Saptamina, 1989 (Anul 19, nr. 2-50)
1989-06-09 / nr. 23
PREMIERĂ LA TEATRUL CIULEȘTI : „PESCĂRUȘUL“ DE CEHOV La Galeriile Municipiului a expus pictorul GHEORGHE LABIN Armonii cromatice la .Atelier 35" datorate DANEI GULUTA Tinura IULIANA CIUGULEA debutează în dificila partitură a Ninei Zarecinaia Actorul și regizorul GELU COLCEAG privind cu emoție la această premieră Personaje cehoviene in compozițiile actorilor FLORIN ZAMFIRESCU SI DORINA LAZAR GHEORGHE SARAC a imprimat de curind un disc cu integrala romanțelor pe versurile lui Mihai Eminescu .Memorii definitive" este titlul volumului propus de MARDARE MATEESCU Compozitorul TONI CON .Momente vesele" STANTINESCU, un inGIOMI DIMITRIU spiral ,melodist" Printre alți plasticieni, vă invită la Teatrul Foarte Mic și CAMELIA BALANICA si OCTAVIAN PREDA I I panoramic iTr-------------------- —---,,|*- - —"------CITU 1 MARAMUREȘU... Duminică, 4 Iunie, a avut loc în cadrul pitoresc al Muzeului Satului și de artă populară ce Maramureș, ziua zonei etnografiManifestarea de suflet care i-a reunit pe cei mai reprezentativi fii ai acestei zone s-a desfășurat in curtea țărănești, adusă aici în gospodăriei 1962 din satul Berbești. Casa datează din 1775, anul construcției fiind crestat și cu cifre arabe și cu cifre chirilice. După cuvîntul de bun venit, rostit de Maria Negoiță — directoarea acestui lăcaș de prestigioasă tradiție, interpreți cu renume din zona etnografică Maramureș, s-au perindat pe scena in aer liber al curții transformată in amfiteatru. De la horele rostite de Titiana Mihail, Victoria Darvai, Maria Gogea, Anuța Tite, Emil Bertzi, Anuta și Nicolae Tudorovici și formația vocal-instrumentală „Izvorul Izei” din Dragomirești (Ion Font, Maria Grad, Ion și Dorin Minica) pînă la muzica tinără reprezentată prin Ducu Bertzi, Anca Hirjoghi și Cezar Asteu. Dar povestea trece din gură în gură și basmul se transformă in realitate : feciorul de țărani din inima Maramureșului — Dumitru Fărcaș — intră pe poarta casei. Fără îndoială că harnicul meșter Pop Gheorghe din Berbești, care a construit casa nu se va fi gîndit că în curtea sa în decursul secolelor vor intra atîția oaspeți și printre ei, după mai bine de nouă generații, se va afla cel mai mare virtuoz al cintecelor populare interpretate la taragot. Inimile tuturor sunt răscolite , momentul este înălțător, unic — Dumitru Fărcaș, in mijlocul corului de elevi al Școlii generale din Botiza-Maramureș, format din „pruncuțe“ și „coconași“, îmbrăcați în cele mai autentice costume populare. Cîntecele sale vin din Îndepărtate veacurixistență ale maramureșenilor... de e Cu toții avem senzația unei veșnicii de peste 2 000 de ani. Fărcaș este transpus în cîntec. Ne amintește de Iancu și de Moisei, de întreaga noastră istorie... Le mulțumim tututuror pentru această zi minunată ! Nu-i vom uita nici pe Florea, nici pe Gh. Borcan, Aurelia care nu de puține ori ne-au luminat cu răbdare, lămurindu-ne uimirile și răspunzînd la prea multele noastre întrebări. (N. Z.) • OMAGIU LUI EMINESCU. Scriitori din București se deplasează în localitățile în care a poposit Eminescu — omagiindu-i prin cuvîntul lor autorizat și patetic — iar scriitori din „orașele lui Eminescu" vin in Capitală și depun florile recunoștinței lor la monumentul poetului ori îl omagiază în diverse sesiuni științifice. Astfel se alcătuiește florilegiul de comunicări care vin în întîmpinarea și pregătirea Centenarului. „Arătați-mi un oraș mai patriotic decit Brașovul", spune Eminescu intr-una din scrisorile sale și cuvintele Luceafărului sînt tăzi — în zilele Nemuririi sale aș— confirmate. La „Casa Mureșenilor" — aceea pe care fără să fie memorialé a privit-o și, desigur, vizitat-o însuși poetul în anii turneului său teatral, a conferențiat Zoe Dumitrescu-Bușulenga, prezentată numerosului public de către Mircea Gherman, directorul muzeului. Au participat scriitori, oameni de cultură, printre care se numărau Valeria Căliman și Mardare Mateescu, ultimii supraviețuitori ai nu mai puțin centenarei reviste „Gazeta Transilvaniei“. Conferențiara s-a bucurat de un binemeritat succes . O ședință a cenaclului ,Șt. O. Iosif" al Casei Armatei a fost prezidată de criticul și istoricul literar M. N. Rusu. Ea a fost dedicată Centenarului Eminescu. Invitatul a vorbit despre aspectele mai puțin cunoscute din viața și activitatea de gazetar a marelui poet, iar membrii cenaclului, poeții Mardare Mateescu, L. T. Ileația și Mihai Comăniciu au citit «Un versurile lor dedicate lui Eminescu. Un moment emoționant l-a constituit vizitarea expoziției florale consacrate celui care a scris „Floare albastră, floare albastră...". O expoziție de acest fel depinde și foarte mult de ceasul de înflorire al florilor — de condițiile momentului atmosferic. Dar expoziția organizată și cultivată — la propriu — de Aurel A. Mateescu, pictor amantor, demonstrează eternitatea florilor eminesciene, a „edenului" colloristic visat de Eminescu. Îngeniosul horticultor de la poalele Tîmpei a realizat montaje florale în grădină, aceasta fiind „marcată“ tematic cu subiecte legate de citeva date aniversare. Astfel, de un dosebit succes s-au bucurat montajele de florale dedicate zilei de 1 Mai 1939, Centenarului Eminescu și celor 45 de ani de la Eliberare. Realizate printr-o savantă cultivare a florilor , de diferite nuanțe și