Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)
1970-07-10 / nr. 366
PAGINA 2 Vineri 10 iulie Soarele răsare la ora 4 şi 40 de minute. Apune la ora 20. Luna răsare la ora 11 ţi 16 minute. Apune la ora 23 şi 5 minute. De la începutul anului au trecut 191 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas 174 de zile. STAREA VREMII Timpul probabil pentru 10 iulie , vreme în general frumoasă cu cer variabil. Innorări mai accentuate se vor semnala în vestul ţării şi în zona de deal şi munte, unde vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice. In restul ţării aversele vor fi izolate şi neînsemnate cantitativ. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade iar maximele între 24 şi 34 de grade. Timpul probabil pentru 11, 12 şi 13 iulie , vreme în general frumoasă in sud-estul ţării şi uşor instabilă în rest. Ger variabil, cu innovări mai accentuate in Banat, Crişana, Transilvania şi Oltenia, unde vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit. Temperatura In scădere uşoară in a doua parte a intervalului. Minimele vor fi cuprinse intre 10— 20 de grade iar maximele între 22 şi 32 de grade. Drumeţi, în aceste zile de caniculă — un popas plăcut la Hanul Vlasiei — Snagov lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi ale altora semnate de Negulici, cele ale lui C. Poenaru, N. Golescu şi Avram Iancu, realizate de Barbu Tscovescu, tablourile alegorice „România rupîndu-şi lanţurile" şi „România revoluţionară", aparţinînd lui Rosenthal, şi multe altele sunt nu numai mărturii ale poziției militante ale celor trei pictori revoluționari, dar atestă afirmația că Negulici, Rosenthal şi Iscovescu sunt întemeietorii picturii naționale moderne. medalion » PICTORI DE LA 1848 Printre personalităţile şi oamenii de cultură al căror nume este legat de revoluţia din ţările române de la 1848 se numără Ioan D. Negulici, Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal şi Gheorghe Tattarescu. începuturile activităţii îi găseşte pe fiecare aproape de locurile natale , Ioan D. Negulici începe a deprinde meşteşugul zugrăvitului la şcoala din Cîmpulung, desăvîrşindu-şi studiile de pictură la Iaşi apoi la Paris . Barbu Iscovescu, fiul unui zugrav de icoane şi biserici din mahalaua Oborului bucureştean, se iniţiază în tainele meseriei chiar de la tatăl său şi apoi îşi face studiile la Viena şi Paris . Constantin Daniel Rosenthal, provenit dintr-o familie de negustori din Budapesta, rupe legăturile cu familia şi se consacră studiilor de desen la Viena, unde îl cunoaşte pe Barbu Iscovescu, cu care avea să lege o trainică şi profundă prietenie ; în sfîrşit, Gheorghe Tattarescu îşi face ucenicia la Şcoala de zugravi de la Buzău, pentru a se desăvîrşi la Roma. Viitoarea revoluţiei de la mijlocul secolului trecut îi aduce pe primii trei pictori în patrie. Rosenthal adoptă cetăţenia română, şi, împreună cu Negulici şi Iscovescu, se consacră activităţii revoluţionare, căreia îi subordonează şi pe aceea de pictor. în cursul activităţii lor revoluţionare au folosit, cu multă pricepere, gravura şi litografia, transformîndu-şi arta într-o creaţie politică, profund agitatorică. Muzeele noastre păstrează un număr însemnat din lucrările pictorilor paşoptişti. Portretele Folclorul propriu-zis, spre deosebire de cel al obiceiurilor, înglobează doina, repertoriul păstoresc, balada (istorică, haiducească, fantastică) şi cîntecele (de dragoste, de leagăn, de cătănie, de jale, de lume etc.). Alături de folclorul muzical mai