Saptamina, 1989 (Anul 19, nr. 2-50)

1989-06-09 / nr. 23

PREMIERĂ LA TEATRUL CIULEȘTI : „PESCĂRUȘUL“ DE CEHOV La Galeriile Municipiului a expus pictorul GHEOR­­GHE LABIN Armonii cromatice la .Atelier 35" datorate DANEI GULUTA Tinura IULIAN­A CIU­GULEA debutează în di­ficila partitură a Ninei Zarecinaia Actorul și regizorul GELU COLCEAG pri­vind cu emoție la a­­ceastă premieră Personaje cehoviene in compozițiile actorilor FLORIN ZAMFIRESCU SI DORINA LAZAR GHEORGHE SARAC a imprimat de curind un disc cu integrala roman­țelor pe versurile lui Mihai Eminescu .Memorii definitive" este titlul volumului propus de MARDARE MATE­­ESCU Compozitorul TONI CON­ .Momente vesele" STANTINESCU, un in­­GIOMI DIMITRIU spiral ,melodist" Printre alți plasticieni, vă invită la Teatrul Foarte Mic și CAMELIA BALANICA si OCTAVIAN PREDA I I panoramic iTr-------------------- —---,,|*- - —"------­CITU­ 1 MARAMUREȘU... Duminică, 4 Iunie, a avut loc în cadrul pi­toresc al Muzeului Satului și de artă populară ce Maramureș, ziua zonei etnografi­Manifestarea de suflet care i-a reunit pe cei mai re­prezentativi fii ai acestei zone s-a desfășurat in curtea țărănești, adusă aici în gospodăriei 1962 din satul Berbești. Casa datează din 1775, anul construcției fiind crestat și cu cifre arabe și cu cifre chi­rilice. După cuvîntul de bun venit, rostit de Maria Negoiță — direc­toarea acestui lăcaș de prestigioasă tradiție, interpreți cu renume din zona etnografică Maramureș, s-au perindat pe scena in aer liber a­l curții transformată in amfiteatru. De la horele rostite de Titiana Mihail, Victoria Darvai, Maria Go­gea, Anuța Tite, Emil Bertzi, Anuta și Nicolae Tudorovici și formația vocal-instrumentală „Izvorul Izei­” din Dragomirești (Ion Font, Maria Grad, Ion și Dorin Minica) pînă la muzica tinără reprezentată prin Ducu Bertzi, Anca Hirjoghi și Cezar Asteu. Dar povestea trece din gură în gură și basmul se transformă in realitate : feciorul de țărani din i­­nima Maramureșului — Dumitru Fărcaș — intră pe poarta casei.­­ Fără îndoială că harnicul meșter Pop Gheorghe din Berbești, care a construit casa nu se va fi gîndit că în curtea sa în decursul secolelor vor intra atîția oaspeți și printre­­ ei, după mai bine de nouă ge­­­nerații, se va afla cel mai mare virtuoz al cintecelor populare in­terpretate la taragot. Inimile tu­turor sunt răscolite , momentul este înălțător, unic — Dumitru Fărcaș, in mijlocul corului de elevi al Șco­lii generale din Botiza-Maramureș, format din „pruncuțe“ și „coconași“, îmbrăcați în cele mai autentice costume populare. Cîntecele sale vin din Îndepărtate veacuri­xistență ale maramureșenilor... de e­ Cu toții avem senzația unei veșnicii de peste 2 000 de ani. Fărcaș este trans­pus în cîntec. Ne amintește de Iancu și de Moisei, de întreaga noastră istorie... Le mulțumim tu­­tuturor pentru această zi minunată ! Nu-i vom uita nici pe Florea, nici pe Gh. Borcan, Aurelia care nu de puține ori ne-au luminat cu răbdare, lămurindu-ne uimirile și răspunzînd la prea multele noastre întrebări. (N. Z.) • OMAGIU LUI EMINESCU. Scriitori din Bucu­rești se deplasează în localitățile în care a poposit Eminescu — o­­magiindu-i prin cuvîntul lor au­torizat și patetic — iar scriitori din „orașele lui Eminescu" vin in Capitală și depun florile recunoș­tinței lor la monumentul poetului ori îl omagiază în diverse sesiuni științifice. Astfel se alcătuiește flo­rilegiul de comunicări care vin în întîmpinarea și pregătirea Centena­rului. „Arătați-mi un oraș mai pa­triotic decit Brașovul", spune Emi­nescu intr-una din scrisorile sale­­ și cuvintele Luceafărului sînt tăzi — în zilele Nemuririi sale aș­— confirmate. La „Casa Mureșenilor" — aceea pe care fără să fie memo­rialé a privit-o și, desigur, vizi­tat-o însuși poetul în anii turneului său teatral, a conferențiat Zoe Du­­mitrescu-Bușulenga, prezentată nu­merosului public de către Mircea Gherman, directorul muzeului. Au participat scriitori, oameni de cul­tură, printre care se numărau Va­leria Căliman și Mardare Mateescu, ultimii supraviețuitori ai nu mai puțin centenarei reviste „Gazeta Transilvaniei“. Conferențiara s-a bu­curat de un binemeritat succes . O ședință a cenaclului ,Șt. O. Iosif" al Casei Armatei a fost prezidată de criticul și istoricul literar M. N. Rusu. Ea a fost dedicată Centenaru­lui Eminescu. Invitatul a vorbit des­pre aspectele mai puțin cunoscute din viața și activitatea de gazetar a marelui poet, iar membrii cenaclu­lui, poeții Mardare Mateescu, L. T. Ileația și Mihai Comăniciu au citit «Un versurile lor dedicate lui Emi­nescu. Un moment emoționant l-a constituit vizitarea expoziției flora­le consacrate celui care a scris „Floare albastră, floare albastră...". O expoziție de acest fel depinde și foarte mult de ceasul de înflorire al florilor — de condițiile momen­­­tul­ui atmosferic. Dar expoziția or­ganizată și cultivată — la propriu — de Aurel A. Mateescu, pictor ama­­n­­­­tor, demonstrează eternitatea flori­­lor eminesciene, a „edenului" co­­­l­loristic visat de Eminescu. Înge­­­­niosul horticultor de la poalele Tîmpei a realizat montaje florale în grădină, aceasta fiind „marcată“ te­­­matic cu subiecte legate de citeva date aniversare. Astfel, de un d­osebit succes s-au bucurat montajele de­ florale dedicate zilei de 1 Mai 1939, Centenarului Eminescu și celor 45 de ani de la Eliberare. Realizate printr-o savantă cultivare a florilor ,­ de diferite nuanțe și origini, „mon­tajele“ respective impresionează prin coloristică și vivacitate sim­bolică. Eminescu, de pildă­­­ este „evocat“ prin pasajul cu care se încheie „Viața lui Eminescu", de I G. Călinescu , o profunzime de crini imperiali, întruchipînd n­u numai astralitatea poetului, consite­rația sa lirică, ci și cunoscuta me­taforă călinesciană , „pînă cînd a­­cest pămînt să-și strîngă toate­­ sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfu­­murilor sale“. A trebuit să fie un poet al florilor ca Aurel A. Ma­teescu, să transpună în peisajul grădinii sale situată la încrucișarea­­ a două dintre arterele circulate ale orașului, sub ochii trecătorului, a­­ceastă nemuritoare metaforă. m­.M.