origini, „montajele“ respective impresionează prin coloristică și vivacitate simbolică. Eminescu, de pildă este „evocat“ prin pasajul cu care se încheie „Viața lui Eminescu", de I G. Călinescu , o profunzime de crini imperiali, întruchipînd nu numai astralitatea poetului, consiterația sa lirică, ci și cunoscuta metaforă călinesciană , „pînă cînd acest pămînt să-și strîngă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale“. A trebuit să fie un poet al florilor ca Aurel A. Mateescu, să transpună în peisajul grădinii sale situată la încrucișarea a două dintre arterele circulate ale orașului, sub ochii trecătorului, această nemuritoare metaforă. m.M. m biblioteca municipala „MIHAIL SADOVEANU" , a în cadrul ciclului „Cartea social-politică și educația patriotică revoluționară", luni 12 iunie, ora 14, la întreprinderea „Electrocentrale" va avea loc prezentarea volumului : „Epoca Nicolae Ceaușescu, strălucită afirmare a României în conștiința lumii“ (Editura Politică, 1988). Participă : Vasile Niță, director adjunct al Editurii Politice (Organizează filiala „D. Th. Neculuță") . Sub genericul „Coordonate economice actuale", la ora 14, la Întreprinderea „Metalurgica“, se va prezenta volumul : „Strategia dezvoltării întreprinderii socialiste" litică, 1960). Participă :Editura Pociorel Cornescu, autorul lucrării # La întreprinderea „Industria Bumbacului", ora 14, se va desfășura un dialog pe marginea volumului : „Operațiile finisajului textil“ (Editura Tehnică, 1987). Participă : Ion Albulescu și Crișan Popescu, autorii lucrării (organizează filiala „G. Ibrăileanu") • Miercuri 14 iunie, ora 14, la întreprinderea de Prelucrarea Lemnului și Mobilei, are loc prezentarea volumului : „Recondiționarea pieselor, mașinilor și utilajelor din industria lemnului" (Editura Tehnică, 1938). Participă : Constantin Darie, autorul lucrării. Acțiunea se înscrie în cadrul ciclului „Cartea în sprijinul producției" (organizează filiala „Constantin Mille") , Joi 15 iunie, ora 10, la sediul Secției pentru copii a Bibliotecii cipale „Mihail Sadoveanu" se numiva prezenta volumul : „Basarabii" (Editura Albatros, 1989). Participă : Petru Demetru Popescu, autorul lucrării și Alexandru Chiriacescu, director al Editurii Albatros . La Liceul „Nicolae Bălcescu", ora 12, va avea loc prezentarea volumului : „Anuar“ (Editura Eminescu, 1989). Participă : George Țărnea, autorul lucrării. In cadrul ciclului „Eminesciana" se vor organiza următoarele manifestări culturale : " Luni 12 iunie, ora 14, la sediul Bibliotecii Tineretului are loc prezentarea volumului : „Valori etice în opera lui Eminescu" (Editura Minerva 1989), de C. Jomescu și C. Petrescu. Participă : dr. Rodica Florea, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu". Urmează un recital din lirica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Național # Miercuri 14 iunie, sub genericul „Actualitatea creației eminesciene“ se va desfășura la I.T.B. — Uzinele de Reparații Atelierele (ora 14) o manifestare în Centrale cadrul căreia vor fi prezentate volumele : „Poezii“ și „Proză", de Mihai Eminescu (Editura Minerva, 1989 — colecția „Biblioteca pentru toți“). Participă : Radu Vlăduț, redactor la Editura Minerva. Urmează un recital din lirica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Giulești. (Organizează filiala „Bogdan Petriceicu Hasdeu“) min aceeași zi, la ora 13, la sediul central al bibliotecii va avea loc vernisajul expoziției de carte și artă plastică „Imagini și file eminesciene". Participă : prof. univ. dr. doc. Alexandru Piru, conf. dr. Răzvan Theodorescu. Urmează un recital din lirica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Mic. Acțiunea este organizată în colaborare cu Uniunea Artistelor Plastici , Joi 15 iunie, ora 10,30, la Școala nr. 85 vor fi prezentate volumele : „Poezii" de Mihai Eminescu (Editura Ion Creangă, 1986) ; „Mihai Eminescu. O copilărie nepereche" de Petru Rezuș, „Prietenia dintre Eminescu și Creangă“ de Vladimir Dogaru (Editura Ion Creangă, în curs de apariție). Participă : Ioana Ricus, redactor la Editura Ion Creangă. Urmează proiecții de diapozitive din setul „Mihai Eminescu". Prezintă : prof. Elena Constantin, autoarea lucrării. Vernisajul expoziției de desene „Lirica eminesciană văzută de copii". Urmează un recital din lirica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Ion Creangă (Organizează filiala „C. Dobrogeanu- Gherea", Secția pentru copiii) (H. F.) • COLOCVIILE ADOLESCENTEI . Biblioteca Tineretului Str. Snagov nr. 45 a găzduit o nouă ediție a „Colocviilor Adolescenței" în ziua de 24 mai. Invitații — oameni de știință, artă și cultură — au răspuns cu amabilitate solicitării bibliotecii de a se întîlni cu tineri cititori -- elevi, studenți, muncitori — pentru a susține un dialog despre tinerețe, muncă, creație, aspirație către frumos. Această manifestare s-a remarcat prin amploarea organizării și caracterul enciclopedic. Dezbaterea a avut ca punct de plecare prezentarea volumelor — „ Viață-efort-creație" , „Tineretul — speranță și afirmare" , „Clipe la țărmul veacului" (Ed. Albatros — 1988, 1989, 1988), „Novele teatrale" (Ed. Meridiane — 1987), autori fiind : Ștefan Năstase, Dumitru Ozunu, Dragomir Magdin, Cătălina Buzoianu. Au participat la discuții nu numai autorii Ștefan Năstase, Dragomir Magdin și Cătălina Buzoianu ci