Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)
1970-03-28 / nr. 279
• Delegaţia P.C.R. condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care face o vizită în Anglia la invitaţia P.C. din Marea Britanie, s-a întîlnit şi a avut convorbiri cu conducători ai organizaţiilor de partid şi sindicate din oraşele Leeds, Newcastle-on-Tyne, Sunderland şi a vizitat primăria din Newcastle. • Uniunea Scriitorilor, în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a organizat la Ateneul Român o seară omagială închinată lui V. I. Lenin. Au luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi scriitorul Nicolae Breban în continuare, numeroşi poeţi au citit din versurile lor închinate lui Lenin şi revoluţiei, patriei noastre socialiste, partidului şi păcii. La manifestare au luat parte şi reprezentanţi ai ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, in aceeaşi zi, la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, prof univ. dr. docent Ioan Ceterchi a conferenţiat despre „Contribuţia lui V. I. Lenin la elaborarea teoriei marxiste despre statul socialist. Rolul şi funcţiile statului nostru socialist în etapa actuală". • La reşedinţa guvernamentală „Lozeneț" din Sofia se desfăşoară începînd de miercuri lucrările celei de-a 8-a sesiuni a comisiei mixte interguvernamentale româno-bulgare pentru colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. Joi dupâamiazâ, tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, l-a primit pe tovarăşul Emil Dragonescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele pârtii române la lucrările celei de-a 8-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-bulgare. EVENIMENTE mate Odată cu primele zile prielnice semănăturilor din urgenta întîi pe ogoarele cooperativelor agricole au reapărut maşinile şi tractoarele ce pregătesc noua recoltă Foto : P. TANJALA CARTE POŞTALĂ In ordinea etică şi social-politică a lucrurilor, nu cunosc, pentru flăcăii noştri, un alt moment mai plin de semnificaţii şi răspunderi ca acela al jurămîntului militar. In această zi tinerii leatului ’70 rostesc în faţa drapelului cuvintele simple, solemne şi emoţionante ale jurămîntului. Aceasta conferă, o dată în viaţa fiecărui tînăr, statutul viu de apărător al patriei noastre socialiste, de sentinelă a marilor noastre cuceriri democratice, de slujitor neabătut şi harnic al înfloririi patriei. ЛЛАЛ/VVVVVVVVVVVVVI ANUL II Nr. 279 SÎMBĂTĂ 28 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani —SATUL SOCIAUST Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie APA „Dacă un singur hectar de teren nu este amenajat corespunzător pentru irigaţii, acesta poate provoca multe şi mari neajunsuri în întregul sistem" — ne spunea, deunăzi, tov. Virgil Pascu, inginer şef la OFFGAIF Bacău. Ce a făcut, însă, OFFGAIF Bacău pentru a preintâmpina apariţia unor asemenea neajunsuri, şi, totodată, pentru ca celor 6 600 hectare irigate să li se adauge, în 1970, încă 1 500 hectare, aşa cum prevede planul ? Documentaţia necesară a fost de mult întocmită. Constructorii sistemelor locale Coţofăneşti, Pirjol, Blăgeşti, Scorţeni, Racova şi Prăjeşti, bunăoară, au avut la dispoziţie, încă din septembrie 1969 proiectele necesare. In ceea ce priveşte celelalte sisteme, lucrurile s-au rezolvat, cu mici excepţii, în cursul acestui an. Un popas la cooperativa agricolă din Letea Veche avea să ne lămurească taina „micilor, excepţii" de care ne vorbea interlocutorul. Aici, celor 905 hectare amenajate pentru irigaţii în 1969 urmează să li se adauge încă o sută în 1970. Aşa reiese din plan. Realitatea însă... „Nu putemsă amenajăm nici măcar un metru pătrat, pentru că nu am primit documentaţia necesară de la OFFGAIF" , ne-a declarat tov. Gheorghe Bursuc, tehnician cu probleme de irigaţii la cooperativa agricolă din Letea Veche. Mai mult decit atît , la Letea Veche sunt de amenajat nu 100 de hectare, ci 170. Diferenţa reprezintă restanţele din anul trecut. Conducerea cooperativei a ţinut să ne asigure că „în cîteva zile, totul va fi gata“. Nu cunoaştem, desigur, cît înseamnă la cooperativa Letea Veche „cîteva zile", dar faptul că în ziua vizitei noastre, o zi frumoasă de primăvară, nici