Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)
1970-03-31 / nr. 281
/ PAGINA 2 SATUL SOCIALIST Nr. 281 — Marţi 31 martie Luna aceasta, au avut loc In Întreaga ţara, Intr-o atmosferă de lucru, conferinţele extraordinare ale uniunilor judeţene ale cooperativelor de consum, moment de seamă în cadrul acţiunilor pregătitoare ale celui de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, ce va avea loc la 9—10 aprilie în Capitala ţârii. La conferinţele ţinute în judeţe în prezenţa delegaţilor Biroului Executiv al Centrocoop şi al organelor de partid şi de stat locale, a fost analizată activitatea desfăşurată de uniuni in 1969 şi în primele două luni ale anului în curs. Spiritul de exigenţă şi responsabilitate în care s-au desfâşurat conferinţele ilustrează hotârîrea zecilor de mii de lucrători din unităţile cooperaţiei de consum de a munci îârâ preget pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor in acest ultim an al cincinalului. Conferinţele judeţene au prilejuit o largă mobilizare a ce-Conferinţa extraordinară a Uniunii judeţene Braşov a cooperativelor de consum a analizat pe larg contribuţia lucrătorilor din cooperaţie la formarea fondului central de produse agroalimentare, munca depusă de aceştia pentru dezvoltarea prestărilor de servicii în mediul rural şi pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei săteşti cu un sortiment diversificat şi de calitate de bunuri de larg consum. Cooperativele din judeţ — s-a arătat la conferinţă — au realizat în 1969 achiziţii în valoare de 7118 000 lei. Rezultatele dobîndite în domeniul achiziţiilor au mărit veniturile ţărănimii, contribuind implicit la sporirea volumului de mărfuri industriale desfăcute prin unităţile cooperaţiei de consum. Valoarea totală a produselor vîndute populaţiei în 1969 a fost cu 23 577 000 lei mai mare decît în anul anterior. Creşterea nivelului de trai al locuitorilor satelor este oglindită şi de numărul mare de articole de uz îndelungat, desfăcute prin unităţile cooperaţiei de consum. Anul trecut, sătenii şi-au cumpărat, printre altele, 2 342 de televizoare, 2 176 de aparate de radio, 1 683 de maşini de spălat rufe, precum şi frigidere, maşini de cusut, aspiratoare. Numai mobila vîndută prin magazinele săteşti depăşeşte suma de 35 milioane de lei. Calculat pe cap de locuitor, cooperaţia de consum a vîndut populaţiei mărfuri de categoria celor amintite în valoare de 3 184 de lei. Menţionăm faptul că anul acesta vor fi desfăcute produse în valoare de 843 milioane de lei, adică cu 10,3 la sută mai mult decît în 1969. Un aport substanţial la buna aprovizionare a populaţiei cu diverse produse l-au adus şi unităţile productive şi de prestări de servicii ale cooperaţiei de consum. Avem în vedere cele 18 brutării, laboratoarele de cofetărie etc. Rezultate bune au avut în cursul anului trecut şi întrelor peste şapte milioane membri ai cooperativelor de consum din ţara noastră şi a tuturor lucrătorilor din organizaţiile cooperaţiei de consum pentru continua perfecţionare a activităţii in toate sectoareprinderile de mobilier comercial care, răspunzînd unor cerinţe locale, au completat stocul de mărfuri desfăcute prin magazinele săteşti cu mese de bucătărie, schiuri, săniuţe etc. In cadrul conferinţei s-a relevat, ca un fapt pozitiv, activitatea depusă pentru modernizarea deservirii populaţiei. Astfel, reţeaua cooperaţiei de consum braşovene s-a îmbogăţit în 1969 cu braseriacamping „Dealul Perşanilor" ; la Săcele s-a dat în folosinţă un modern şi spaţios complex comercial. Complexelor existente, li s-au adăugat noi spaţii comerciale în localităţile Iaşi, Beia şi Tohan. In comunele Hălchiu, Feldioara, Dumbrăviţa şi Prejmer au luat fiinţă laboratoare de cofetărie utilate corespunzător. Preocuparea pentru perfecţionarea activităţii în acest sector, chemat să asigure o bună aprovizionare şi deservire a populaţiei săteşti, se reflectă şi în ansamblul de măsuri luate în ultimul timp. Este vorba de adîncirea studiului cererii de consum a populaţiei, organizarea de consfătuiri cu consumatorii de la sate şi a unor expoziţii cu vînzare, participarea la tîrguri şi serbări cîmpeneşti, organizarea de unităţi mobile în campania agricolă pentru deservirea ţăranilor cooperatori direct pe tarlale, extinderea preparatelor cu specific local, întocmirea de studii pentru îmbunătăţirea formelor de deservire, accentul căzînd pe