­ m biblioteca mu­nicipala „MIHAIL SADOVEA­NU" , a în cadrul ciclului „Cartea social-politică și educația­­ patriotică revoluționară", luni 12 iunie, ora 14, la întreprinderea „E­­lectrocentrale" va avea loc prezen­tarea volumului : „Epoca Nicolae Ceaușescu, strălucită afirmare a României în conștiința lumii“ (Editura Politică, 1988). Participă : Vasile Niță, director ad­junct al Editurii Politice (Orga­nizează filiala „D. Th. Neculuță") . Sub genericul „Coordonate economi­ce actuale", la ora 14, la Întreprin­derea „Metalurgica“, se va prezenta volumul : „Strategia dezvoltării în­treprinderii socialiste" litică, 1960). Participă :­­Editura Po­ciorel Cor­­nescu, autorul lucrării # La între­prinderea „Industria Bumbacului", ora 14, se va desfășura un dialog pe marginea volumului : „Operațiile finisajului textil“ (Editura Tehnică, 1987). Participă : Ion Albulescu și Crișan Popescu, autorii lucrării (organizează filiala „G. Ibrăileanu") • Miercuri 14 iunie, ora 14, la în­treprinderea de Prelucrarea Lem­nului și Mobilei, are loc prezen­tarea volumului : „Recondiționarea pieselor, mașinilor și utilajelor din industria lemnului" (Editura Teh­nică, 1938). Participă : Constantin Darie, autorul lucrării. Acțiunea se înscrie în cadrul ciclului „Cartea în sprijinul producției" (organizea­ză filiala „Constantin Mille") , Joi 15 iunie, ora 10, la sediul Secției pentru copii a Bibliotecii cipale „Mihail Sadoveanu" se numi­va prezenta volumul : „Basarabii" (E­­ditura Albatros, 1989). Participă : Petru Demetru Popescu, autorul lucrării și Alexandru Chiriacescu, director al Editurii Albatros . La Liceul „Nicolae Bălcescu", ora 12, va avea loc prezentarea volumului : „Anuar“ (Editura Eminescu, 1989). Participă : George Țărnea, autorul lucrării. In cadrul ciclului „Emi­nesciana" se vor organiza urmă­toarele manifestări culturale : " Luni 12 iunie, ora 14, la sediul Bibliotecii Tineretului are loc pre­zentarea volumului : „Valori etice în opera lui Eminescu" (Editura Minerva 1989), de C. Jomes­­cu și C. Petrescu. Participă : dr. Rodi­ca Florea, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu". Ur­mează un recital din li­rica eminesciană susținut de ac­tori ai Teatrului Național # Miercuri 14 iunie, sub genericul „Actualitatea creației eminesciene“ se va desfășura la I.T.B. — Uzinele de Reparații Atelierele (ora 14) o manifestare în Centrale cadrul căreia vor fi prezentate volumele : „Poezii“ și „Proză", de Mihai Emi­nescu (Editura Minerva, 1989 — co­lecția „Biblioteca pentru toți“). Participă : Radu Vlăduț, redactor la Editura Minerva. Urmează un recital din lirica eminesciană susți­nut de actori ai Teatrului Giulești. (Organizează filiala „Bogdan Pe­­triceicu Hasdeu“) m­in aceeași zi, la ora 13, la sediul central al bibliotecii va avea loc vernisajul expoziției de carte și artă plastică „Imagini și file eminesciene". Parti­cipă : prof. univ. dr. doc. A­­lexandru Piru, conf. dr. Răzvan Theodorescu. Urmează un recital din lirica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Mic. Acțiunea este organizată în colaborare cu U­­niunea Artistelor Plastici , Joi 15 iunie, ora 10,30, la Școala nr. 85 vor fi prezentate volumele : „Poezii" de Mihai Eminescu (Editura Ion Creangă, 1986) ; „Mihai Eminescu. O copilărie nepereche" de Petru Rezuș, „Prietenia dintre Eminescu și Creangă“ de Vladimir Dogaru (Editura Ion Creangă, în curs de apariție). Participă : Ioana Ricus, redactor la Editura Ion Creangă. Urmează proiecții de diapozitive din setul „Mihai Eminescu". Prezintă : prof. Elena Constantin, autoarea lu­crării. Vernisajul expoziției de de­sene „Lirica eminesciană văzută de copii". Urmează un recital din li­rica eminesciană susținut de actori ai Teatrului Ion Creangă (Orga­nizează filiala „C. Dobrogeanu- Gherea", Secția pentru copiii) (H. F.) • COLOCVIILE ADOLES­CENTEI . Biblioteca Tineretului Str. Snagov nr. 45 a găzduit o nouă ediție a „Colocviilor Adolescenței" în ziua de 24 mai. Invitații — oa­meni de știință, artă și cultură — au răspuns cu amabilitate solicită­rii bibliotecii de a se întîlni cu ti­neri cititori -- elevi, studenți, mun­citori — pentru a susține un dialog despre tinerețe, muncă, creație, aspirație către frumos. Această ma­nifestare s-a remarcat prin am­ploarea organizării și caracterul enciclopedic. Dezbaterea a avut ca punct de plecare prezentarea volu­melor — „ Viață-efort-creație" , „Ti­neretul — speranță și afirmare" , „Clipe la țărmul veacului" (Ed. Al­batros — 1988, 1989, 1988), „Novele teatrale" (Ed. Meridiane — 1987), autori fiind : Ștefan Năstase, Du­mitru Ozunu, Dragomir Magdin, Cătălina Buzoianu. Au participat la discuții nu numai autorii Ștefan Năstase, Dragomir Magdin și Cătă­lina