există şi folclorul coregrafic (dansat). Jocurile populare româneşti se grupează în : dansuri solistice şi dansuri de ceaţă, iar după mişcarea descrisă de interpret, nu dansuri de cerc (hora), dansuri de coloană (brîul, strba) şi dansuri de perechi (învîrtita, haţegana). Toate aceste jocuri se mai pot clasifica şi după sexul executanţilor : dansuri de fete, de flăcăi şi mixte. în ciuda diversităţii specificului regional, folclorul românesc dispune de o uimitoare unitate a stilului, expresie a aspiraţiilor spirituale comune ale poporului nostru. mica enciclopedie : FOLCLORUL ROMÂNESC (II) Cunoştinţele acumulate în timpul facultăţii reprezintă pentru orice absolvent fundamentul dezvoltării sale viitoare. Volumul uriaş de informaţii ce creşte într-un ritm impresionant obligă pe aceştia la un studiu necontenit, la o aprofundare temeinică a domeniului în care îşi desfăşoară activitatea. Pentru a fi cu adevărat util nu te poţi mulţumi cu cunoştinţele acumulate în facultate, fie că ai absolvit-o în urmă chiar cu doi, trei ani, ci trebuie să ţii pasul cu toate nouţăde la cooperativa din Ivăneşti (jud. Vaslui), a aplicat la grădina de legume recomandările cuprinse în cartea „Cultivarea forţată a legumelor". Roadele bogate pe care le vor strînge cooperatorii de pe cele 100 ha de livadă se vor datora în bună măsură preţioaselor recomandări făcute de acelaşi inginer, care a studiat temeinic lucrări de specialitate. Anul acesta ing. Constantin Stenţel din Vlădeni (jud. Iaşi) a aplicat în practică o sumă de cunoştinţe însuşite din lucrările recent atacul pe Nil“ şi altele, dar nici una de specia- litate. „Ne-ar fi de folos lucrări pe teme de în- - treţinerea şi reglarea maşinilor agricole, de organizarea terenului pentru plantarea viţei de vie“, afirma sus-numitul inginer. Dar bi- blioteca comunală are astfel de lucrări într-un număr suficient. ф După mîinile tipografului şi ale celor de la difuzare, afirmăm cu ф certitudine că ale noastre au fost primele care au atins aceste cărţi la Pungeşti. Tristă situație, din păcate. ^ La Ruginoasa (jud. ) Inginerii agronomi despre: ШШ AGROZOOTEHNICĂ zile ştiinţifice ale zilei. Restrîngînd aria discuţiei la inginerii agronomi, se poate afirma că şi ei sînt supuşi aceloraşi cerinţe. Noile cuceriri ale ştiinţei agricole, metodele superioare de ,lucru, continua dotare a agriculturii noastre cu utilaje la nivelul tehnicii mondiale impun inginerilor agronomi ridicarea necontenită a pregătirii, lucru ce constituie, de altfel, o cerinţă morală şi profesională majoră. Este dăunătoare mentalitatea, întîlnită din ce în ce mai rar, că o dată cu absolvirea institutului se încheie şi capitolul pregătirii pentru profesia aleasă. Pe lingă bibliotecile personale, bibliotecile săteşti pot asigura prin sutele de volume de specialitate — informarea necesară. Nu trebuie pierdut din vedere şi numărul mare de lucrări primite în acelaşi scop din partea direcţiilor agricole judeţene. Aceasta este şi părerea celor mai mulţi din specialiştii cu care am discutat. Toţi remarcau că găsesc în lucrările apărute, pe diferite teme, un aliat de nădejde pentru munca lor, sursa de unde îşi pot culege informaţiile dorite. Multe din realizările obţinute în producţie se datoresc studierii acestor lucrări. Ing. Vasile Almăşean, părute, pe care le-a studiat. In rindul colectivului de ingineri care lucrează în această comună există o atmosferă de emulaţie ştiinţifică, de studiu temeinic. Inginerii Elena Mandache, Paraschiva Mihăilă, Vasile