un cooperator nu lucra la amenajări ne-a îndreptăţit să ne îndoim că adevăratul motiv al stagnării lucrărilor ar fi timpul nefavorabil, ci mai curînd neglijenţa, lipsa de preocupare a consiliului de conducere al cooperativei. Cum aveam să ne convingem cu prilejul raidului întreprins în judeţ, cooperativa agricolă din Letea Veche nu este singura „mică excepţie" la capitolul realizarea suprafeţelor irigate în sisteme locale. Iată cum arată o altă „mică excepţie", din Onişcani. „Avem 100 hectare amenajate din anul trecut şi alte 140 hectare de amenajat în acest an" — ne-a declarat Dumitru Brăescu, preşedintele cooperativei agricole din localitate (în treacăt fie spus, în statisticile direcţiei agricole, unitatea respectivă figurează cu 160 de hectare amenajate, cărora trebuie să li se mai adauge încă 200, şi merită reţinut faptul că nu este singura neconcordanţă între datele înscrise în scripte, la judeţ, şi realitatea din teren). Inundaţiile şi timpul nefavorabil ne-au pricinuit mari dificultăţi. Intr-adevăr, Siretul s-a revărsat peste cele 100 sau 160 hectare amenajate. Ni-au întreprins, însă, cooperatorii din Onişcani pentru refacerea amenajărilor distruse de ape ? Deocamdată, nimic. Doar inter-o perspectivă nedefinită se prevede săparea unor gropi. In ceea ce priveşte amenajările pentru 1970, nici vorbă nu poate fi de începerea lucrărilor. Pe întreg judeţul Bacău doar două cooperative agricole (Coţofăneşti şi Pirjol) au trecut la amenajarea suprafeţelor prevăzute pentru anul în curs. „Consiliile de conducere ale acestor unităţi ar trebui să fie evidenţiate neapărat", propunea inginerul şef al OFFGAIF MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" element vital al producţiei agricole Pe şantierele din judeţul BacauLINIŞTE DEPLINĂ LEATUL ’70 Adolescent pînă cînd îmbracă haina militară — din momentul solemn al depunerii jurămîntului tînărul devine pe drept cuvînt nu numai un simbol al bărbăţiei, al curajului şi al simţămintelor patriotice, dar mai presus de orice el devine o expresie nemijlocită a tuturor acestor înalte îndatoriri şi calităţi morale. Este cazul aici să amintim încă o dată cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu : „Avem un tineret minunat, care face în permanenţă dovada multiplelor sale calităţi, capacităţii de a se dărui, de a săvîrşi fapte eroice, atît în munca de construcţie socialistă, cît şi în pregătirea pentru a servi cauza poporului şi apărării patriei“. Moment de răscruce în viaţa fiecărui leat, dar şi în viaţa fiecărui tînăr în parte, clipa depunerii jurămîntului militar este aceea care dă tinereţii nu numai forţa şi curajul ce îi sînt atît de frumos caracteristice, dar care îi dă în primul rînd maturitate şi o înaltă conştiinţă cetăţenească. Din această zi, cel mai tînăr contingent al patriei, leatul '70, capătă personalitate şi chip propriu. Trecînd prin faţa glorioaselor drapele ale unităţilor militare, prin faţa acelor steaguri ce s-au acoperit de glorie la Plevna, Mărăşeşti, Păuliş şi Tatra, tinerii leatului '70 devin bărbaţi maturi, cetăţeni, devin la rîndu-le, întocmai ca părinţii, bunicii şi străbunicii lor, simbolul forţei care apără, cu abnegaţie leagănul fiinţei româneşti în lume. PETRU VINTILA . ..,i '.*..,■■,■ .им...................«« ^„^„..м^^.мап. J.' ■■■'... ^ml.Vi .,*,«...,е»а^ «им*» «*.............................................*■....................... ..........►*-'■' (Continuare hb pjg. a 3-wJ doi. VIITORII MOTOPOMPIŞTI N-AU LUAT ÎNCĂ LOC IN BĂNCI Cum se ştie, Doljul este unul dintre judeţele în care suprafeţele amenajate pentru irigat au sporit în ritm rapid in ultimii ani, ajungînd în 1969 la 44 855 hectare. Creşteri şi mai importante, decurgînd din Programul naţional adoptat de recenta plenară a C.C. al P.C.R., se vor înregistra în anii care vin. In aceste condiţii, o excepţională însemnătate prezintă pregătirea temeinică, din vreme, a cadrelor de motopompişti care vor deservi utilajele de irigat atît în vechile, cît şi în noile sisteme, ştiut fiind că priceperea acestora condiţionează în foarte mare măsură exploatarea eficientă a incintelor amenajate, realizarea unor producţii mari. Cum stau lucrurile în această privinţă