosebirile de structură, ce există între filmul de televiziune cel „de cinema“ , deosebiri care fac disificilă (uneori, neimcludentă) „îngn^duirea“ unuia în tiparele celuilalt, să notăm faptul că — în absența „termenului de comparație", care ar fi serialul propriu-zis — se poate vorbi, în legătură cu acest François Villon, ca despre o superproducție.. Cu virtuțile, dar și cu servitutile ei. Intre virtuți, am număra mai înta marea capacitate de cuprindere , și nu se poate nega, celor mai cunoscute realizări în acest gen, amplul tur de orizont efectuat — nu, atît asupra, cît mai als — din punctul de vedere al temei propuse... In această ordine de idei, intră și surprinderea unei tipologii sociale chiar exhaustive, ca să zic așa , diverse —de la vlădică pînă la opincă“ și retur, totul (adică toți și toate poate încăpea într-o superproducție, ale cărei tainice resorturi mînă unul spre celălalt personaje pe care, altminteri, condiția socială le păstrează la cuvenita distanță. Nu trebuie neglijate nici masivele desfășurări de forțe (umane, mecanice, animale) pe care superproducția nu numai că le prilejuiește, dar le și reclamă , cu necesitate. Spectaculozitatea unor scene „de massă“ (în genere, bătălii , dar și alte cele , cum ar fi, in filmul de față, zilnicele încăierări dintre jandarmeria Parisului și studenții sorbonarzi ori veselei« adunări din cinstitele crîșme) constituie un factor pe care autorii de gen mizează intradins și cîștigă mai totdeauna. In sfîrșit, refugiul în istorie —* o .istorie“ mai degrabă ajustată nevoilor scenariului, decît atestată (și atestabilă) documentar — reprezintă un alt atu“ al superproducției, în virtutea căruia cineaștii își permit vădite licențe , menite a suplini, prin deturnare, absența puterii de a transfigura artistic documentul de epocă. Așadar, virtuți și servituți — de care nu a străin nici filmul lui Nicolaescu... Oricum, întreprinderea la care s-a angajat cineastul era, din start, deosebit de dificilă , prin natura personului în primul rînd — Villon fiind, poate, cel dintîi dintre poeții „mauditi“ pe care Franța i-a dat literaturii universale. Ceea ce sporește gradul de dificultate al demersului regizoral — eludând, paradoxal, tocmai aspectele cu adevărat dificile ale chestiunii — este faptul că „modelul estetic" al scenariștilor (mai bine zis, scenariste : Ros»» Legrand și Maxime Duval) și, prin reflex, al regizorului însuși pare a fi fost nu Intoleranță sau (măcar) Ben Hur, nici Van Gogh sau 'da’ de unde ?) Amadeus, ci Angelica, îngerilor (ori ceva asemănător)... marchiza Surprinsă («să zicem) exact „pe orizontală“, mișcarea personajelor n-are profunzime — vădind o certă inadecvare a regizorului - subiect, la epocă, la personaj. E drept că provoacă (sau adîncește) această impresie și prezenta (impusă, se pare, de producători) a lui Florent Pagny In rolul principal : actor văduvit (din născare) de acea inteligență scenică (o inteligență a trupului, dacă vreți) care dă atîta farmec subtil personajelor create, spre exemplu, de un Claudiu Bleont (și chiar mă-ntreb cum ar fi arătat filmul — cu totul altfel, probabil — avindu-i 1* fruntea distribuției De »«»or *1 nostru) Nici traducerea eroi*lor și a dialogurilor, asigurată de Romulus Vulpesmi, nu limpezește lucrurile : limba traducerilor e artificială, cînd nu « și încîlcită - și, dacă Romulus Vulpescu crede că o sintagmă precum „codoșușescul meșteșug" sună bine în românește ori că „neaua de mai an“ e cea mai ?eri<îtâ echivalență românească a celebrului amento villonesc Ou sont les neiges d’antan ? etr^'* domniei sale. nicolae ulteriu ion ANGiti in viziunea lui NUN NESTIN