Foca sînt cititori constanţi ai lucrărilor aflate în dotarea bibliotecii. După părerea acestui colectiv „Agenda agricolă" constituie un preţios ajutor al activităţii lor. Avînd un format mic, de buzunar, sintetizînd noţiunile tehnice absolut necesare şi folosite în mod curent în producţie, dînd informaţii de climatologie şi pedologie „Agenda..." este un însoţitor permanent al muncii ce o desfăşoară inginerii. „Ar fi foarte utilă, spun ei, editarea unei lucrări sub forma unui atlas cu informaţii precise, cu explicaţii scurte despre bolile şi dăunătorii principalelor culturi. In aceeaşi ordine de idei ei propun tipărirea unei cărţi care să conţină indicaţiile necesare construcţiilor agricole. Curiozitatea profesională ne-a îndemnat să aruncăm privirea pe fişa ing. Gheorghe Toderiţă din Pungeşti (jud. Vaslui). De la începutul anului a împrumutat numai şase cărţi: „Condiţia umană". „Călătorind cu cala şi fondul de cărţi format din 820 lucrări de specialitate constituie numai pentru ing. Viorel Burlacu sursa documentării. Ceilalţi ingineri rar trec pragul bibliotecii. Pentru o promptă informare asupra noilor cărţi venite, pentru popularizarea lor se cere din partea bibliotecarilor iniţiativă şi perseverenţă. Bibliotecara din Vlădeni, Profira Iftimie, organizează puncte de schimb de cărţi şi publicaţii tehnice la locurile de muncă ale diferitelor brigăzi. Dar această iniţiativă reprezintă un caz izolat. La Ivăneşti bibliotecara nu ştie nici acum ce sumă are la dispoziţie pentru achiziţiile din acest an. Sunt dese cazurile cînd se primesc lucrări al căror conţinut nu are nici o contingenţă cu activitatea ce se desfăşoară în comună. Acolo unde există un real interes pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, cei interesaţi găsesc mijloacele necesare documentării şi timpul de a cărui lipsă se lamentează încă mulţi ingineri. Nu este mai puţin adevărat şi faptul că în munca multor bibliotecari trebuie să se producă acel reviriment care poate duce la optimizarea muncii cu cartea de specialitate. D. PETRE Efectele ploilor torenţiale Ploile abundente din noaptea de marţi spre miercuri au provocat Inundaţii în judeţul Mehedinţi. Au fost distruse culturi de griu, secară şi orz, suprafeţe însămînţate cu porumb, păşuni şi fineţe aparţinînd cooperativelor agricole de producţie din Vinători, Salcia, Oblrşia-Cîmp, Vlădaia, Cujmir, Timna, Livezile şi Vînjuleţ. La Fabrica de cărămidă din Hinova apa a pătruns în cuptorul principal, precum şi în depozite, acoperind 200 000 cărămizi arse şi alte 500 000 , care aşteptau să fie introduse în cuptoare. Pe şoselele care leagă Valea Almăjelului cu satele Corlăţel şi Bălâciţa a fost întreruptă circulaţia ca urmare a distrugerii terasamentelor. Comandamentul judeţului Neamţ pentru apărarea împotriva calamităţilor naturale a întocmit bilanţul pierderilor provocate de valul de inundaţii din noaptea de 6 spre 7 iulie. Potrivit datelor centralizate, au fot inundate, în localităţile Piatra Şoimului, Tazlău, Pârleşti, Cindeşti, Roznov şi Rediu, circa 200 de case — dintre care 30 distruse — iar 296 au fost afectate parţial. Au fost acoperite de ape circa 380 ha cultivate cu griu şi porumb. In aceeaşi noapte, au fost distruse sau avariate 14,5 km drumuri judeţene, comunale şi forestiere, 23 km căi ferate înguste, 17 poduri şi numeroase circuite telefonice. Importante pagube materiale s-au înregistrat la Fabrica de cherestea din Tazlău. Ploile torenţiale, căzute în ultimele 48 de ore pe teritoriul