și ceilalți invitați —■ autori de cărți, redactori, editori, actori regizori Ștefan Năstase a înfățișat coordonatele cărții sale „Viață-efort-voință", care se adresează în special adolescenților. Dragomir Magdin, autorul volumului „Clipe la țărmul veacului” a captat atenția relatînd fapte de muncă ale tinerilor de pe marile șantiere ale țării. Despre cartea „Tineretul speranță și afirmare" și despre colecția „Colocviile adolescenței" a vorbit redactorul Gheorghe Marin. In intervenția sa, regizoarea Cătălina Buzoianu a relevat esența actului creator în munca regizorului cu actorul —o idee principală cărții sale „Novele teatrale“. Repreazentanții Editurilor Politică — Antoaneta Tordache ; Albatros — Domnița Ștefănescu ; Sport-Turism — directorul Călin Dimitriu, tentat aparițiile editoriale au prerecente și de perspectivă, cărți despre tineri și pentru tineri. Interesantă a fost intervenția prof. dr. doc. Edmond Nicolau despre stimularea creativității științifice la elevi și studenți a matematicianului Dan Farcaș pe probleme de Informatică și electronică. Directoarea Liceului Industrial „Spiru Haret", Geta Bărbulescu a evidențiat rezultatele practice realizate de elevi, ca urmare a îmbinării cunoștințelor tehnice și de cultură generală obținute în procesul de învățământ și bibliotecă. Ca o exemplificare a creativității artistice a fost recitalul de poezie susținut de actorii : Ștefan Radof, Carmen Trocan, Răzvan Ionescu, Cristina și Florin Călinescu. Mihai Deleanu a mărturisit cum înțelege el Coman pasiunea pentru folclor, referindu-se și la ultima sa carte „Mitologia populară“ (vol. 2). Dan Ursuleanu, redactorul emisiunii radio „Exploratorii lumii de mîine“, a intervenit subliniind relația dintre tineret și științele viitorului. Această sărbătoare a cărții într-un lăcaș al cărții s-a încheiat cu un microrecoro susținut la pian de Johnny Răducanu. Colocviile adolescenței — interferență a unor domenii ale cunoașterii — s-au dovedit o reușită, mesajul dominant al oricărei activități umane fiind efortul creației. (CORINA COSTOPOL) . CENACLURI. Deși funcționează numai de un an, cenaclul literar „Elanuri tinerești“ al Școlii generale nr. 87 din sectorul 3 al Capitalei, condus de poetul Ion C. Ștefan și profesoara Laura Stoica desfășoară o activitate bogată și diversificată. Printre acțiunile organizate în ultima perioadă amintim zilele dedicate editurilor : „Ion Creangă“ și „Albatros", prilej cu care s-au difuzat în rîndurile elevilor peste 700 de volume tipărite la aceste edituri. Intîlnirile cu scriitorii pentru copii și tineret George Șovu și Gheorghe Marin, însoțiți de redactorul șef al Editurii „Ion Creangă“, Gheorghe Zarafu, au prilejuit lansarea volumelor ..Ochii timpului“ și „Hai la drum copii“ de Gheorghe Zarafu. Criticul de artă Ionuț Niculescu a susținut în fața cenacliștilor o expunere despre „Estetica exprimării artistice“, cu ample referiri și la alte arte , pictură, sculptură și muzică. Profesorul Andrei Ghidali le-a vorbit elevilor despre alegerea și parcurgerea bibliografiei școlare, alcătuirea fișelor tematice și a caietelor de lecturi particulare, iar profesoara Laura Stoica a susținut și susține un curs lunar despre „Eminescu — Luceafărul poeziei românești“. Și tot ea organizat cu cenacliștii o lecție demonstrativă deschisă, în prezența profesorilor de limba și literatura română din sectorul 3, la biblioteca municipală „Mihail Sadoveanu”, dedicată lui Nicolae Labiș și Mihai Eminescu, demonstrația fiind odată și un ghid de orientare tota elevilor în cadrul unui lăcaș de cultură. Alte activități apreciate în mod deosebit de cenacliști au fost și cele două excursii de documentare literară (Valea Prahovei și Tîrgoviște). La ultima ședință de lucru rittm, flirile lor : Florina Soare, Ioana Ioniță, Marian Lițoiu, Cristina Diaconu, Simona Ispas și Robert Sandu. In continuare Elena lescu le-a făcut celor prezenți Nicuîn sală o demonstrație de analiză pe text, cu cîteva exemple din marii clasici, prefigurînd epitetul, metafora, simbolul, personificarea și transfigurarea artistică. După această lecție de analiză literară elevii au putut discuta ei înșiși despre poeziile colegilor lor, cu argumente pentru sau împotrivă. Ședința s-a încheiat cu un frumos recital de poezie dedicat Centenarului lui Eminescu. (VIORICA NANIA) 9 MUZEUL DE ARTA AL REPUBLICII. Așa cum am mai anunțat în avanpremiera lunii iunie se dovedește foarte bogată în programe. Duminică 11.06 ora 11, ciclul „Intîlnire cu capodopera" prezintă „Capodopere ale artei flamande în Muzeul de artă al R.S.R. și în muzeele din lume , de la fantezia lui Bosch la realismul lui Brueghel“ (Codruța Cruceanu, Luni 12, ora 17,30, „China pitorească : orașe, monumente, grădini" (Carmen Brad, la Teatrul Național). Marți 13, ora 18, o manifestare dedicată artei românești : „Tradiție și modernitate în artele plastice și în dans. Opera lui Dimitrie Ghiață“. Urmează un recital de balet contemporan românesc susținut de grupul „Columna". Coregrafia: Vera Proca Ciortea. Prezintă Victoria Anghelescu. La acest program sunt invitați să participe și membrii cercului „Prietenii Muzeului de artă". Miercuri 14, ora 14 va avea loc recitalul elevilor Școlii generale nr. 24 (cu profil de muzică), iar la ora 18 (în Sala Brîncovenească) tînăra pianistă Cristina Buga va susține un