Buzoianu ci și ceilalți invitați —■ autori de cărți, redactori, editori, actori regizori Ștefan Năstase a înfățișat coordonatele cărții sale „Viață-efort-voință", care se adre­sează în special adolescenților. Dra­gomir Magdin, autorul volumului „Clipe la țărmul veacului” a captat atenția relatînd fapte de muncă ale tinerilor de pe marile șantiere ale țării. Despre cartea „Tineretul speranță și afirmare" și despre co­­­lecția „Colocviile adolescenței" a vorbit­ redactorul Gheorghe Marin. In intervenția sa, regizoarea Că­tălina Buzoianu a relevat esența actului creator în munca regizorului cu actorul —o idee principală cărții sale „Novele teatrale“. Repre­a­zentanții Editurilor Politică — An­­toaneta Tordache ; Albatros — Dom­nița Ștefănescu ; Sport-Turism — directorul Călin Dimitriu, tentat aparițiile editoriale au pre­recente și de perspectivă, cărți despre ti­neri și pentru tineri. Interesantă a fost intervenția prof. dr. doc. Ed­mond Nicolau despre stimularea creativității științifice la elevi și studenți­­ a matematicianului Dan Farcaș pe probleme de Informatică și electronică. Directoarea Liceului Industrial „Spiru Haret", Geta Băr­­bulescu a evidențiat rezultatele practice realizate de elevi, ca ur­mare a îmbinării cunoștințelor teh­nice și de cultură generală obținu­te în procesul de învățământ și bibliotecă. Ca o exemplificare a creativității artistice a fost recita­lul de poezie susținut de actorii : Ștefan Radof, Carmen Trocan, Răzvan Ionescu, Cristina și Florin Călinescu. Mihai Deleanu a mărturisit cum înțelege el Coman pa­siunea pentru folclor, referindu-se și la ultima sa carte „Mitologia populară“ (vol. 2). Dan Ursuleanu, redactorul emisiunii radio „Explora­torii lumii de mîine“, a intervenit subliniind relația dintre tineret și științele viitorului. Această sărbă­toare a cărții într-un lăcaș al cărții s-a încheiat cu un microrecoro susținut la pian de Johnny Rădu­­canu. Colocviile adolescenței — in­terferență a unor domenii ale cunoaș­terii — s-au dovedit o reușită, me­sajul dominant al oricărei activități umane fiind efortul creației. (CO­­RINA COSTOPOL) . CENACLURI. Deși funcționează numai de un an, cenaclul literar „Elanuri tinerești“ al Școlii generale nr. 87 din sectorul 3 al Capitalei, condus de poetul Ion C. Ștefan și profesoara Laura Stoica desfășoară o activitate bo­gată și diversificată. Printre acțiu­nile organizate în ultima perioadă amintim zilele dedicate editurilor : „Ion Creangă“ și „Albatros", prilej cu care s-au difuzat în rîndurile elevilor peste 700 de volume tipărite la aceste edituri. Intîlnirile cu scriitorii pentru copii și tineret George Șovu și Gheorghe Marin, însoțiți de redactorul șef al Editurii „Ion Creangă“, Gheorghe Zarafu, au prilejuit lansarea volumelor ..Ochii timpului“ și „Hai la drum copii“ de Gheorghe Zarafu. Criticul de artă Ionuț Niculescu a susținut în fața cenacliștilor o expunere despre „Es­tetica exprimării artistice“, cu am­ple referiri și la alte arte , pictu­ră, sculptură și muzică. Profesorul Andrei Ghidali le-a vorbit elevilor despre alegerea și parcurgerea bi­bliografiei școlare, alcătuirea fișe­lor tematice și a caietelor de lecturi particulare, iar profesoara Laura Stoica a susținut și susține un curs lunar despre „Eminescu — Luceafărul poeziei românești“. Și tot ea organizat cu cenacliștii o lecție de­­­monstrativă deschisă, în prezența profesorilor de limba și literatura română din sectorul 3, la biblioteca municipală „Mihail Sadoveanu”, de­dicată lui Nicolae Labiș și Mihai Eminescu, demonstrația fiind odată și un ghid de orientare tot­a elevilor în cadrul unui lăcaș de cultură. Alte activități apreciate în mod deosebit de cenacliști au fost și cele două excursii de do­cumentare literară (Valea Pra­hovei și Tîrgoviște). La ultima ședință de lucru rittm, fli­­rile lor : Florina Soare, Ioana Io­­niță, Marian Lițoiu, Cristina Dia­­conu, Simona Ispas și Robert Sandu. In continuare Elena lescu le-a făcut celor prezenți Nicu­în sală o demonstrație de analiză pe text, cu cîteva exemple din marii clasici, prefigurînd epitetul, me­tafora, simbolul, personificarea și transfigurarea artistică. După această lecție de analiză li­terară elevii au putut discuta ei înșiși despre poeziile co­legilor lor, cu argumente pentru sau împotrivă. Ședința s-a încheiat cu un frumos recital de poezie de­dicat Centenarului lui Eminescu. (VIORICA NANIA) 9 MUZEUL DE ARTA AL REPUBLICII. Așa cum am mai anunțat în avanpremiera lunii­ iunie se dovedește foarte bo­gată în programe. Duminică 11.06 ora 11, ciclul „Intîlnire cu ca­podopera" prezintă „Capodopere ale artei flamande în Muzeul de artă al R.S.R. și în muzeele din lume , de la fantezia lui Bosch la realismul lui Brueghel“ (Codruța Cruceanu­,­ Luni 12, ora 17,30, „China pitoreas­că : orașe, monumente, grădini" (Carmen Brad, la Teatrul Național). Marți 13, ora 18, o manifestare de­dicată artei românești : „Tradiție și modernitate în artele plastice și în dans. Opera lui Dimitrie Ghiață“. Urmează un recital de balet con­temporan românesc susținut de grupul „Columna". Coregrafia: Vera Proca Ciortea. Prezintă Victoria An­­ghelescu. La acest program sunt invitați să participe și membrii cercului „Prietenii Muzeului de artă". Miercuri 14, ora 14 va avea loc recitalul elevilor Școlii generale nr. 24 (cu profil de muzică), iar la ora 18 (în Sala Brîncovenească) tî­­năra pianistă Cristina Buga va susține