judeţului Bacău, au determinat creşterea nivelului unor rîuri, care, pe anumite porţiuni au depăşit cu 2 m cotele de inundaţii, într-o serie de localităţi, printre care Balcani, Schitu Frumoasa, Bîrjoi, Pustiana, Cîmpeni, Hăineala, Livezile, Bereşti, Tazlău, Helgiu, Blăgeşti şi Urecheşti — situate în bazinele rîurilor Tazlău, Trotuş şi Bistriţa — apele au pătruns în case, distrugînd 6 locuinţe şi avariind grav alte 106. Au fost inundate aproape 500 ha cultivate cu griu şi porumb. In cursul nopţii de marţi spre miercuri, în judeţul Dolj au căzut ploi torenţiale, în numeroase localităţi înregistrîndu-se 40—120 litri pe metru pătrat. Ca urmare, apele unor pîrîuri au depăşit cotele de inundaţii, afectînd obiective industriale, terenuri agricole şi peste 30 de comune. Terasamentul căii ferate între Timna şi Prunişor, pe o lungime de 300 m a fost spălat de apele pîrîului Huşniţa, care au inundat complet staţia C.F.R. Timna, scoţînd din funcţiune instalaţia de centralizare electrodinamică, precum şi linia de contact pentru circulaţia locomotivelor electrice. In zonele inundate se lucrează cu energie pentru salvarea bunurilor materiale şi înlăturarea grabnică a pagubelor provocate de noile inundaţii. (Agerpres) // Întreprinderea „MARMURA Simeria, str. Cuza Voda nr. 24 oferă spre vînzare populaţiei dale din mozaicuri colorate de marmură cu ciment colorat, şlefuite, extrem de economice atît ca manoperă de montare cît şi ca preţ de finisare pe mp. Aceste dale pot fi utilizate la pardosirea bucătăriilor, holurilor, coridoarelor, săilor etc. Dalele de formatul 25 X 25 cm se livrează în orice cantităţi din depozitele din oraşul Simeria la următoarelepreţuri pentru populaţie : o cu granule de marmură albe şi negre pe fond de ciment alb — 35 lei/mp; o cu granule de marmură albă pe fond crem 39 lei/mp. o cu granule albe pe fond roşu =* 39 lei/mp. o cu granule albe pe fond verde = 49 lei/mp. Contravaloarea mărfurilor comandate şi ridicate de către populaţie se achită la casieria întreprinderii, în numerar. SATUL SOCIALIST POVESTEA VORBEI * MICA ENCICLOPEDIE ŞI CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE » ALCOOLISMUL ŞI CONSECINŢELE LUI (II) Cînd, datorită consumului excesiv de alcool, scoarţa creierului este atinsă în mare măsură, apar psihozele alcoolice, stări manifestate fie prin violenţă fie prin melancolie. Unii alcoolici au stări de nebunie, forme de epilepsie alcoolică, mania persecuţiei, halucinaţii. Starea cea mai gravă provocată de alcoolism este „delirium tremens*. Bolnavul are febră mare, tremurături în tot corpul, arsuri la ficat, predispoziţii spre miocardita (îmbolnăvirea muşchiului cardiac). Rezistenţa organismului la alte boli, forţa fizică şi capacităţile intelectuale scad şi bolnavul decade treptat. Vindecarea alcoolicilor presupune o îngrijire îndelungată însoţită de administrarea de vitamine, injecţii cu stricnină şi insulină, alimentaţie controlată şi somn dirijat. Mai presus de orice este nevoie însă de educarea voinței bolnavului, de întărirea convingerilor sale morale asupra efectului dăunător al alcoolismului atît pentru propria sa sănătate cît şi pentru interesele societăţii. FOLOSITOARE ( | ■■■■inn POVESTEA VORBEI : Foamea se uită la poarta omului muncitor și nu îndrăznește să intre. (Anton Pann). (Urmare din pag. I) uliţe lăturalnice ale satului şi nici un indicator, nici o însemnare nu ne îndeamnă si le căutăm şi să le admirăm. Ciţi oameni ştiu de exemplu că intr-un cring, lîngă Fălticeni, care