concert cameral. Vineri 16, ora 16, un nou recital al tinerilor interpreți , vor fi prezenți în fața publicului elevii Școlii generale nr. 69. Duminică 18, ora 11, din nou o „Intîlnire cu capodopera". Prezentarea marelui pictor flamand Rubens cu lucrări aflate în Muzeul de artă și în alte colecții (Mariana Dragu) • „Centenarul Eminescu" va fi marcat la Muzeul de artă prin două manifestări originale : prezentarea dramei istorice „Mira", operă neterminată a „Luceafărului“. O poveste de dragoste petrecută în cetatea Sucevei în timpul lui Ștefăniță Vodă. Și-au anunțat participarea actorii : tina Deleanu, Marinda Pătru Cris(de la Teatrul Municipal Ploiești, aplaudată recent în Capitală în rolul Mașei din piesa „Trei surori“ de Cehov), Eugen Cristea, Răzvan Ionescu, Gheorghe Cozobei, Mihai Niculescu și alții. Regia : Mușata Mucenic. Spectacolele vor avea loc în zilele de luni 19 și 26, ora 17,30, în Sala Brîncovenească . Alte manifestări dedicate artei românești. La Muzeul Colecțiilor de artă s-a deschis Expoziția Cercului de creație al copiilor cu lucrări realizate de micii artiști plastici sub îndrumarea Elenei Ene, conducătoarea acestui cerc. Joi, 15, ora 18, la etajul 2, va avea loc vernisajul expoziției pictorului A. Podoleanu. Sunt invitați să ia parte și membrii cercului „Prietenii Muzeului de artă". Joi 22, ora 17, iubitorii operei lui Ștefan Luchian sunt invitați să ia parte la o seară muzeală dedicată marelui pictor român Vor participa actori, critici și istorici de artă. o formație de muzică camerală • Alte informații la tel. 13.30.30/834. (VICTOR SIMION) • RECITAL COREGRAFIC. Două spectacole de balet, găzduite de Opera bucureșteană, au încununat, după un bun obicei, eforturile creatoare ale profesorilor conjugate cu cele interpretative ale elevilor din Liceul de artă „George Enescu“. Evoluțiile ne impun drept primă constatare — creșterea evidentă a gradului de profesionalism care conturează valori de referință. Disciplinele atît de diverse ce alcătuiesc practic materialul pedagogic de specialitate, capătă, prin grafiile prezentate pe scenă, core, valențe artistice și profil riguros. Adaptări scenice ale unor partituri clasice precum și păstrarea altora academice, se datorează, în cea mai mare parte profesorului Constantin Marinescu, dar și meșteșugului pedagogic deținut de Iuliana Zărnescu, Ana Vîlcu, Adriana Martiș. Dansul contempn și dansul popoarelor aduc cibrul sigur al programului str-o maturitate de concepție diversitate stilistică datorate lui lexa Mezincescu, Raluca Iane și Anca Mândrescu, Adina Cezar,giu Anghel. popular roresc este bogat Dansul reprezentat pe coregrafiile semnate de Dragoș Drgescu ca și prin formule ateilizării, realizate de Rodica Cani sau prin desene de mișcare pe lucturi ritmice semnate de Lei Anghel. O a doua constatare idențiază Înlănțuirea coregrafiilor in recitale ca avind de astă dată cea ce am numi „coloană vert<ctă" asigurată prin regie de Raadanegh și Constantin Marinesc cuvinte aparținînd lui Rilke și Kita Stănescu, prefațează spectrul, direcționează, reușind să prindă într-un tot unitar, numi un fond disparate. „Fiecare o spune despre sine însuși: eu.ista este un miracol care refuză finiția". Sunt gînduri care, tradusore grafic Intr-un limbaj modern, ampla uvertură wagneriană dininalul spectacolului dau întreg, profunzimi ale condiției citirii artistice. Aplauze îndelung pentru interpreți, de la micii elevi la absolvenții din rînduri cărora notăm pentru un viitor alb pe : Simona Matei, Liliana Comtin, Anton Marian, Leonardoapețeanu. Spectacolele, perfect vibrate, au fost primite cu țziasmul binemeritat. Una dintre ei a fost completată de un recit al participanților la apropiatul curs de balet de la Moscova. Dn lotului nostru reprezentativ ,cesul cuvenit într-o asemenea stigioasă manifestare Internationa (REP.). în cadrul,centenarului Eminescu“ cenacl„confluența artelor“ prezintă în,a Ateneului Român, joi, 15 iundra 18, spectacolul realizat de Dina Vasiliu si intitulat :,Ca un lucr am trecut prin lume“. Isi de concursul actorii Olga Delia Matei, Lucia Mureșan, Hinca Tomveanu. Gheorghe Cozorici, Vid<Rebengiuc. Alexandru Renan, mumnii Georgeta Stoleriu. Marta Joja Georghe Roșu. Viniciu Moroianu.ticipă corul „Madrigal“ dirijat Marin Constantin. —18 iunie PREMIER 0 Fata de pe fiu (R. S. Viet); scenariul și regia : Dang Nh Minh ; imaginea : Pham Vietianh ; muzica : Le Thong ; cuviind Chau. Rulează la Timpurii (Bd. Gh. Gheorghiu- Dej 18 , 1516) ; # Vine Jonny (R.D.G.); enariul : Gabriele Gottschall țerjQ . Richard i25£íne*r :,.dmut Grewald : Engel : cu : Kei* Joachim Sicbcn- schuh. Riză la Doina Doamnei 9 ;>35>38). CICLUL :E LA FILM“ atria la LITERATURA (Bd. Magheru 12—14: *1.» . JANDARMUL ȘI jandarmijele (Fr.) : Scala «Jiul 2 ; 11.03.72). Flamura 155 ; 85.77.12). Fa-FrI(Rorn £ -( seri.) șiPONEZ (Studio_ 13 Iunie) : Cinema ________Magheru 29 : 59.53.15) ; FRANCOISillon (Rom.—Fr. — 2 serii) : Cos (Sos. Pantelimon 321 . 27.54.9) SONATA KREUTZER (U.R.S.S. - serii) : Union (Str. 13 Decembri ; 13.49.04) ; MARIA ȘI MIRAB. IN TRANZISTORTA (Rom.) :Calea călărașilor : COMTSART7T. (U.R.S.S.) *u2C5ti (str. Buzești )11 . 50.43; o VARA CU MARA (Rom.) : Cceni (Șos. Cotroceni ) ) 81.68.88 MARIA ȘI MAREA (Rom.) : 1^ (Calea Griviței 13? ) 5* **5.9«' T• fCa’ea 13 Septembr’p 196 . 