autoservire, lărgirea comerţului mobil şi expunerea deschisă, alegerea liberă a mărfurilor, perfecţionarea diferitelor forme de aprovizionare, în buna desfăşurare a întregii activităţi comerciale, un rol deosebit de important îl au cei 4 000 de salariaţi ai cooperaţiei de consum braşovene, în marea lor majoritate gestionari de unităţi şi raioane, vînzători şi ospătari. Zile de activitate — achiziţii şi contractări, comerţ, prestări de servicii şi producţie. Moment important în viaţa cooperaţiei de consum. Congresul acestei organizaţii va analiza activitatea desfâşura-sînt conştienţi de răspunderea pe care o au în procesul deservirii populaţiei şi sînt pe deplin convinşi că de comportarea şi munca lor depinde bunul renume al unităţilor cooperaţiei de consum, şi, în ultimă instanţă, aprecierile consumatorilor interni şi ale turiştilor străini. Majoritatea unităţilor alimentare, de textile-încălţăminte şi metalo-chimice, precum şi restaurantele, cofetăriile şi librăriile săteşti se bucură de preţuirea vizitatorilor, realizînd în condiţii optime sarcinile stabilite prin plan. Evidenţiem dintre acestea, unităţile cooperativelor Cristian, Buneşti, Lisa, Lovnic şi Veneţia, care au depăşit atît planul de desfacere pe 1969, cit şi cel stabilit în primele două luni ale acestui an, cu circa 2—4 procente. Aceasta constituie — după cum au relevat tovarăşii Dumitru Bejem preşedintele Centrocoop, Ion Olteanu, adjunct al ministrului comerţului interior, şi Ioan Bordaş, secretar al comitetului judeţean P.C.R. Braşov — cea mai elocventă dovadă a calităţii muncii depuse de lucrătorii cooperaţiei de consum, a roadelor eforturilor lor pentru o bună aprovizionare a unităţilor, pentru servirea atentă, civilizată a sătenilor, în cadrul conferinţei extraordinare judeţene Braşov au fost aleşi 28 de delegaţi la cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum. Printre aceştia se află preşedintele cooperativei agricole de producţie Ghimbav, Stanciu Dumitru, şi membrii cooperatori Georgeta Tulbure din Sînpetru şi Gheorghe Panchea din Sebeş. Intr-o atmosferă de entuziasm a fost trimisă o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, printre altele, se arată : „Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid şi cu sprijinul neprecupeţit al statului, cooperatorii din judeţul Braşov, români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, în strînsă unitate şi frăţie, şi-au luat angajamentul ca în cinstea celui de al V-lea Congres al cooperaţiei de consum să contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei de la oraşe prin achiziţii peste plan în valoare de trei milioane lei şi la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei de la sate, prin desfacerea peste plan a unui volum de mărfuri de 12 milioane lei“. tă de la ultimul congres şi pînă în prezent, stabilind sarcinile ce revin cooperaţiei de consum, în lumina hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului, al liniilor directoare stabilite de acesta. După cum s-a subliniat şi la conferinţele judeţene, cel de al V-lea Congres va dezbate, totodată documente de însemnătate majoră în viaţa organizaţiei , proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum în ţara noastră şi unele îmbunătăţiri ce urmează a fi aduse Statutului organizaţiei în concordanţă cu noua etapă de dezvoltare politică, economică şi socială a societăţii noastre socialiste. Congresul va alege Consiliul Uniunii centrale a cooperaţiei de consum şi comisia de cenzori. La încheierea lucrărilor, conferinţele judeţene au trimis telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care a fost reliefată recunoştinţa faţă de partid şi de stat a celor şapte milioane membri ai cooperaţiei de consum. In telegrame se afirma, de asemenea, hotârîrea zecilor de mii de lucrători din acest important sector de activitate de a-şi consacra întreaga capacitate şi energie pentru înregistrarea unor noi succese în toate sferele de activitate, care să conducă în final la mai buna activitate de achiziţii, comercială şi de prestaţii. In pagina de faţă redăm aspecte de la dezbaterile ce au avut loc în cadrul conferinţelor din judeţele Braşov, Olt şi Mureş. JUDETUL BRAŞOV: In serviciul consumatorilor Conferinţele extraordinare ale uniunilor judeţene ale cooperativelor de consum Prezent şi perspective în comerţul sătesc v Vorbeşte tovarăşul Dumitru Bejan, preşedintele