l-a inspirat pe Sadoveanu cînd a scris „Dumbrava minunată" se află un schit ridicat de Tomşa Vodă, de o mare frumuseţe, de o poezie emoţionantă ? El nu figurează nici măcar în ghidul SĂ ŞTIM rile tipărite. Merg mai departe şi spun că la intrarea fiecărei localităţi sau în centrul ei s-ar cuveni să se afle înscrisă, pe un panou, istoria acelei aşezări, fapte de seamă din trecut sau despre personalităţi legate de acest loc. Nimic din ce ne-a lăsat istoria frumos şi înălţător nu trebuie neglijat. Pentru noi înşine şi pentru străinii care ne vizitează ţara să avem mereu la îndemînă informaţii cît mai complete şi mai sugestive. O colaborare strînsă între comitetele de artă şi cultură judeţene şi consiliile populare, alcătuirea unor echipe din profesori, învăţători şi elevi ar putea împlini această sarcină de onoare. Nr. 366— Vineri ,9 iulie IIII Cel ce poartă numele de OM Există mii de poeme scrise şi poate tot atîtea nescrise despre dragoste. Despre această tainică vrajă ce aduce fericire numai lîngă omul ales, numai înfruntînd viaţa alături de el. Şi poate tocmai de aceea, nimic nu îmi pare mai trist, mai lipsit de sens decit cererea adresată justiţiei de a repara gingaşa ţesătură ce s-a ţesut între doi oameni. Ar fi trebuit ca în august 1970, tînărul Avram Gheorghe din Galaţi să-i aducă iubitei sale un buchet de flori. Pentru că într-un fel, ziua cînd ai cunoscut fiinţa dragă este una din cele mai importante zile din calendar. După cîteva zile de la cunoştinţă, Ecaterina Mîrzan din comuna Vinderei, satul Valea Lungă, judeţul Vaslui, primea un bileţel împăturit, scris cu cerneală, pe o foaie smulsă dintr-un caiet de aritmetică. ,,Te rog, Tincuţo, să fim prieteni", urmau apoi cuvintele frumoase, vechi şi totuşi mereu noi, despre ochii negri şi despre singurătate, pe care le scriu tinerii îndrăgostiţi. Scrisori de dragoste şi fotografii oferite „cu dor", „spre amintire de la cel care te iubeşte" şi care ar fi trebuit să rămînă într-un scrin cu amintiri frumoase şi nemicşorate în timp. Atunci cînd citea plină de emoţie scrisorile, Ecaterina Mîrzac nu ştia că într-o zi ele vor fi „piese de dosar", că vor fi clasate şi numerotate, cercetate de ochi străini, cusute de mîini străine într-un dosar cu coperte reci şi cenuşii. După cîteva luni Ecaterina a acceptat, la insistenţele lui A. G., să se mute la el, în Galaţi. A dus astfel timp de un an viaţa unei tinere neveste. Cînd a devenit evident faptul că va fi tată, A. G. s-a schimbat. Un copil îl obliga la o legalizare a situaţiei, îi cerea o responsabilitate nedorită, obligaţii pe care voia să le evite. Atunci au început şicanele, iar cînd, în 22 octombrie 1969 s-a născut băiatul, Ecaterina avea să cunoască una din cele mai crunte dezamăgiri din viaţă. Prietenul ei, pe care cu naivitate îl considera soţ pentru o viaţă, n-a vrut să vină la maternitate şi nici să-şi recunoască copilul. Şi astfel, certificatul de naştere «T'eu mirrrărtrl '3 — 851 657 a rămas o vreme cu spaţiu liber în dreptul numelui tatălui. A trebuit E. M. să recurgă la cel mai dureros şi cel mai umilitor dintre toate mijloacele : acţionarea în judecată. Dosarul cu scoarţe cenuşii a adus copilului dreptul de a avea numele părintelui, de a avea o existenţă asigurată. Relaţiile care domnesc în familie în orînduirea socialistă, sunt fundamental deosebite de cele din trecut. Cei doi soţi găsesc, unul la celălalt, un sprijin moral, un sfătuitor, sînt alături la bine şi la greu şi astfel, întocmai ca şi marea şcoală a