31.71; VIATA CA O POVESTE (R) și CUIBUL SALAMANDREI (Rom.) : Grivița (Ca S?« O*ș ; 17.08.58) ; ARTREZ- N . * MEREU DUMINICA (R.D.G.) . nca (Sofi: Mihai Bra- 221 *--------— --------——• 21.50.97) GOBSECK (U.R.S.S.! tiftorul )str M. Eminescu 127 î.67.40) . VIATA CA O POVESTE ÎN FIECARE ZI MT-E DOR DE T2 (Rom.! : Volga (Sos. Die Pintil) , 79.71.26). • OPEIAromANA (Bd. Gh. Gheorghiu 70—72 . 13.18.57) : MADAME STERFLY — marti 13, ora 18 ; LEBEDELOR — miercuri ora ,4 NA1HICCO — joi 15; Ora, SEARA ROMANEASCA I balet modern - vineri 16, ora 18 : RIGOLETTO — slmüätä 17. ora 18 ; INIMA DE COPIL — duminică vi, ora 11 ; FLAUTUL FERMECAT — duminică 18, ora 18. • TEATRUL DE OPERETA (Bd. Bălcescu ; 13.63.48) : MY FAIR LADY — luni 12, ora 18 ; LYSISTRATA — marți 13, ora 18 ; O NOAPTE LA VENEȚIA — miercuri 14, ora 14 ; PRINȚESA CIRCULUI — joi 13, ora 18 ; MARATONUL MELODIILOR — sîmbătă 17, ora 18 ; LEONARD — duminică 18, ora 10.30; VINZATORUL DE PĂSĂRI — duminică 18, ora 18. • TEATRUL NAȚIONAL (Bd. Bălcescu 2 , 14.71.71), Sala Mare : NU SE ȘTIE NICIODATĂ — marți 13, ora 18 ; BĂDĂRĂNII — miercuri 14, ora 18, sîmbătă 17, ora 18.30 ; IONEȘTII — joi 15, ora 18 ; ULTIMUL SET — vineri 16, ora 18 ; PLOȘNIȚA — duminică 18, ora U . HAGI TUDOSE — duminică 18, ora 18. Teatrul din Galați prezintă DON JUAN — luni 12, ora 18 ; Sala Amfiteatru : China pitorească, orașe, monumente și grădini prezintă Carmen Bradl — luni 12 ora 17.30 ; DRUMUL SINGURĂTĂȚII — marți 13, ora 18 ; TORQUATO TASSO — miercuri 14, ora 18 ; AUTOGRAF — joi 15, ora 18 ; CONTRABASUL — vineri 16, ora 18 ; VASSA JELEZNOVA — sîmbătă 17, ora 18 ; CAMPIONUL — duminică 18, ora H : CINEVA TE IUBEȘTE — duminică 18, ora 18 • Sala Atelier : MANTAUA — luni 12, ora 18 ; ÎNTRE PATRU OCHI — sîmbătă 17, ora 18 ; CLOVNII — duminică 18, ora 11 ; ULTIMUL SET — duminică 18, ora 18. • TEATRUL „L. S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Măgureanu 1 , 14.75.46); MIZANTROPUL — marți 13, duminecă 18 CU OCHI ora 18 , PRIVIND TN JUR FARA LUMINA — miercuri 14, ora 18 ; SECRETUL FAMILIEI POSKET — joi 15, vineri 16, ora 18 ; NOȚIUNEA DE FERICIRE — sîmbătă 17, ora 18 ; TRENURILE MELE — duminică 18, ora 10.30 • Sala Studio (Str. Al. sahia 76 A . 11.95.41) ; A TEAPA — marți 18, duminică TREIA 18, ora 18 ; CINTEC DESPRE MINE ÎNSUMI - miercuri 14 sîmbătă 17, ora 18 ; HAMT F.T — Joi 15, ora 17 ; URIAȘII MUNȚILOR — vineri 16, ora 18. • TEATRUL MIC (Str. C. Mille 16. 14.70.81): CAMERISTELE — marți 13, ora 18.30; CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE (Teatrul „Maria Filotti“ — Brăila) — miercuri 14, ora 18.30; FARA APROBARE — joi 15, sîmbătă 17, ora 18.30; O FEMEIE DRĂGUȚĂ — vineri 16, ora 18.30; MITICA POPESCU — duminică 18, ora 10.30; ASTA SEARA STAU ACASA — duminică 18, ora 18.30 ; Teatrul Foarte Mic (Bd. Republicii 21. 14.09.05) — BĂRBATUL ȘI FEMEILE — luni 12, duminică 18, ora 19.00; GOETHE MI-A SPUS — marți 13, ora 19.00; BATRÎNA ȘI HOȚUL — joi 15, ora 19.00; • TEATRUL „NOTTARA“ (Bd. Magheru 20. 59.31.03). Sala Magheru: FLOAREA DE CACTUS — marți 13, ora 18 ; INTR-O DIMINEAȚA — miercuri 14, ora 18 ; SCAPINO — joi 15, ora 18 ; MICUL INFERN — vineri 16, ora 18 ; NECAZURILE UNUI ÎNDRĂGOSTIT — sîmbătă 17, ora 18 ; CUIBUL — duminică 18, ora 10 ; LIVADA DE VIȘINI — duminică 18 ora 18 • Sala Studio : CRAH DE CURTEA VECHE — marți 13, ora 18.30 ; DANSUL MORȚII — miercuri 14, ora 18.30 ; TDICATA — joi 15, ora 18.30 ; LA UN PAS DE FERICIRE —■ vineri 16, ora 18.30 ; AMINTIRILE LA RET BERNHARDT — sîmbătă 17, ora 18.30 ; COMPLOTUL MILIARDARILOR — duminică 1«, ora 18.30. • TEATRUL DE COMEDIE Măndinești 2 , 16.64.60). Teatrul Str. Evreiesc de Stat prezintă : HOȚUL SENTIMENTAL — sîmbătă 17, ora 18 ; CUM SE CUCERESC FEMEILE — duminică 18, ora 18. • TEATRUL GIULEȘTI, Săli Majestic (tel. 14.72.34) : SA NU-I FACI PRĂVĂLIE CU SCARA miercuri 14, duminică 18, ora IARNA CÎND AU MURIT CANGURII — joi 15, ora 18 ; MILIONARUL SARAC — vineri 16, ora 18 ; ARTA CONVERSAȚIEI — sîmbătă 17, ora 18 ; DOAMNELE DOMNULUI BAGIALE (Foaier) — sîmbătă CA 17, ora 18.30 ; PESCĂRUȘUL — duminică 1«, ora 10 ; PASAREA MAIASTRA — MARIA TANASE (Foaier) — duminică 18, ora 18.30. • TEATRUL „ION CREANGA" (Piața Amzei ; 50.26.55) : VRĂJITORUL DIN OZ — luni 12, ora 15; UITEL, NU E — marți 13, ora 15 ; PISTRUIATUL — miercuri 14, ora 15 ; TOATE PINZELE SUS — joi 15, ora 9 ; TURANDOT — joi 15, ora 18 ; NOTA ZERO LA PURTARE — vineri 16, ora 9 ; ROMANȚIOȘII — vineri 16, ora 18 ; DE LA STAN ȘI BRAN LA MUPPETS — sîmbătă 17, ora 9 ; MARY POPPINS — duminică 18, ora 10.30 ; ÎNTÎMPLARE DIN CARTIERUL SOHO — duminică 18, ora 18. • STUDIOUL I.A.T.C. (Stat. 30 Decembrie 9 . 15.72.59) : STEAUA FARA NUME — luni 12, ora 19 ; PROFESOR DR. OMU — marți 13, duminică 18, ora 18.30 ; ANALIA — miercuri 14, ora 19 ; REGELE LEAR — joi 15, vineri 16, ora 18 ; MOBILA ȘI DURERE — sîmbătă 17, ora 19 ; DALBUL PRIBEAG — duminică 18, ora 11. • TEATRUL „C. TANASE”, Sala Savoy (Calea Victoriei 33 , 15.56.78): MI SE PARE CA MANSOR — marți 13, ora 18 ; TEMPO, TEMPO — miercuri 14, ora 18 ; SAVOY, SAVOY — joi 15, vineri 16, sîmbătă 17, ora 18 ; BELMONDO AL V-LEA duminică 18, ora 18 • Sala Victoria (Calea Victoriei 174 . 50.58.65); CONCERT DE MUZICA ROCK cu formația COMPACT — luni 12, marți 13, ora 18 • Teatrul de Vară Herăstrău : ARTIȘTII ȘI BOEMA — duminică 18, ora 19.30. • TEATRUL „ȚĂNDĂRICĂ", Sala Victoria (Calea Victoriei 50 . 