un concert cameral. Vineri 16, ora 16, un nou recital al ti­nerilor interpreți , vor fi prezenți în fața publicului elevii Școlii ge­nerale nr. 69. Duminică 18, ora 11, din nou o „Intîlnire cu capodope­­ra". Prezentarea marelui pictor fla­mand Rubens cu lucrări aflate în Muzeul de artă și în alte colecții (Mariana Dragu) • „Centenarul E­­minescu" va fi marcat la Muzeul de artă prin două manifestări origi­nale : prezentarea dramei istorice „Mira", operă neterminată a „Luceafărului“. O poveste de dra­goste petrecută în cetatea Sucevei în timpul lui Ștefăniță Vodă. Și-au anunțat participarea actorii : tina Deleanu, Marinda Pătru Cris­(de la Teatrul Municipal Ploiești, a­­plaudată recent în Capitală în ro­lul Mașei din piesa „Trei surori“ de Cehov), Eugen Cristea, Răzvan Io­nescu, Gheorghe Cozob­ei, Mihai Niculescu și alții. Regia : Mușata Mucenic. Spectacolele vor avea loc în zilele de luni 19 și 26, ora 17,30, în Sala Brîncovenească . Alte ma­nifestări dedicate artei românești. La Muzeul Colecțiilor de artă s-a deschis Expoziția Cercului de crea­ție al copiilor cu lucrări realizate de micii artiști plastici sub îndru­marea Elenei Ene, conducătoarea acestui cerc. Joi, 15, ora 18, la eta­jul 2, va avea loc vernisajul expo­ziției pictorului A. Podoleanu. Sunt invitați să ia parte și membrii cer­cului „Prietenii Muzeului de artă". Joi 22, ora 17, iubitorii operei lui Ștefan Luchian sunt invitați să ia parte la o seară muzeală dedicată marelui pictor român Vor parti­cipa actori, critici și istorici de artă. o formație de muzică ca­merală • Alte informații la tel. 13.30.30/834. (VICTOR SIMION) • RECITAL COREGRAFIC. Două spectacole de balet, găzduite de Opera bucureșteană, au în­cununat, după un bun obicei, e­­forturile creatoare ale profesorilor conjugate cu cele interpretative ale elevilor din Liceul de artă „George Enescu“. Evoluțiile ne impun drept primă constatare — creșterea evi­dentă a gradului de profesionalism care conturează valori de referință. Disciplinele atît de diverse ce alcă­tuiesc practic materialul pedagogic de specialitate, capătă, prin grafiile prezentate pe scenă, core­, va­lențe artistice și­ profil riguros. A­­daptări scenice ale unor partituri clasice precum și păstrarea altora academice, se datorează, în cea mai mare parte profesorului Constantin Marinescu, dar și meșteșugului pe­dagogic deținut de Iuliana Zărnes­­cu, Ana Vîlcu, Adriana Martiș. Dan­sul contempn și dansul popoare­lor aduc cibrul sigur al pro­gramului str-o maturitate de concepție diversitate stilistică datorate lui lexa Mezincescu, Ra­­luca Iane și Anca Mândrescu, A­­dina Cezar,­­giu Anghel. popular roresc este bogat Dansul re­prezentat pe coregrafiile semnate de Dragoș Drgescu ca și prin formule ateilizării, realizate de Rodica Cani sau prin desene de mișcare pe lucturi ritmice sem­nate de Lei Anghel. O a doua constatare idențiază Înlănțuirea coregrafiilor in reci­tale ca avind de astă dată cea ce am numi „co­loană vert<ctă" asigurată prin regie de Raa­danegh­ și Constan­tin Marinesc cuvinte aparținînd lui Rilke și­­ Kita Stănescu, prefa­țează spectrul,­­ direcționează, reușind să prindă într-un tot u­­nitar, numi un fond disparate. „Fiecare o spune despre sine în­suși: eu.­ista este un miracol care ref­uză f­iniția". Sunt gînduri care, tradusore grafic Intr-un lim­baj modern, ampla uvertură wag­neriană dininalul spectacolului dau întreg, profunzimi ale condiției citirii artistice. Aplau­ze îndelung pentru interpreți, de la micii elevi la absolvenții din rînduri cărora notăm pentru un viitor alb­ pe : Simona Matei, Liliana Comtin, Anton Marian, Leonardo­­apețeanu. Spectacole­le, perfect vi­brate, au fost pri­mite cu țziasmul binemeritat. Una dintre ei a fost completată de un recit al participanților la apropiatul curs de balet de la Moscova. Dn lotului nostru re­prezentativ ,cesul cuvenit într-o asemenea stigioasă manifestare Internationa (REP.). în cadrul,centenarul­ui Emines­cu“ cenacl„confluența artelor“ prezintă în,a Ateneului Român, joi, 15 iundra 18, spectacolul re­alizat de Dina Vasiliu si intitulat :,Ca un lucr am trecut prin lu­me“. Isi de concursul actorii Olga Delia Matei, Lucia Mureșan, Hin­ca Tomveanu. Gheorghe Co­­zorici, Vid­<Rebengiuc. Alexandru Renan, mumnii G­eorgeta Stoleriu. Marta Joja Georghe Roșu. Viniciu Moroianu.­ticipă corul „Madri­gal“ dirijat Marin Constantin. —18 iunie PREMIER 0 Fata de pe fiu (R. S. Viet­); scenariul și regia : Dang Nh Minh ; imaginea : Pham Vietianh ; muzica : Le Thong ; cuviind Chau. Rulează la Timpurii (Bd. Gh. Gheorghiu- Dej 18 , 1516) ; # Vine Jonny (R.D.G.); enariul : Gabriele Gottschall țerjQ . Richard i25£íne*r :,.dmut Grewald : Engel : cu : Kei* Joachim Sicbcn- schuh. Riză la Doina Doamnei 9 ;>35>38). CICLUL :E LA FILM“ atria la LITERA­TURA (Bd. Magheru 12—14: *1.»­ . JANDARMUL ȘI jandarmij­ele (Fr.) : Scala «Jiul 2 ; 11.03.72). Flamura 155 ; 85.77.12). Fa-FrI(Rorn­­ £ -­( seri.) și­PONEZ (Studio_ 13 Iunie) : Cinema ________Magheru 29 : 59.53.15) ; FRANCOIS­illon (Rom.—Fr. — 2 serii) : C­os (Sos. Pantelimon 321 . 27.54.9) SONATA KREUTZER (U.R.S.S. - serii) : Union (Str. 13 Decemb­ri ; 13.49.04) ; MARIA ȘI MIRAB. IN TRANZISTORTA (Rom.) :­­­­Calea călărașilor­­ : COMTSART7T. (U.R.S.S.) *u2C5ti (str. Buzești )­11 . 50.43; o VARA CU MARA (Rom.) : C­ceni (Șos. Cotroceni ) ) 81.68.88 MARIA ȘI MAREA (Rom­­.) : 1^ (Calea Griviței 13? ) 5* **5.9«' T­• fCa’ea 13 Septembr­’p 196 . 