Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Arheologie
Câteva considerații privind descoperirile funerare din epoca bronzului din nord-vestul României Németi Ioan în perioada de tranziție la epoca bronzului din acest spațiu geografic sunt documentate două culturi arheologice: cultura Baden (Roman-Németi, 1978) și cultura Coțofeni (Roman, 1976). Prima este răspândită mai mult în Câmpia Careiului, Câmpia Eriului și a Nirului (Nyírség), iar cea din urmă apare mai pregnant în Câmpia Sătmarului și probabil în Câmpia Crasnei (în afara Câmpiei Ecedea). Contactul dintre aceste două culturi s-a realizat prin culoarul Crasnei, influențele culturii Coțofeni pătrunde în zona etno-culturală a culturii Baden mai ales dinspre Sălaj (Valea Crasnei și Bereteului), dar fenomenul este și invers, tot prin aceste căi de circulație înaintează elementele Baden spre Sălaj (Moftinu Mic, Carei-Bothald II, VI, Carei-Corparât, Ghilvaci-Malul canalului, Unimăt, Supurul de Jos, Cehăluț etc.) (Iercoșan, 1986-1987, p. 63-69; Nemeti, 1986-1987, p. 104-106). în cea ce privește descoperirile funerare din această perioadă, ele sunt foarte sărace datorită, credem, lipsei cercetărilor sistematice din acest domeniu. Este șocantă, că față de numeroasele semnalări de așezări ale culturii Baden (azi mult mai numeroase ca în anii 1970) nu cunoaștem nici-o necropolă din această zonă. Nu putem menționa decât descoperirile întâmplătoare de la Valea lui Mihai - Gara C.F.R. (Roska, 1932, p. 73, fig. 9/12; fig 11). M. Roska menționează de aici morminte de incinerație: inventarul mormântului nr. 1 cuprinde o ceașcă de tip Baden (tip Ia) și o verigă de aramă. Inventarul celui de al doilea mormânt nu s-a păstrat (câteva oase calcinate umane), iar al treilea, tot de incinerație, aparține unei epoci ulterioare culturii Baden. Mormintele de inhumație găsite incidental la Sanislău III (fosta fermă C.A.P.), în zona unei așezări Baden s-a dovedit că aparțin unei epoci postculturii Baden (Román-Németi, 1978, p. 38; Nemeti, 1969, 68, nota 36; Jercoșan, 1989, p. 232-233; Idem, 1991, p. 43-46). Din Câmpia Sătmarului cunoaștem o singură descoperire funerară, mormintele de la Medieșul Aurit, încadrate în cultura Coțofeni. Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în necropola din sec. II-IV d. Chr. au fost găsite două morminte plane de incinerație în urnă și în alte patru locuri cioburi, ce pot eventual parveni din alte morminte distruse. Cele două urne au fost restaurate, sunt de tipul de amforă cu două toarte laterale. S. Dumitrașcu nu publică decât urna din mormântul nr. 1 (M. 31) și fotografia mormântului nr. 2 (M. 68) „în situ“. (Dumitrașcu, 1972, p. 52-55, p. VII/1, 2; VII1/19; X/4-8). Apariția mormintelor de incinerație în urnă se datorește contactelor Baden-Coțofeni, în aria culturii Baden din nordvestul României și nord-estul Ungariei predomină incinerația în urnă - cimitirul de la Viss -, dar nu lipsesc nici mormintele de înhumație în poziție chircită (Banner, 1956, p1.LXXX/1-12; LXXXI/1-15; Bona, 1986, p. 25 - grupul Ozd-Viss; Idem, 1993, 74). Din peștera Igrița sunt menționate de I. Emödi două morminte notate cu literele A și B - cât se pare de înhumație - dar scheletele n-au fost găsite la nici un complex în conexiunea anatomică; la primul mormânt a fost descoperit maxilarul și fragmente din calota craniană, iar din mormântul „B“ provin mai multe fragmente din craniu, maxilarul și mandibula, precum și alte fragmente din schelet (poate sunt de la doi indivizi). Ambele morminte erau de copii. Pe lângă mormintele aflate „în situ“ au mai fost adunate, în special, fragmente de cranii și dinți de la mai mulți indivizi, aparținînd copiilor și adolescenților. Descoperitorul presupune că în peștera Igrița au fost depuse resturile unor schelete reînhumate în afara grotei și aduse, în special craniile, iar în urma unor practici magicoreligioase au fost așezate împreună cu mai multe oase sparte intenționat în interiorul peșterii. Fragmentele de vase aparțin culturilor Baden-Coțofeni, dar au fost găsite în apropierea celor