CENTROCOOP Expoziţie organizată cu prilejul conferinţei judeţene, la Braşov. Sunt expuse articole realizate de secţiile prestări tricotaje-încâlţâminte Aspect din sală Magazinul universal din Arcani, judeţul Gorj Contractările şi achiziţiile de produse agro-alimentare realizate de diferite unităţi economice specializate au o importanţă economică din cele mai mari, ele contribuind la o mai bună aprovizionare a populaţiei ţării, la dezvoltarea exportului, la realizarea unor importante venituri de către cooperativele agricole şi de ţăranii cooperatori. Anul trecut — aşa cum a reieşit la conferinţa extraordinară a Uniunii judeţene Olt a cooperativelor de consum — o serie de cooperative agricole, onorîndu-şi contractele încheiate cu cooperaţia de consum, au realizat venituri substanţiale. Din numeroasele exemple citate de delegaţii la conferinţă, am reţinut pe cele mai semnificative. Cooperativa agricolă din Vădastra a livrat 18 tone de paie de sorg pe care a primit 56 000 lei ; pentru ouăle vîndute, cooperativa Băbiceni a încasat 55 000 lei; pentru păsările valorificate prin cooperaţie, unitatea din Grojdibod a primit 29 000 lei. In total, cooperativele agricole şi ţăranii cooperatori din judeţul Olt au livrat la fondul de stat prin cooperaţia de consum, în 1969, produse agro-alimentare în valoare de peste 14 milioane lei, această sumă reprezentînd contravaloarea a 118 tone de carne de pasăre, 131 tone de miere, 11 tone carne de ovine, 22 tone carne de porc, 55 tone porumb şi grîu, 10 tone floarea soarelui, 10 tone prune uscate, 31 tone mere şi altele. S-a remarcat şi iniţiativa cooperaţiei de consum în antrenarea ţăranilor cooperatori de a valorifica şi o serie de produse specifice exportului. Printre produsele livrate beneficiarilor externi se numără : 6,3 tone broaşte, 1,1 tone melci, 2 548 kg carne de iepuri de casă, 41,7 tone pene. De evidenţiat este şi faptul că tot mai multe cooperative agricole sporesc suprafeţele cultivate cu plante medicinale, ceea ce a permis cooperaţiei de consum să achiziţioneze, în baza contractelor ferme încheiate, 5 383,6 tone coreandru, 20 tone fenicol, 10 tone muştar alb, 265 tone sorg paie, 450 tone sprg seminţe şi altele. Cooperativele agricole fruntaşe în asemenea acţiuni — Seaca, Văleni, Optaşi şi altele — au realizat prin valorificarea plantelor medicinale cultivate, aproape 3 milioane lei. Participanţii la conferinţă au remarcat, însă, că rezultatele dobîndite de cooperaţia de consum în domeniul achiziţiilor şi contractărilor sunt departe de posibilităţi şi cerinţe, o serie de rezerve nefiind pe deplin valorificate. Rămîneri în urmă nejustificate există , in ceea ce priveşte achiziţionarea de ouă. Cauza principală a deficienţelor constă în nerespectarea integrală a contractelor de către unele cooperative agricole, ale căror conduceri continuă, din păcate, să vadă în contractele încheiate documente a căror îndeplinire are un caracter benevol. Este cazul cooperativei agricole Turia, care în loc de30 000 de ouă contractate cu cooperaţia de consum, a livrat doar 18 000. Restanţe importante la livrările de ouă se constată şi în alte unităţi agricole din raza cooperativelor de JUDEŢUL OLT consum Cîrlogani, Corbu, Fărcoiu, Grojdibod, Izbiceni şi Perieţi. Atît informarea prezentată, cit şi discuţiile purtate — au luat cuvîntul ing. Ioan Bucşa, vicepreşedinte al Centrocoop, ■Gheorghe Constantin, secretar al Comitetului judeţean de partid şi alţi delegaţi şi invitaţi — au oferit soluţii valoroase, menite să ducă la intensificarea activităţii de achiziţii şi contractări. Dintre acestea consemnăm organizarea unor acţiuni ample de achiziţii la domiciliul producătorilor, acţiuni la care să fie antrenaţi nu numai salariaţii cooperativelor (achizitori, gestionari etc.), ci şi consiliile săteşti. In cazul ouălor, asemenea acţiuni de achiziţii la domiciliu trebuie să se realizeze la intervale cît mai scurte, mai ales acum, în lunile aprilie şi mai, cînd producţia atinge perioada de vîrf. Participanţii la conferinţă au propus, de asemenea, ca, pe viitor, să se acorde o asistenţă tehnică mai susţinută unităţilor agricole cooperatiste, astfel ca acestea să înregistreze rezultate superioare în cultivarea plantelor medicinale. S-a atras, totodată, atenţia IVACOOP-ului- Olt să distribuie cooperativelor agricole contractante sau membrilor acestora, într-o mai mare măsură decît