31.71­; VIATA CA O PO­VESTE (R) și CUIBUL SALA­MANDREI­ (Rom.) : Grivița (Ca­ S?« O*­­ș ; 17.08.58) ; AR­TRE­­Z- N . * MEREU DUMINICA (R.D.G.) . nca (Sofi: Mihai Bra- 221 *--------— --------——­• 21.50.97) GOBSECK (U.R.S.S.! tiftorul )str M. Emi­nescu 127 î.67.40) . VIATA CA O POVESTE ÎN FIECARE ZI MT-E DOR DE T2 (Rom.! : Volga (Sos. Die Pintil) , 79.71.26). • OPEIAromANA (Bd. Gh. Gheorghiu­ 70—72 . 13.18.57) : MADAME STERFLY — marti 13, ora 18 ; LEBEDELOR — miercuri o­ra ,4 NA1HICCO — joi 15; Ora,­­ SEARA ROMA­NEASCA I balet modern - vineri 16, ora 18 : RIGOLETTO — slmüätä 17. ora 18 ; INIMA DE COPIL — duminică vi, ora 11 ; FLAUTUL FERMECAT — duminică 18, ora 18. • TEATRUL DE OPERETA (Bd. Bălcescu­­ ; 13.63.48) : MY FAIR LADY — luni 12, ora 18 ; LYSIS­­TRATA — marți 13, ora 18 ; O NOAPTE LA VENEȚIA — miercuri 14, ora 14 ; PRINȚESA CIRCULUI — joi 13, ora 18 ; MARATONUL ME­LODIILOR — sîmbătă 17, ora 18 ; LEONARD — duminică 18, ora 10.30; VINZATORUL DE PĂSĂRI — du­minică 18, ora 18. • TEATRUL NAȚIONAL (Bd. Bălcescu 2 , 14.71.71), Sala Mare : NU SE ȘTIE NICIODATĂ — marți 13, ora 18 ; BĂDĂRĂNII — miercuri 14, ora 18, sîmbătă 17, ora 18.30 ; IONEȘTII — joi 15, ora 18 ; ULTIMUL SET — vineri 16, ora 18 ; PLOȘNIȚA — duminică 18, ora U . HAGI TUDOSE — duminică 18, ora 18. Teatrul din Galați prezintă DON JUAN — luni 12, ora 18 ; Sala Am­fiteatru : China pitorească, orașe, monumente și grădini­­ prezintă Carmen Bradl — luni 12 ora 17.30 ; DRUMUL SINGURĂTĂȚII — marți 13, ora 18 ; TORQUATO TASSO — miercuri 14, ora 18 ; AUTOGRAF — joi 15, ora 18 ; CONTRABASUL — vineri 16, ora 18 ; VASSA JELEZ­­NOVA — sîmbătă 17, ora 18 ; CAM­PIONUL — duminică 18, ora H : CINEVA TE IUBEȘTE — duminică 18, ora 18 • Sala Atelier : MAN­TAUA — luni 12, ora 18 ; ÎNTRE PATRU OCHI — sîmbătă 17, ora 18 ; CLOVNII — duminică 18, ora 11 ; ULTIMUL SET — duminică 18, ora 18. • TEATRUL „L. S. BULANDRA“ (Bd. Schitu Măgureanu 1 , 14.75.46); MIZANTROPUL — marți 13, dumi­necă 18 CU OCHI ora 18 , PRIVIND TN JUR FARA LUMINA — miercuri 14, ora 18 ; SECRETUL FAMILIEI POSKET — joi 15, vi­neri 16, ora 18 ; NOȚIUNEA DE FERICIRE — sîmbătă 17, ora 18 ; TRENURILE MELE — duminică 18, ora 10.30 • Sala Studio (Str. Al. sahia 76 A . 11.95.41) ; A TEAPA — marți 18, duminică TREIA 18, ora 18 ; CI­NTEC DESPRE MINE ÎNSUMI - miercuri 14 sîmbătă 17, ora 18 ; HAMT F.T — Joi 15, ora 17 ; URIAȘII MUNȚILOR — vineri 16, ora 18. • TEATRUL MIC (Str. C. Mille 16. 14.70.81): CAMERISTELE — marți 13, ora 18.30; CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE (Teatrul „Maria Filotti“ — Brăila) — miercuri 14, ora 18.30; FARA APROBARE — joi 15, sîmbătă 17, ora 18.30; O FE­MEIE DRĂGUȚĂ — vineri 16, ora 18.30; MITICA POPESCU — dumi­nică 18, ora 10.30; ASTA SEARA STAU ACASA — duminică 18, ora 18.30 ; Teatrul Foarte Mic (Bd. Republicii 21. 14.09.05) — BĂRBA­TUL ȘI FEMEILE — luni 12, dumi­nică 18, ora 19.00; GOETHE MI-A SPUS — marți 13, ora 19.00; BA­­TRÎNA ȘI HOȚUL — joi 15, ora 19.00; • TEATRUL „NOTTARA“ (Bd. Magheru 20. 59.31.03). Sala Magheru: FLOAREA DE CACTUS — marți 13, ora 18 ; INTR-O DIMINEAȚA — miercuri 14, ora 18 ; SCAPINO — joi 15, ora 18 ; MICUL INFERN — vineri 16, ora 18 ; NECAZURILE UNUI ÎNDRĂGOSTIT — sîmbătă 17, ora 18 ; CUIBUL — duminică 18, ora 10 ; LIVADA DE VIȘINI — du­minică 18­ ora 18 • Sala Studio : CRAH DE CURTEA VECHE — marți 13, ora 18.30 ; DANSUL MORȚII — miercuri 14, ora 18.30 ; TDICATA — joi 15, ora 18.30 ; LA UN PAS DE FERICIRE —■ vineri 16, ora 18.30 ; AMINTIRILE LA RET BERNHARDT — sîmbătă 17, ora 18.30 ; COMPLO­TUL MILIARDARILOR — duminică 1«, ora 18.30. • TEATRUL DE COMEDIE Măndinești 2 , 16.64.60). Teatrul­­ Str. E­­vreiesc de Stat prezintă : HOȚUL SENTIMENTAL — sîmbătă 17, ora 18 ; CUM SE CUCERESC FEMEILE — duminică 18, ora 18. • TEATRUL GIULEȘTI, Săli Majestic (tel. 14.72.34) : SA NU-I FACI PRĂVĂLIE CU SCARA miercuri 14, duminică 18, or­a IARNA CÎND AU MURIT CANGU­­RII — joi 15, ora 18 ; MILIONARUL SARAC — vineri 16, ora 18 ; ARTA CONVERSAȚIEI — sîmbătă 17, ora 18 ; DOAMNELE DOMNULUI BAGIALE (Foaier) — sîmbătă CA­ 17, ora 18.30 ; PESCĂRUȘUL — dumini­că 1«, ora 10 ; PASAREA MAIAS­­TRA — MARIA TANASE (Foaier) — duminică 18, ora 18.30. • TEATRUL „ION CREANGA" (Piața Amzei ; 50.26.55) : VRĂJI­TORUL DIN OZ — luni 12, ora 15; UITE­L, NU E — marți 13, ora 15 ; PISTRUIATUL — miercuri 14, ora 15 ; TOATE PINZELE SUS — joi 15, ora 9 ; TURANDOT — joi 15, ora 18 ; NOTA ZERO LA PURTARE — vineri 16, ora 9 ; ROMANȚIOȘII — vineri 16, ora 18 ; DE LA STAN ȘI BRAN LA MUPPETS — sîmbătă 17, ora 9 ; MARY POPPINS — dumi­nică 18, ora 10.30 ; ÎNTÎMPLARE DIN CARTIERUL SOHO — dumi­nică 18, ora 18. • STUDIOUL I.A.T.C. (Stat. 30 Decembrie 9 . 15.72.59) : STEAUA FARA NUME — luni 12, ora 19 ; PROFESOR DR. OMU — marți 13, duminică 18, ora 18.30 ; ANA­LIA — miercuri 14, ora 19 ; REGELE LEAR — joi 15, vineri 16, ora 18 ; MOBI­LA ȘI DURERE — sîmbătă 17, ora 19 ; DALBUL PRIBEAG — duminică 18, ora 11. • TEATRUL „C. TANASE”, Sala Savoy (Calea Victoriei 33 , 15.56.78): MI SE PARE CA MA­NSOR — marți 13, ora 18 ; TEMPO, TEMPO — miercuri 14, ora 18 ; SAVOY, SAVOY — joi 15, vineri 16, sîmbătă 17, ora 18 ; BELMONDO AL V-LEA duminică 18, ora 18 • Sala Vic­toria (Calea Victoriei 174 . 50.58.65); CONCERT DE MUZICA ROCK cu formația COMPACT — luni 12, marți 13, ora 18 • Teatrul de Vară Herăstrău : ARTIȘTII ȘI BOEMA — duminică 18, ora 19.30. • TEATRUL „ȚĂNDĂRICĂ", Sala Victoria (Calea Victoriei 50 . 