în judeţul Dolj ? In unele cooperative — Teasc, Ciupercenii Vechi, Bechet, Cernele, Filiaşi şi altele — situaţia este bună. La Teasc, spre exemplu, asigurarea motopompiştilor nu mai constituie o problemă de cîţiva ani. Preocuparea consiliului de conducere de a asigura acestor cadre condiţii de lucru în tot timpul anului, deci şi în perioadele dintre udări, i-a determinat pe Florian Raicovici, Marin Vlad, Nicolae Vişan, Gheorghe Pavel, Nicolae Bădoi şi pe ceilalţi motopompişti să se stabilizeze în cooperativă. Sunt şi cooperative unde, ce-i drept, consiliile de conducere s-au îngrijit să recruteze oameni, să-i trimită la cursurile de calificare pentru meseria de motopompişti. Din păcate, însă, preocuparea lor s-a limitat mimai la atît. Cînd cooperatorii şcolarizaţi s-au întors în unitate nu li s-au creat — aşa cum s-a întîmplat la Teasc — condiţii corespunzătoare de muncă. Ca urmare, multe dintre cadrele şcolarizate au părăsit unitatea. Aşa stau lucrurile la cooperativa din Sadova. Aici, pentru cele 822 hectare irigate sunt necesari 30 de motopompişti. După cum afirma, însă, contabilul şef Aurel Ceapă, în prezent se poate conta numai pe 12 oameni, cu toate că în ultimii patru ani, unitatea a trimis la şcolarizare 41 de cooperatori. Unde sunt ceilalţi ? Majoritatea au părăsit cooperativa, iar alţii, printre care Gheorghe Nicolae şi Toma Dima, au preferat să lucreze ca şef de echipă şi, respectiv, îngrijitor de animale. In asemenea condiţii nu sunt de mirare rezultatele slabe obţinute la culturile irigate. Pe cele 350 hectare cultivate cu porumb „la irigat" s-au realizat, anul trecut, doar 2 850 kg boabe la hectar La Sadova a reţinut atenţia încă un fapt concludent pentru dezinteresul pe care-l manifestă const- A. SURUGIU (Continuare în pag. a 3-a) Rostind înaltul legămînt NICOLAE TAUTU Solemn jurămîntul străbate în zare, drapelul se-nalţa cu stema de azi, şi-n tinere piepturi de-oţel sclipitoare continuă munţii cu sonde şi brazi. Cuvintele urcă spre-nalturi albastre, soldaţii cei tineri desprinşi din baladă duc demni mai departe legendele noastre din vremi ctitorite cu plug şi cu spadă. Rostind jurămîntul azi arma inmină o strînge urmaşul viteazului care, în August de aur, cu forţa-i stâpînâ ne-a pus temelie în drumul spre soare. Să apere ţara cu vaste furnale nestinsa-i lumină aprinsă pe schele, cuvintele mele, cuvintele tale se-aud peste larguri, se-aud în drapele ! Se aud şi în inimi adine profilate, în veghea de onoare, prezentă mereu ca peste întinsul cu holde bogate să stăruie paşnic adînc curcubeu ! Moment solemn Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. în sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, János Fazekas, (Continuare în pag. a 4-a) ŞI Să cunoaştem gustul cerinţa cumpărătorului M. C. DEMETRESCU membru corespondent al Academiei de ştiinţe sociale şi politice Acum, în preajma celui de-al V-lea Congres al ,cooperaţiei de consum, se manifestă o vie preocupare pe linia modernizării comerţului sătesc, chemat să răspundă cerinţelor din ce în ce mai exigente ale milioanelor de cumpărători din mediul rural, în mii de adunări populare, în cele ale cooperativelor şi în conferinţele uniunilor judeţene ale cooperativelor de consum, s-au criticat o seamă de deficienţe care se mai constată în buna aprovizionare a unităţilor comerciale, făcîndu-se propuneri şi sugestii pentru o temeinică studiere a cererii de consum, astfel incit aprovizionarea să ţină seama de solicitări. Se impune, deci, ca şi în activitatea cooperaţiei de consum, problema studierii cererii să ocupe un loc important. Se pune însă şi întrebarea dacă în momentul de faţă există posibilităţi ca lucrătorii din cooperaţia de consum să îndeplinească acest deziderat. Răspunsul e unul, singur. Există posibilităţi, dar ele nu sunt utilizate. Din constatările mele de pe teren rezultă că cei mai mulţi lucrători din unităţile de desfacere de la sate cunosc bine pulsul cererii, întrucît se află în contact permanent cu cumpărătorii şi, ca atare, întocmesc note de comandă către depozite, în general în concordanţă cu solicitările populaţiei. Necazul provine însă de acolo că la stabilirea planurilor de aprovizionare şi la încheierea contractelor între industrie şi comerţ nu se prea ţine seama de ceea ce solicită unităţile de desfacere cu e. 