pînnă acum, materialul de înmulţire necesar pentru plantele medicinale şi sorg, puii de o zi, iepurii de casă şi concentratele necesare creşterii acestora, gîştele pentru îndopat. De asemenea, s-a subliniat necesitatea sprijinirii apicultorilor în obţinerea de baze melifere şi a mijloacelor de transport pentru deplasarea familiilor de albine. In vederea susţinerii acestor acţiuni, s-a propus să se realizeze afişe şi pliante prin care să fie popularizate veniturile obţinute de cooperativele agricole şi ţăranii cooperatori fruntaşi în contractări şi achiziţii, metodele folosite de aceştia în obţinerea unor producţii ridicate, de calitate superioară. In obţinerea unor producţii mari, constante, un rol important îl vor ocupa demonstraţiile practice, schimburile de experienţă între apicultori, crescători de păsări şi de iepuri de casă, precum şi alte asemenea acţiuni. Conferinţa extraordinară a cooperativelor de consum din judeţul Olt a luat în discuţie şi alte probleme majore, cum ar fi acelea ale aprovizionării şi deservirii populaţiei rurale cu un sortiment de mărfuri mai bogat şi de calitate superioară, extinderea prestărilor de servicii şi a activităţii de credit, dezvoltarea şi modernizarea reţelei comerciale şi de alimentaţie publică. Au fost aleşi, cu acest prilej, 70 de delegaţi la cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, printre care şi o serie de preşedinţi de cooperative agricole, ţărani cooperatori cu rezultate bune în livrarea de produse agroalimentare la fondul central de stat prin cooperaţia de consum. Este vorba, printre alţii, de tovarăşul Dumitru Tudose, preşedintele cooperativei agricole Stoicăneşti şi de ţăranii cooperatori Elena Ciupitu, din Vădastra, Ana Serbcu din Tia Mare, Dorina Nicolau din Redea etc. Participanţii la conferinţă au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se angajează să perfecţioneze neîncetat activitatea în reţeaua cooperaţiei de consum, să traducă în viaţă sarcinile ce-i revin acesteia din hotărîrile Congresului al X-lea al partidului. Contractările şi achiziţiile -9 o importantă sursă de venituri Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei U.J.C.C.-Olt JUDEŢUL MUREŞ: mmmi I Ш1 Dezbaterile Conferinţei Uniunii judeţene Mureş, s-au axat, în principal, pe amplificarea şi diversificarea serviciilor pe care le prestează la sate, cooperaţia de consum. In cuvîntul lor, vorbitorii au arătat că dinamicul proces de urbanizare a satului implică pătrunderea rapidă a elementelor de civilizaţie modernă, citadină, în mediul rural, accelerarea procesului de apropiere treptată a confortului localităţilor rurale de acela al oraşelor. Cooperaţia de consum, care, printre altele, este chemată să asigure deservirea populaţiei cu o gamă diversificată de servicii, satisface în tot mai mare măsură cerinţele mereu crescînde ale populaţiei săteşti. Dar să lăsăm faptele şi cifrele să vorbească. In 1969, activitatea de producţie şi prestări a marcat un spor de X1 procente faţă de plan şi de 26 procente faţă de realizările anului precedent. Reţeaua de prestaţii a sporit mult cunoscînd şi un intens proces de diversificare. în judeţ vionează secţii de 71 de profile. în fiecare comună ţului, îşi desfăşoară activitatea cîte 10 secţii de servicii. în comunele mureşene — după cum la conferinţa judeţeană — se întîlnesc tot cismării, secţii de zidari-zugravi, atelier electrotehnice sau de uz casnic. La cele ori Maioreşti, îţi poţi comanda modern de haine ori o peredigderile actualului plan cinci, prestaţii şi a volumului primii trei ani. Beneficiu prestaţii a fost anul tri lion lei peste prevet] a fost redus, prirj. La obţinerea ace, faptul că 30 la venit din re. Secţiile îşi, lui de m, populaţi de mj artiţj fră. Participanţii la conferinţă au dezbătut pe larg, cu răspundere, sarcinile ce revin cooperaţiei de consum în anii viitorului cincinal, măsurile care pot asigura îndeplinirea lor exemplară. Din prevederile viitorului cincinal amintim, creşterea producţiei secţiilor de prestaţii de 2,5 ori faţă de perioada 1966—1970, valoarea producţiei peste plan atingînd, în 1975, suma de 165 milioane lei. Beneficiile planificate în această perioadă se ridică la 48 miloane lei. Pînă în 1975 se preconizează înfiinţarea a încă 1 ЗДЗ de unităţi de prestaţii, diversificate in 120 de pre^flM|HuA^riile uzuale, de prev a cel puţin cj^^iSSSSSSSSSjSSSSm^lJj BLI ■ HL