15.23.77) ; ILEANA SÎNZIANA — luni 12, joi 15, ora 15 ; ELEFANT FITJL CURTOS — marți 13, ora 15; BOROBOAȚA — miercuri 14, sîmbătă 17, ora 10 ; BURLI — duminică 18, ora 11 ; Sala Cosmonauților (tel. 11.12.40) : TIGRIȘORUL PETRE — marți 13, joi 15, ora 10 ; ANOTIMPURILE MINZULUI — vineri 16, ora 15, duminică 18, ora 11.30. POVESTE DEPRE MARIONETE — simbată 17. ora 10, orașul STUDII DESPRE DOM 3. Thibault Lefebvre subliniază drept un ment al domnitorului valah, instaurat în perioada cînd ne vizita țara, faptul că Bibescu-Vodă se străduia să stăvilească corupțiunea, să o înlăture din practicile intrate în obișnuință, „pentru ca darea dreptății, să se facă fără luare de mită“. Autorul, cu o minte foarte înzestrată și o putere de sinteză extrem de elocventă, face o analiză pertinentă asupra situației economice, comerțului și industriei din Principate, ocupîndu-se în mod special de aceste laturi ale vieții sociale, ce îl interesau. El apreciază drept foarte înapoiată pentru acele vremuri (1853) starea agriculturii românești, care nu putea ieși din această situație, căci relațiile feudale se mențineau în continuare, exploatarea străină așișderea, ca și ocupația trupelor imperiale, ce trebuiau hrănite pe prețuri de nimic. Elementul de trudă era, se înțelege, tot bietul țăran român, dijmaș la boieri, împovărat de datorii, bătut cu biciul la pragul moșierului, dacă nu-și achita dările, supus cu alte cuvinte, unei vieți de tortură. „Starea agriculturii este înapoiată, scrie autorul, așa încît nu se face export de făină, există o singură moară cu aburi e stâpînul ei ?un la Giurgiu și cine străin ! Griul se amestecă de speculanți, stricîndu-i-se valoarea în porturi : cei mai cinstiți negustori vii“ ! Thibault rămîn totuși roma- Lefebvre observă „începuturile foarte timide ale unei industrii forestiere și exploatări de cărbuni la Comănești ca și înmulțirea speciilor de ovine pe imașurile din jurul Brăilei“ ș.a. El atrage atenția, în calitatea sa de economist experimentat, că Țara Românească va rămîne, în înapoiere, iar elementul autohton va fi lipsit de perspectiva progresului, dacă situația preponderenței agriculturii față de cea a unei industrii naționale va rămîne ca și pînă la acea dată. El scrie: „agricultura nu poate merge fără industrie, care aduce un cîștig mai mare, așa încît s-ar ajunge acolo, încît străini, industriași, capitaliști, o minoritate, ar stăpîni majoritatea românilor, dedați numai plugăriei“ Se arată totuși, încercările făcute de a confecționa luminări de stearină la Focșani, cultura viermilor de mătase (duzii plantați în dora de Mihai Vodă-sturdza, Molun grec aduce crescătoarea din Lombardia). El observă „că între nații care vînd materii prime, Principatele, devenind industriale, ar putea folosi foarte mult". O parte foarte importantă a studiului se ocupă cu pentru prima oară în de-amănuntul, chip nepărtinitor și critic, cerind prețuirea lucrurilor bune, aprecierea bogățiilor cu indicația transformărilor ce se pot introduce în finanțele muntene. Bunele intenții și povețele acestui călător și invitat al Societății de economie românească se observă în fiecare pagină a acestei lucrări ce scoate în evidență atît virtuțile poporului nostru, cît și bogățiile acestei patrii inalienabile. eugen teodoru ________Jîtate multiplu dăruită, manifestîndu-se — ca teoretician și, în egală măsură, ca practician — pe diverse tărâmuri ale artei, Adrian Petrigenaru impunea prin complexitatea demersului... Și, dacă vreunul ]i! ” filmflP “alp hu-ți aducea toate satisfacțiile pe care Însuși regizorul te îndreptățea să aștepți, te (re) întorceai către „celălelalt“ petrigenaru : exegetul —fu. Brâncuși, să spunem — _Hrina u; astfel, adâncul echilibru ce-l definea deopotrivă ca om și ca autor. Exista mereu un „celălalt“ Petringenaru — la care te puteai raporta cu nedezmințită certitudine , căci, de fiecare dată, regăseai aceeași dragoste față de pămîntul românesc, față de ființa noastră națională. .. Care, iată, in spusa lui Petringenaru sunau plin, frumos, fără stridențe ori note false. Urmînd acestui îndemn, ivit din însăși structura sa de „bărbat din Nord“, Petringenaru s-a afirmat — ca cineast — printr-un film de referință : Tatăl risipitor, posibil „cap de serie“ al unei creații ce se anunța bogată nu atît în realizări concrete, cît în semnificații... Incepînd cu însăși distribuirea lui Toma Caragiu la rolul principal — rol menit să contrazică habitudinile (și ale spectatorului, și-ale celor ce-l mai folosiseră ua film pe marele actor) —, era, acest prim lungmetraj al lui Adrian Petringenaru, un film „spărgător“ de clișee prefabricate și păreri preconcepute, vădind originalitate la gîndire și o cutezanță novatoare de bun augur. Prelungind la probabil și imaginar liniile directoare ale prezenței printre noi a lui Adrian Petringenaru — prezență mereu activă, mereu dedată muncii, mereu preocupată de slujirea artei românești —, vom întregi chipul unui creator pe care moartea l-a suprins în drum. .. Un drum care, de-acum, va fi numai al său. Iicolae ulteriorul U <JUc in> (Str. CONSTANj CRISAN în viziunea INCM ANESTIN scena cronica teatrală în dulcele stil clasic „MIZANTROPUL" - TEATRU „BULANDRA" 1. Una dintre cele mai dificile piese ale lui Molière — Mizantropul, de multe