'mămintul,' tiu este valorificată experienţa miilor de lucrători care cunosc în detaliu cererea de consum, dar nu sunt suficient consultaţi. Urmarea e lesne de constatat: în multe unităţi sunt cantităţi importante de produse peste plafonul stabilit, lipsind în acelaşi timp o seamă de mărfuri solicitate de populaţie. De aici şi situaţia că o mare parte din mărfurile necesare satelor sunt achiziţionate din magazinele orăşeneşti. Această situaţie (mărfuri multe şi în acelaşi timp cerere neacoperită) dăinuie mai de mult timp în comerţul sătesc. Sunt magazine şi depozite înţesate de mărfuri care, susţin cei ce răspund de ele, n-au căuture. Aşa să fie ? Nu. Trebuie să subliniez că nu există produse fără căutare, excluzîndu-le bineînţeles pe cele degradate sau de calitate necorespunzătoare. Există însă produse care nu se cer într-o anume localitate, dar care sîr ft căutate în altă localitate. Un exemplu : anul trecut cooperaţia de consum din judeţul Buzău dis(Continuare în pag. a 2-a) Magazinul universal din comuna Independenţa, judeţul Ialomiţa Toaletă de primăvară I / I Pe meridianele globului DEZARMAREA, problemă majoră a omenirii Evoluţia tot mai primejdioasă a înarmărilor provoacă îngrijorarea legitimă a tuturor popoarelor, a forţelor păcii de pretutindeni, a opiniei publice mondiale, care reclamă cu toată vigoarea să se treacă neîntîrziat la fapte, la măsuri eficiente de reducere efectivă a poverii înarmărilor și de distrugere a mijloacelor de purtare a războiului, a armelor nucleare în primul rînd, pentru a avansa, astfel, pe calea dezarmării generale. România consideră că nu există îndatorire mai înaltă a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, a tuturor membrilor săi decît aceea de a examina cu toată răspunderea situaţia tratativelor de dezarmare şi a înarmărilor, de a face totul pentru înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarmare, în conformitate cu cerinţele pe deplin legitime şi voinţa nestrămutată a popoarelor. Aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, „este timpul ca toate popoarele, toate guvernele, toţi oamenii politici să gîndească cu cea mai mare răspundere la pericolul care ameninţă planeta noastră şi să acţioneze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt înarmărilor şi, în primul rînd, pentru distrugerea armamentului nuclear, chimic şi bacteriologic". România se pronunţă cu toată fermitatea pentru dezarmarea generală. MARIUS ODOBESCU (Continuare în pag. a 4-a) POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMNE Răpirea lui Sfredeluş ! Cine-i Sfredeluş ? Un grăsun de vreo 30 de kg, care pînă nu de mult trăia alături de alţi purcei — cărora Strimbă-lemne tiu le reţine numele — la cooperativa din comuna Văleni, judeţul Vaslui. Intr-o bună dimineaţă — de fapt nu a fost prea bună pentru îngrijitori — s-a constatat că Sfredeluş a dispărut fără urmă. Toţi şi-au pus întrebarea : „Cum a fost posibil ?". Aceeaşi întrebare îl frămînta şi pe Strîmbălemne. Şi ca să se convingă a mers în noaptea următoare la locul unde erau „găzduiţi" purceii. Era întuneric beznă şi grăsunii nu erau păziţi de nimeni. Strimbă-lemne ar fi putut să ia toţi purceii fără ca cineva să îl vadă, dar el nu pentru asta venise. Şi totuşi unde e Sfredeluş ? Nu cumva s-a transformat în niscaiva antricoaie şi piftii într-o zi, la întreprinderea industria cărnii din Vaslui Strîmbă-lemne l-a întîlnit pe Mihai Perișoară din comuna Pădureni. Venise omul să contracteze un purcel, pentru care a încasat suma de 300 de lei. Cînd a ajuns acasă și-a dat seama că a contractat un purcel pe care de fapt nici nu îl avea. De unde să procure (a se citi : fure) un grăsun ? Și-a amintit că la cooperativa agricolă din Văleni, purceii sînt la îndemîna oricui. Mergi noaptea, iei unul, nu te întreabă nimeni nimic. Aşa a şi făcut. Făptaşul a fost prins şi Sfredeluş a revenit printre semenii săi. Cu acest prilej, poate or fi învăţat şi tovarăşii din conducerea cooperativei că avutul obştesc nu trebuie să fie la dispoziţia.. „contractanţilor“ tâlhari. GH. NEAGU: li