Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluția populației din Plasa Cărei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor 227 populației din Plasa Cărei (teritoriul fostei plase din Austro-Ungaria) de la începutul secolului XX se constată faptul că majoritatea populației active lucrează în domeniul agriculturii, în anul 1900 un procent de 81,74% iar în 1910, 79,02%43. Datorită acestei crize a pământului și a exploziei demografice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la sfârșitul secolului și începutul secolului XX, din Transilvania, au loc migrații spre România și Statele Unite ale Americii. Aceste migrații au afectat evoluția numerică a Transilvaniei, ritmul creșterii populației diminându-se, creșterea fiind de 8%44. In cazul comunelor rurale din Plasa Cărei rata medie anuală între 1900-1910, este de 0,48%, considerabil mai redusă decât cea de 1,32%, între 1890-1900, și 1,29% în perioada 1880-1890 (Anexa 1.). Conform specialiștilor, dacă la sfârșitul secolului XIX au loc migrații spre România, la munci sezoniere, de la începutul secolului XX populația se îndreaptă spre America45. In Comitatul Satu Mare între 1899-1913, au migrat în România un număr foarte redus de persoane, în total: 102 persoane. Migrația în America în cazul comitatului Satu Mare, ca și în întreaga Transilvania a fost considerabilă între anii 1904-1907. In acești ani, au emigrat 10.080 persoane. Scăderea numărului emigranților din anul 1908, se datorează crizei din industria fierului și oțelului din anul 190746. La sfârșitul anului 1910, numărul populației din Comitatul Satu Mare este 250.831, între 1899-1913, au emigrat din comitat 28.278 de persoane, din care s-au reîntors doar 6.504 de persoane. Majoritatea celor care au părăsit țara au avut ocupații în domeniul producției primare47. Menționăm, că printre emigranți au fost indivizi aparținători celor trei grupuri etnice: români, maghiari, germani, ei fiind atrași de posibilitatea stabilirii în Canada. Iată un articol dintr-un ziar editat la New York: “David Reid C. O. Room 22, Stanley Block, în atenția dumneavoastră. Winnipeg, Manitoba, Canada. Unguri, care doriți să vă stabiliți în Canada, puteți primi 160 hold (bold 50 ari) pământ arabil, situat pe teren plat, și care este sub lucrare, cu locuință și cu anexe gospodărești, jumătate recoltă de grâu pentru plată, la cumpărare se plătește doar 1 dolar pentru hold (50 ari), în bani cheș. Vă oferim cu plăcere informații, dacă vă adresați în limba maghiară la următoarea adresă: David Reid C. O. Room 22, Stanley Block, Winniped, Manitoba, Canada. Unguri care doresc să se gospodărească”48. între 1890-1900, are loc o creștere considerabilă atât în rândul populației din comunele rurale ale Plasei Cărei cât și în cazul orașului Cărei, în urma revoluției industriale care se manifestă în această perioadă, se înființează noi fabrici, care prin oferta de noi locuri de muncă atrag populații din alte părți. în Plasa Cărei (teritoriul din Austro-Ungaria) față de anul 1900, crește ponderea lucrătorilor în industrie, dacă în anul 1900 acesta este 8,3%, în anul 1910 este 9,7% din totalul populației active49. Varga E. Árpád pune în evidență acele localități în care instituirea sau reducerea producției, unui punct de lucru, a influențat evoluția numerică a populației 50, în urma reducerii producției gaterelor din Ghilvaci, după creșterea din anii 1890-1900, în anul 1910 se constată o diminuare a populației din Moftinu Mic și din Ghilvaci, datorită părăsirii localității a unui număr de locuitori, romano-catolici maghiari și germani. în Resighea, între 1890-1900, se stabilesc producători de tutun, români greco-catolici. Influențe asupra structurii etnice a populației le-au avut migrațiile, datorită schimbărilor politice. Thirring Lajos menționează faptul că în anul 1920, au migrat din România în Ungaria 199.788 de persoane dintre care 197.181 s-au născut pe teritoriile despărțite51. Dacă datele despre structura națională, din anul 1920, sunt criticate de către statisticieni, sunt însă acceptate ca fiind relativ reale, datele referitoare la mișcările generale ale populației, numărul total al populației din Transilvania în acest an fiind mai redus decât în anul 1910. Conform explicației date de Sabin Mănuilă, cauza principală, este numărul scăzut de natalitate care se datorează războiului, creșterii îmbolnăvirilor, a mortalității ridicate și numărului mare de refugiați și repatriați52. Pentru Plasa Cărei, împreună cu orașul Cărei, numărul populației totale este 52.139, cifră care este foarte apropiată cu cea din 1910, care este 52.058. în timpul Primului Război Mondial mortalitatea în rândul soldaților a fost deosebit de ridicată, mai mare decât în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iar bărbații 43 Izvoare de demografie istorică.. Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România vol. II, București, 1987, p. 420. 44 Sorina Bolovan, op. cit., p. 49, 50. 45 Ibidem, p. 50, 51. 46 Sorina Bolovan Ibidem, p. 50. 47 Izvoare de demografie istorică, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România..., p. 516, 706-722. 48 Abevándorló. (Istork. Singer Mihály.), New York, N.Y., Passak, N.J., és Pittsburg, PA., 1907. március 15-én, IV. Évrolyam, 21. és 22. szám. Cf. Fzakas József, op. át., p. 31. 49 Izvoare de demografie istorică, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România..., p. 420, 602. 50 Varga E. Árpád, Sszatmár megye településeinek etnikai (anyanyelvi/ nemzetiségi) adatat 1850 / 1880-1992, Szatmár megye települ éseinek felekezeti adatai 1850 / 1869-1992, cf. www.kia.hu. 51 Thirring Lajos, op. át., p. 241. 52 Varga E. Árpád, Fejezetek a felenkori Erdély népesedéstörténetéből, ed. Püski, Budapest, 1998, p. 26.