vieţii, cel mai mic colectiv, familia, modelează caracterul soţilor, îi învaţă, îi ajută să răzbească în viaţă. , Deseori, la redacţie sosesc scrisori pe această temă, încărcate de tristeţea unor întîmplări ce puteau fi evitate, în primul rind dacă cei în cauză ar fi judecat mult înainte de-a face pasul cel mai important din viaţa unui om, dacă ar fi înţeles că atitudinea faţă de cel din familie este prima dovadă a cinstei, corectitudinii şi a omeniei. Din comuna Afumaţi judeţul Dolj, satul Boureanu ne scrie Florina Dănilă : „Soţul meu a plecat în judeţul Hunedoara, lăsîndu-mă cu fiul nostru în vîrstă de 2 ani şi cu părinţii lui bolnavi şi bătrîni. Ce să mă fac ?" E greu de răspuns în asemenea cazuri, e greu de dat sfaturi acolo unde numai un om şi anume cel drag, cel aşteptat, poate aduce liniştea şi bucuria. O scrisoare emoţionantă e semnată de Jarca Elena : „Am 17 ani. Cînd tatăl ne-a părăsit, pe mama şi pe noi, cei trei copii, am plecat împreună la Lotru. Am urmat un curs de calificare şi am devenit laborantă la marea hidrocentrală de pe Lotru. Sunt trei ani de atunci, dar tatăl meu, Jarca Petru (născut în com. Călineşti, judeţul Maramureş) a uitat de noi. Avem ce ne trebuie dar am dori să ştim de soarta lui". Radu Constantin s-a căsătorit prima oară (sau poate nu era la ф. ţigima căsătorie) în Schitu Goleşti - — Argeş. A plecat apoi la Rucăr, unde a cunoscut-o pe Lucreţia M. şi după un timp la Boteşti unde a ancorat lîngă altă femeie. Că fiica lui, Viorica Radu, împinsă de împrejurări, de scandalurile şi bătăile din casă a ajuns la 16 ani să fure, ce importanţă mai are pentru un om cu un asemenea profil moral ! Viorica se află acum într-o şcoală de reeducare. Va fi desigur pînă la urmă un om util societăţii, iar traumatismele copilăriei vor dispare cu timpul. Atitudinea nouă faţă de muncă, faţă de interesele colectivităţii, nu poate fi desprinsă de atitudinea faţă de familie. Răspunderea faţă de familie este una din cele mai concrete forme ale conştiinţei socialiste, ale elementarei seriozităţi pe care trebuie să o dovedească cel ce poartă numele de om. TANIA IOVINESCU In moderna piaţă a gării braşovene — variantă sculpturală a bătrînului sfinx. Fete : I. BRAGHEŞ (Urmare din pag. I) saci aşezaţi pe cîntarul ariei, se prefigurează o medie de peste 2 000 kg la hectar. Porumbul de pe întreaga suprafaţă de 300 hectare, cele 50 hectare cu orez, cele 31 hectare cu tutun şi cele 100 hectare cu in de ulei se înfăţişează frumos, făgăduind recolte bune. Pe drept cuvînt merită să fie elogiată hărnicia ţăranilor cooperatori, prezenţi în fiecare zi la lucru în număr mare. Luasem cu mine vechiul carnet de reporter în paginile căruia acum doi ani notasem numele celor mai harnici localnici. Le-am recitit şi am fost bucuros să reîntilnesc la lucru oameni pe care îi văzusem la snopi, la saci, la transporturile cu camioanele şi în urmă cu doi ani, exact ca acum. Iată-le : Ene P. Andrei, Gheorghe S. Gheorghe, Barbu Zinca, Dumitru Petre, Gheorghe I. Maria. O reîntilnesc şi pe Gheorghe Ştefana. Cu doi ani în urmă era elevă în clasa a Xll-a de liceu. Azi e studentă la Institutul Pedagogic din Bucureşti, va fi profesoară de limba română peste alţi ciţiva ani, dar ea, ca şi alţi zeci de liceeni şi studenţi, nu uită îndatoririle unei odrasle de ţărani cooperatori, lucrînd în vacanţa de vară cu o gravitate simplă şi neafectată şi care face ca vacanţa acestor tineri studioşi să capete semnificaţia unei odihne active, conţinutul etic şi social care