15.23.77) ; ILEANA SÎNZIANA — luni 12, joi 15, ora 15 ; ELEFAN­­T FITJL CURTOS — marți 13, ora 15; BOROBOAȚA — miercuri 14, sîm­­bătă 17, ora 10 ; BU­RLI — dumini­că 18, ora 11 ; Sala Cosmonauților (tel. 11.12.40) : TIGRIȘORUL PETRE — marți 13, joi 15, ora 10 ; ANO­TIMPURILE MINZULUI — vineri 16, ora 15, duminică 18, ora 11.30. POVESTE DEPRE MARIONETE — simbată 17. ora 10, orașul STUDII DESPRE DOM 3. Thibault Lefebvre subliniază drept un ment al domnitorului va­lah, instaurat în perioada cînd ne vizita țara, faptul că Bibescu-Vodă se străduia să stăvilească corupți­­unea, să o înlăture din practicile intrate în obișnuință, „pentru ca darea dreptății, să se facă fără lua­re de mită“. Autorul, cu o minte foarte în­zestrată și o putere de sinteză ex­trem de elocventă, face o analiză pertinentă asupra situației economi­ce, comerțului și industriei din Principate, ocupîndu-se în mod spe­cial de aceste laturi ale vieții socia­le, ce îl interesau. El apreciază drept foarte înapoiată pentru acele vremuri (1853) starea agriculturii românești, care nu putea ieși din această situație, căci relațiile feu­dale se mențineau în continuare, ex­ploatarea străină așișderea, ca și ocupația trupelor imperiale, ce tre­buiau hrănite pe prețuri de nimic. Elementul de trudă era, se înțelege, tot bietul țăran român, dijmaș la boieri, împovăra­t de datorii, bătut cu biciul la pragul moșierului, dacă nu-și achita dările, supus cu alte cuvinte, unei vieți de tortură. „Sta­rea agriculturii este înapoiată, scrie autorul, așa încît nu se face ex­port de făină, există o singură moară cu aburi e stâpînul ei ?­un la Giurgiu și cine străin ! Griul se amestecă de speculanți, stricîndu-i-se valoarea în porturi : cei mai cin­stiți negustori vii“ ! Thibault rămîn totuși roma- Lefebvre observă „începuturile foarte timide ale unei industrii forestiere și exploatări de cărbuni la Comănești ca și înmul­țirea speciilor de ovine pe imașu­­rile din jurul Brăilei“ ș.a. El atrage atenția, în calitatea sa d­e economist experimentat, că Țara Românească va rămîne, în înapoie­re, iar elementul autohton va fi lipsit de perspectiva progresului, dacă situația preponderenței agricul­turii față de cea a unei industrii naționale va rămîne ca și pînă la acea dată. El scrie: „agricultura nu poate merge fără industrie, care aduce un cîștig mai mare, așa încît s-ar ajunge acolo, încît străini, in­dustriași, capitaliști, o minoritate, ar stăpîni majoritatea românilor, de­dați numai plugăriei“ Se arată totuși, încercările făcute de a confecționa luminări de stea­­rină la Focșani, cultura viermilor de mătase (duzii plantați în dora de Mihai Vodă-sturdza, Mol­un grec aduce crescătoarea din Lombar­dia). El observă „că între nații care vînd materii prime, Principa­tele, devenind industriale, ar putea folosi foarte mult". O parte foarte importantă a stu­diului se ocupă cu pentru prima oară în de-amănuntul, chip nepăr­tinitor și critic, cerind prețuirea lu­crurilor bune, aprecierea bogățiilor cu indicația transformărilor ce se pot introduce în finanțele muntene. Bunele intenții și povețele acestui călător și invitat al Societății de economie românească se observă în fiecare pagină a acestei lucrări ce scoate în evidență atît virtuțile poporului nostru, cît și bogățiile a­­cestei patrii inalienabile. eugen teodoru ________Jîtate multiplu dăruită, ma­nifestîndu-se — ca teoretician și, în egală măsură, ca practician — pe diverse tărâmuri ale artei, A­­drian Petrigenaru impunea prin complexitatea demersului... Și, dacă vreunul ]i! ” filmflP “alp hu-ți adu­cea toate satisfacțiile pe care În­suși regizorul te îndreptățea să aștepți, te (re) întorceai către „celă­le­lalt“ petrigenaru : exegetul —f­u. Brâncuși, să spunem — _­­H­rina u­; astfel, adâncul echilibru ce-l definea deopotrivă ca om și ca autor. Exista mereu un „celălalt“ Petrin­­genaru — la care te puteai raporta cu nedezmințită certitudine , căci, de fiecare dată, regăseai aceeași dragoste față de pămîntul româ­nesc, față de ființa noastră națio­nală. .. Care, iată, in spusa lui Pe­­tringenaru sunau plin, frumos, fără stridențe ori note false. Urmînd acestui îndemn, ivit din însăși structura sa de „bărbat din Nord“, Petringenaru s-a afirmat — ca cineast — printr-un film de re­ferință : Tatăl risipitor, posibil „cap de serie“ al unei creații ce se a­­nunța bogată nu atît în realizări concrete, cît în semnificații... In­­cepînd cu însăși distribuirea lui Toma Caragiu la rolul principal — rol menit să contrazică habitudini­le (și­ ale spectatorului, și-ale celor ce-l mai folosiseră ua film pe ma­rele actor) —, era, acest prim lung­­metraj al lui Adrian Petringenaru, un film „spărgător“ de clișee pre­fabricate și păreri preconcepute, vă­dind originalitate la gîndire și o cu­tezanță novatoare de bun augur. Prelungind la probabil și imaginar liniile directoare ale prezenței prin­­­tre noi a lui Adrian Petringenaru — prezență mereu activă, mereu dedată muncii, mereu preocupată de slujirea artei românești —, vom în­tregi chipul unui creator pe care moartea l-a suprins în drum. .. Un drum care, de-acum, va fi nu­mai al său. I­­icolae ulterio­rul U <JUc in­> (Str. CONSTANj CRISAN în viziu­nea INCM­ ANESTIN scena cronica teatrală în dulcele stil clasic „MIZANTROPUL" - TEATRU­ „BULANDRA" 1. Una dintre cele mai dificile piese ale lui Molière — Mizantropul, de multe ori