ori eșuată în reprezentări banale, constituie astăzi prilejul unui eveniment artistic pe scena Teatrului „Bulandra“, eveniment datorat conducerii regizorale ferme și valorii colectivului. împătimit admirator și cercetător al lui Meliere, regizorul Valeriu Moisescu (amintim aici și excelentul său spectacol Don Juan petrecut cîndva la Teatrul de Comedie) a studiat profund această capodoperă a literaturii dramatice universale și a simțit nevoia revitalizării sale în termeni teatrali moderni. Pare paradoxal, dar spectacolul este gîndit modern și transpus scenic într-o ireproșabilă linie Primul merit al regizorului, merit clasică, prin care i se confirmă de la bun început gîndirea, novatoare asupra piesei, îl aflăm în traducere. Valeriu Moisescu a considerat necesară o nouă traducere și versiune scenică. Fără să impieteze prin nimic scrierea lui Molière, regizorul, în urma unui studiu amplu asupra epocii și personalității dramaturgului, respectînd stilul autorului și al timpului, traduce piesa într-un limbaj cotidian elevat, subliniind pregnant „vorba de spirit" a lui Molière, înfloritura stilistică plină de miez. Traducătorul reface scenariul piesei în funcție de o viziune regizorală complexă, introduce serie de scene de gen, specifice timpului, sugerate chiar de unele consemnări ale lui Molière, teatralizează astfel evident conținutul, îl împrospătează pe ideea de „teatru în teatru“, creează o atmosferă aparte prin care se leagă, se continuă epoca lui Ludovic cu cea contemporană. Traducerea și versiunea scenică devin baza unei viziuni regizorale ample asupra unui ..mizantrop" care depășește stricta definire uneori ambiguă a termenului, la care evitarea societății, izolarea față de ea conțin cauze grave de ordin general, depășesc situația particulară, profilul individual. Traducerea și versiunea scenică actuală a Mizantropului devin un act de cultură, „se luminează" astfel capodopera lui Molière din punctul de vedere al contemporanului care i-a sesizat universalitatea. Cred că un lingvist nu ar fi reușit o astfel de performanță, omul de teatru Valeriu Moisescu, peste talentul de traducător manifestă o viziune teatrală complexă asupra plebei, fructificată și de distribuția pe care a folosit-o cu un maximum de randament artistic. Nimic nu sună falls în acest spectacol, care se prezintă drept o construcție perfectă, un mecanism inteligent dirijat în care Alceste (așa precum îl defineau ca om puternic, grecii) este Molière izolat de lume prin onestitate și rațiune, este un critic lucid al unei lumi grav bolnave pe care umorul, ironia nu o pot ajuta de a se salva de apusul său. Spectacolul lui Valeriu Moisescu pare la un moment dat prea lung, pentru că regizorul nu s-a îndurat să sacrifice vreun cuvint de-al lui Molière, respectînd opera și ambiționînd ca demonstrația sa să fie perfect argumentată. Mizantropul se urmărește la Teatrul,Bulandra" cu sfințenie, fiecare replică percutează spre sală, ritualul scenic al configurării relațiilor și teatralizării lor este receptat de către public prin sensurile subtextului, depășind stadiul periferic de ilustrare a acțiunii. Regizorul Valeriu Moisescu prezintă astfel o „lecție de teatru“ adevărat, replica lui Molière domină totul prin rafinata sa exploatare teatrală și prin fluenta traducere dramatică, alcătuită pentru nivelul spectacolului de astăzi. O aparentă intrigă comună saloanelor unor secole trecute în care un Alceste condamnă pe Oronte pentru versurile sale sau condamnă Inconștiența Iubitei Ceilimena devine prilej de meditație asupra condiției umane într-o lume în care individul, personalitatea, onestitatea sunt refuzate și obligatoriu tributare unor legi conformiste. Decuparea clară a ideilor piesei este meritul logiei. Gîndirea sa modern teatrală asupra Mizantropului. Valeriu Moisescu și-o evidențiază și prin plastica reprezentației, prin scenografia expresivă, de un ireproșabil stil a Ninei Brumușilă. Cîteva panouri mobile, funcționale, cu dublă față — oglindă întunecată și suprafețe netede, triste, prin jocul lor punctează în fiecare scenă sensurile subtextului pe care autorii reprezentației vor să le releve. Nina Brumușilă creează un cadru scenografic precis desenat, adecvat viziunii regizorale, ce impune atmosferă, oferă spații de joc variate, cu profunzimi de cîmp vizual. Costumele creionează profilul personajelor, sugerează duplicitățile lor. Scenografia Ninei Brumușilă este aparent un tablou de epocă, pe care lumina îl scoate la iveală, îi redescoperă disponibilități de interpretare diverse pentru privitorul contemporan. Regizoral și plastic :onceput cu fantezie, în amănunt. Mizantropul își dezvăluie apoi noi calități prin interpretare, unde fiecare nuanță a textului a fost speculată în corelație cu ansamblul, distribuția fiind admirabil condusă spre adevărate creații pe care le vom comenta în numărul viitor. în acest spectacol, nimic nu este șocant, teatralizarea, forma sa servesc conținutul, derivă din el In mod organic , pentru cine nu a citit piesa sau a uitat deja. reprezentația pare doar o ilustrare clasică ireproșabilă a unui conținut valoros. Și totuși... aceasta este doar o aparență pentru că Valeriu Moisescu a reușit să dea de fapt o nouă formă Mizantropului în limitele stricte ale stilului lui Molière, dar ținând cont de capacitățile de receptare ale spectatorului contemporan. Iată un adevărat act de cultură, un profund respect pentru valorile incontestabile ale literaturii universale ! Il receptăm cu plăcere astăzi pe Moliére, dar aceasta se datorează și lui Valeriu Moisescu, el a știut să nu-l facă accesibil, fără să-i știrbească personalitatea, fără sa-i forțeze intrarea formală în sfera de receptare a publicului secolului nostru. „Lecția“ despre morală și onestitate a clasicului Molière își demonstrează astfel universalitatea, ecourile aplauzelor... A sosit de curind de la Chișinău m.S.S. Moldovenească) un grup de artiști de frunte ai teatrului nostru muzical : Stela Popescu, Anda Călugărreanu, Marina Florea, Alexandru Lulescu care alături de Alexandru Arșinel și Vasile Muraru, au continuat seria succeselor Teatrului „C. Tănase". Presa, radioul, televiziunea au marcat acest eveniment, comentînd pe larg prezența artiștilor români. Cei citați în compania Formației „Ecou" și a soliștilor Angela Ciumac și Alexandru Lozanciuc au susținut : Leova, Soroca serie de spectacole la Bălți, Caii„I.mic Vărzărești și Chișinău . „In prim plan s-a situat comedia, cum se specifica în presă, „comedia nebună susținută cu rar har artistic în primul rînd de marii actori Stela Popescu si Alexandru Arșinel“. In toate orașele, publicul a ovaționat îndelung pe cei care cu măsură artistică, bun gust și fantezie au oferit recitaluri, exemplificînd înalta ținută artistică, profesionalismul specific spectacolului de revistă românesc. Muzica ușoară, momentele satirice s-au întrepătruns armonic cîștigînd entuziasmul publicului . Artiștii români sînt cunoscuți la Chișinău, iubiți și mult apreciați pentru personalitatea lor creatoare . Presa, spre exemplu, "revista „Literatura și arta“, a continuat să comenteze pe larg turneul Teatrului,C. Tănase", cît și evoluțiile noilor Invitați. Superlativele au fost des folosite în aprecierile acordate de specialiști interpreților români , Stela Popescu s-a impus prin temperamentul său debordant, prin mobilitatea creionării precise a diferitelor tipologii, prin farmecul său personal . Alexandru Arșinel, după evoluția din ,Savoy. Savoy", și-a consolidat statutul de actor al performanțelor. Prezența scenică, sensibilitatea, umorul Andei călugăreanu, calitățile de actriță s-au remarcat imediat. Vocea caldă, interpretarea nuanțată Marinei Florea a cucerit inimile spectatoarilor. Alexandru Lulescu și-a fructificat calitățile sale de comic, hazul său original. Vasile Muraru, remarcat pentru aparițiile din ..Savoy, Savoy", a înregistrat succese și cu prilejul noilor spectacole . Florile au continuat să se aștearnă pe marile scene unde au evoluat artiștii români, confirmîndu-le valoarea și popularitatea. Exigentul public din Chișinău a primit cu multă căldură pe solii artei noastre, admirindu-le ,,superba dăruire artistică", talentul și fantezia. Ileana lucaciu jfciantemporanlg I. O selecție riguroasă — mai riguroasă decit în anii trecuți — efectuată de cele trei studiouri (amintite data trecută) care au trimis filme In concurs, a facilitat, intr-un fel, munca juriului, pus în situația (paradoxal dificilă) de a alege numai din filme de bună calitate . Astfel, Marele premiu trofeul ,,Contemporania" a fost decernat filmului Pagini din cronica Marii Uniri (scenariul și regia : Pompiliu Gilineanu — a cărui activitate de împătimit documentarist se vede acum pentru a treia oară astfel răsplătită) . Premiul pentru film cu tematică inspirată din construcția socializonului a revenit filmelor Minuni In Țara Hațegului (scenariul și regia : Eugen Gheorghiu) si Revoluția agrară — istorie și orizonturi (regia : Eugen Mândric) . Premiul pentru film cu tematică inspirată din Istoria milenară a Patriei a distins valorosul documentar Revoluția salvează națiunea, realizat de col. Dumitru Seceleanu In Studioul cinematografic Armatei . Premiul pentru film cu temaastică din domeniul învățămîntului, științei și culturii a fost acordat filmelor Crochiu (realizat de Mircea Bunescu : scenariu, regie, imagine) și Monedele — dialog intre civilizații (realizat de Cristian Perianu, regia Si imaginea. în Studioul cinematografic al Ministerului de Interne) . Premiul pentru regie a revenit, ex aequo, lui Doru Cheșu pentru filmul Gh. Pop de Băsești, dedicat unuia dintre marii .,Luptători pentru Unire" — ciclu căruia filmul i se integrează. și Iui Moscu Copel. pentru filmul Intrarea unui tren în gară u Cineast complet, a cărui afirmare CONTEMPORANIA nu face decît s-o consemneze. Mircea Bunescu a mai fost distins cu Premiul pentru scenariu și cu Premiul pentru imagine (pe acesta din urmă,împărțindu-l“ cu confrații săi intru mînuirea aparatului de filmat Tiberiu Lazăr, Lucian Olteanu, Adrian Bota și Dumitru Radu — semnatarii imaginii la filmul Desprinderea . La festivitatea de premiere au fost prezenți, alături de îndatoritoarele gazde: Cornelia Georgescu, director general a.i. al Centralei România-Fiam. si Gheorghe Ravaș director adjunct al Studioului ..Saliiafilm“ * Să-i amintim aici, cum am făcut-o de fiecare dată cînd am scris despre CONTEMPORANIA, și pe organizatori : întreprinderea cinematografică a județului Dîmbovița, Comitetul de educație si cultură socialista al municipiului Tîrgoviște si Consiliul județean al Sindicatelor (cu, bineînțeles, sprijinul Centralei România-Film). n. u.