eșuată în reprezentări banale, constituie astăzi prilejul unui eveniment artistic pe scena Teatrului „Bulandra“, eveniment da­torat conducerii regizorale ferme și valorii colectivului. împătimit admirator și cerce­tător al lui Meliere, regizorul Valeriu Moi­­sescu (amintim aici și excelentul său spec­tacol Don Juan petrecut cîndva la Teatrul de Comedie) a studiat profund această ca­podoperă a literaturii dramatice universale și a simțit nevoia revitalizării sale în ter­meni teatrali moderni. Pare paradoxal, dar spectacolul este gîndit modern și transpus scenic într-o ireproșabilă linie Primul merit al regizorului, merit clasică, prin care i se confirmă de la bun început gîn­­direa, novatoare asupra piesei, îl aflăm în traducere. Valeriu Moisescu a considerat necesară o nouă traducere și versiune sce­nică. Fără să impieteze prin nimic scrie­rea lui Molière, regizorul, în urma unui studiu amplu asupra epocii și personalită­ții dramaturgului, respectînd stilul autoru­lui și al timpului, traduce piesa într-un limbaj cotidian elevat, subliniind pregnant „vorba de spirit" a lui Molière, înfloritura stilistică plină de miez. Traducătorul re­face scenariul piesei în funcție de o vi­ziune regizorală complexă, introduce se­rie de scene de gen, specifice timpului, sugerate chiar de unele consemnări ale lui Molière, teatralizează astfel evident conți­nutul, îl împrospătează pe ideea de „tea­tru în teatru“, creează o atmosferă aparte prin care se leagă, se continuă epoca lui Ludovic cu cea contemporană. Traducerea și versiunea scenică devin baza unei vi­ziuni regizorale ample asupra unui ..mi­zantrop" care depășește stricta definire uneori ambiguă a termenului, la care evi­tarea societății, izolarea față de ea conțin cauze grave de ordin general, depășesc si­tuația particulară, profilul individual. Tra­ducerea și versiunea scenică actuală a Mi­zantropului devin un act de cultură, „se luminează" astfel capodopera lui Molière din punctul de vedere al contemporanului care i-a sesizat universalitatea. Cred că un lingvist nu ar fi reușit o astfel de perfor­manță, omul de teatru Valeriu Moisescu, peste talentul de traducător manifestă o viziune teatrală complexă asupra plebei, fructificată și de distribuția pe care a fo­­losit-o cu un maximum de randament ar­tistic. Nimic nu sună falls în acest spectacol, care se prezintă drept o construcție per­fectă, un mecanism inteligent dirijat în care Alceste (așa precum îl defineau ca om puternic, grecii) este Molière izolat de lume prin onestitate și rațiune, este un critic lucid al unei lumi grav bolnave pe care umorul, ironia nu o pot ajuta de a se salva de apusul său. Spectacolul lui Vale­­riu Moisescu pare la un moment dat prea­­ lung, pentru că regizorul nu s-a îndurat să sacrifice vreun cuvint de-al lui Molière, respectînd opera și ambiționînd ca demon­strația sa să fie perfect argumentată. Mi­zantropul se urmărește la Teatrul­­,Bulan­­dra" cu sfințenie, fiecare replică percu­tează spre sală, ritualul scenic al configu­rării relațiilor și teatralizării lor este re­ceptat de către public prin sensurile sub­­textului, depășind stadiul periferic de ilus­trare a acțiunii. Regizorul Valeriu Moisescu prezintă astfel o „lecție de teatru“ adevă­rat, replica lui Molière domină totul prin rafinata sa exploatare teatrală și prin flu­enta traducere dramatică, alcătuită pentru nivelul spectacolului de astăzi. O aparentă intrigă comună saloanelor unor secole tre­cute în care un Alceste condamnă pe O­­ronte pentru versurile sale sau condamnă Inconștiența Iubitei Ceilimena devine prilej de meditație asupra condiției umane într-o lume în care individul, personalitatea, onestitatea sunt refuzate și obligatoriu tri­butare unor legi conformiste. Decuparea clară a ideilor piesei este meritul logiei. Gîndirea sa modern teatrală asupra Mizan­tropului. Valeriu Moisescu și-o evidenția­ză și prin plastica reprezentației, prin sce­nografia expresivă, de un ireproșabil stil a Ninei Brumușilă. Cîteva panouri mobile, funcționale, cu dublă față — oglindă întu­necată și suprafețe netede, triste, prin jo­cul lor punctează în fiecare scenă sensurile subtextului pe care autorii reprezentației vor să le releve. Nina Brumușilă creează un cadru scenografic precis desenat, adec­vat viziunii regizorale, ce impune atmos­feră, oferă spații de joc variate, cu pro­funzimi de cîmp vizual. Costumele creio­­­nează profilul personajelor, sugerează du­­plici­tățile lor. Scenografia Ninei Brumușilă este aparent un tablou de epocă, pe care lumina îl scoate la iveală, îi redescoperă disponibilități de interpretare diverse pen­tru privitorul contemporan. Regizoral și plastic :onceput cu fantezie, în amănunt. Mizantropul își dezvăluie apoi noi calități prin interpretare, unde fiecare nuanță a textului a fost speculată în co­relație cu ansamblul, distribuția fiind ad­mirabil condusă spre adevărate creații pe care le vom comenta în numărul viitor. în acest spectacol, nimic nu este șocant, tea­tralizarea, forma sa servesc conținutul, de­rivă din el In mod organic , pentru cine nu a citit piesa sau a uitat de­ja. repre­zentația pare doar o ilustrare clasică ire­proșabilă a unui conținut valoros. Și to­tuși... aceasta este doar o aparență pentru că Valeriu Moisescu a reușit să dea de fapt o nouă formă Mizantropului în limi­tele stricte ale stilului lui Molière, dar ți­nân­d cont de capacitățile de receptare ale spectatorului contemporan. Iată un adevă­rat act de cultură, un profund respect pentru valorile incontestabile ale literaturii universale ! Il receptăm cu plăcere astăzi pe Moliére, dar aceasta se datorează și lui Valeriu Moisescu, el a știut să nu-l facă accesibil, fără să-i știrbească personalita­tea, fără sa-i forțeze intrarea formală în sfera de receptare a publicului secolului nostru. „Lecția“ despre morală și onestitate a clasicului Molière își demonstrează astfel universalitatea, ecourile aplauzelor... A sosit de curind de la Chișinău m.S.S. Moldovenească) un grup de artiști de frun­te ai teatrului nostru muzical : Stela Po­pescu, Anda Călugărreanu, Marina Florea, Alexandru Lulescu care alături de Ale­xandru Arșinel și Vasile Muraru, au con­tinuat seria succeselor Teatrului „C. Tăna­­se". Presa, radioul, televiziunea au marcat acest eveniment, comentînd pe larg pre­zența artiștilor români. Cei citați­ în com­pania Formației „Ecou" și a soliștilor An­gela Ciumac și Alexandru Lozanciuc au susținut : Leova, So­roca serie de spectacole la Bălți, Caii„I­.mic Vărzărești și Chi­șinău . „In prim plan s-a situat comedia, cum se specifica în presă, „comedia ne­bună susținută cu rar har artistic în pri­mul rînd de marii actori Stela Popescu si Alexandru Arșinel“. In toate orașele, pu­blicul a ovaționat îndelung pe cei care cu măsură artistică, bun gust și fantezie au oferit recitaluri, exemplificînd înalta ținu­tă artistică, profesionalismul specific spec­tacolului de revistă românesc. Muzica u­­șoară, momentele satirice s-au întrepă­truns armonic cîștigînd entuziasmul publi­cului . Artiștii români sînt cunoscuți la Chișinău, iubiți și mult apreciați pentru personalitatea lor creatoare . Presa, spre exemplu, "revista „Literatura și arta“, a continuat să comenteze pe larg turneul Teatrului­­,C. Tănase", cît și evoluțiile noi­lor Invitați. Superlativele au fost des fo­losite în aprecierile acordate de specialiști interpreților­ români , Stela Popescu s-a impus prin temperamentul său debordant, prin mobilitatea creionării precise a diferi­telor tipologii, prin farmecul său perso­nal . Alexandru Arșinel, după evoluția din ,Savoy. Savoy", și-a consolidat statutul de actor al performanțelor. Prezența scenică, sensibilitatea, umorul Andei călugăreanu, calitățile de actriță s-au remarcat imediat. Vocea caldă, interpretarea nuanțată Marinei Florea a cucerit inimile spectato­a­rilor. Alexandru Lulescu­ și-a fructificat­­ calitățile sale de comic, hazul său origi­nal. Vasile Muraru, remarcat pentru apa­rițiile din ..Savoy, Savoy", a înregistrat succese și cu prilejul noilor spectacole . Florile au continuat să se aștearnă pe ma­rile scene unde au evoluat artiștii români, confirmîndu-le valoarea și popularitatea. Exigentul public din Chișinău a primit cu multă căldură pe solii artei noastre, ad­­mirindu-le ,,superba dăruire artistică", ta­lentul și fantezia. Ileana lucaciu jfciantemporanlg I. O selecție riguroasă — mai riguroasă decit în anii trecuți —­ efectuată de cele trei studiouri (amintite data trecută) care au trimis filme In concurs, a facilitat, in­tr-un fel, munca juriului, pus în situația (paradoxal dificilă) de­ a alege numai di­n filme de bună calitate . Astfel, Marele premiu trofeul ,,Contemporania" a fost de­cernat filmului Pagini din cronica Marii Uniri (scenariul și regia : Pompiliu Gil­­ineanu — a cărui activitate de împătimit documentarist se vede acum pentru a treia oară astfel răsplătită) . Premiul pentru film cu tematică inspirată din con­strucția socializonului a revenit filmelor Minuni In Țara Hațegului (scenariul și re­gia : Eugen Gheorghiu) si Revoluția agrară — istorie și orizonturi (regia : Eugen Mân­dric) . Premiul pentru film cu tematică inspirată din Istoria milenară a Patriei a distins valorosul documentar Revoluția sal­vează națiunea, realizat de col. Dumitru Seceleanu In Studioul cinematografic Armatei . Premiul pentru film cu tema­as­tică din domeniul învățăm­întului, științei și culturii a fost acordat filmelor Crochiu (realizat de Mircea Bunescu : scenariu, re­gie, imagine) și Monedele — dialog in­­tre civilizații (realizat de Cristian Perianu, regia Si imaginea. în Studioul cinematogra­fic al Ministerului de Interne) . Premiul pen­tru regie a revenit, ex aequo, lui Doru Cheșu pentru filmul Gh. Pop de Băsești, dedicat unuia dintre marii .,Luptători pen­tru Unire" — ciclu căruia filmul i se inte­grează. și Iui Mos­cu Copel. pentru filmul Intrarea unui tren în gară u Cineast com­plet, a cărui afirmare CONTEMPORANIA nu face decît s-o consemneze. Mircea Bu­nescu a mai fost distins cu Premiul pentru scenariu și cu Premiul pentru imagine (pe acesta din urmă­­,împărțindu-l“ cu confra­ții săi intru mînuirea aparatului de filmat Tiberiu Lazăr, Lucian Olteanu, Adrian Bota și Dumitru Radu — semnatarii ima­ginii la filmul Desprinderea­ . La festivi­tatea de premiere au fost prezenți, alături de îndatoritoarele gazde: Cornelia Geor­­gescu, director general a.i. al Centralei Ro­­mânia-Fiam. si Gheorghe Ravaș director adjunct al Studioului ..Saliiafilm“ * Să-i amintim aici, cum am făcut-o de fiecare dată cînd am scris despre CONTEMPORA­NIA, și pe organizatori : întreprinderea cinematografică a județului Dîmbovița, Co­mitetul de educație si cultură socialista al municipiului Tîrgoviște si Consiliul jude­țean al Sindicatelor (cu, bineînțeles, spriji­nul Centralei România-Film). n. u.

Next