certifică o înaltă şi fermecătoare conştiinţă socialistă. Lor le-a fost, între alţii, învăţător şi Costianu Niţu, pe care, ca şi acum doi ani, il revăd stînd sub un mic umbrar de pînză la marginea ariei, cîntărind tonele de griu şi trecîndu-le în dosar. El e învăţător. Anul şcolar s-a terminat. Ar fi putut foarte bis să stea pe malul Ialomiţei cu undiţa în mină la pescuit. Ar fi putut pur şi simplu să stea acasă şi să citească un roman. Iată-l insă pe arie, cu faţa arsă de soare, ca un ţăran, cu trup şi suflet legat de soarta recoltei, de muncile agricole. Şi mă glndesc: cit de simplu şi grăitor se leagă exemplul învăţătorului de hărnicia foştilor săi elevi, cit de firesc se leagă învăţătura profesată de el de la catedră, de conştiinţa şi hărnicia acestor liceeni şi studenţi, fii de cooperatori. Remarc însă la un moment dat că ochiului meu de reporder zelos a vedea totul, i se cer calităţile unui obiectiv panoramic. La altc e zor mare, , vin şi pleacă autocamioane, tractoarele au şi început să are miriştea proaspăt degajatăde balefi, dar în acest colţ de Bărăgan nu se desfăşoarădecât o mică parte din freamătul muncii. Ar trebui să-i pot cuprinde pe toţi şi toate sectoarele de activitate. Iată, de exemplu, un sector acut şi de o însemnătate vitală. Zeci de ţărani cooperatori taie nuiele şi fac sute de fascine, lucrînd la consolidarea malului Ialomiţei într-un cot unde apa cu nivelul crescut subit pune in primejdie o zonă a terenului agricol de o tradiţională fertilitate. La confluenţa Prahovei cu Ialomiţa se află un alt şantier. Pînă la sfîrşitul lunii aici va fi pusă la funcţiune o staţie alcătuită din 4 electropompe. Cele 10 hectare de grădină irigată, cele 50 hectare de porumb irigat şi orezăria trebuie să ilustreze şi dovedesc cu prisosinţă însemnătatea deosebită ce rezidă în asigurarea unei balanţe hidrologice judicioase. Dar, imaginea panoramică a unei zile obişnuite de lucru într-o cooperativă agricolă cu totul obişnuită, cum este cea din satul Patru Fraţi, ar fi incompletă dacă n-am vorbi de sectorul zootehnic, de importantele cantităţi de produse livrate statului peste plan. De la începutul anului pînă acum au fost livraţi ,120 porci şi cantităţi sporite de lapte de vacă şi de oaie. Turma de oi a cooperativei numără azi 2 600 capete, dar sectorul ovin va cunoaşte o rapidă dezvoltare. La anul va avea 3 500 de oi, iar în 1975 va număra 5 000 de oi. Observ că îmi trebuie o mare energie şi rezistenţă fizică pentru a-l putea întovărăşi pe tovarăşul Mielu Nicolae, preşedintele cooperativei, pretutindeni unde, intr-o 0 ZI LUMINĂ zi obişnuită de lucru, prezenţa lui activă şi neobosită, esteînsăşi expresia nemijlocită a unei conduceri atente la toate fazele unui proces de muncă divers şi armonios şi in care chiar şi amănuntul aparent cel mai nesemnificativ este, de fapt, o rotiţă laborioasă într-un angrenaj , perfect şi fără încetare perfectibil. Desigur, cel mai bun an agricol este rezultatul unei balanţe echitabile a factorilor de climă şi meteorologie şi nimic nu-şi doresc ţăranii şi agronomii cu o speranţă şi o ardoare mai mare, decit un timp bun la semănat şi o ploaie căzută la vreme. Dar dacă acest lucru e, fără îndoială important, infinit mai hotărîtoare decit condiţiile climatice nu se dovedesc a fi hărnicia şi energia oamenilor. Cu doi ani în urmă, în condiţii de secetă aspră, cooperatorii de la Patru, Fraţi au realizat recolte bune la mai toate culturile. Acum, în condiţii vitrege, de ploi excesive, aceiaşi oameni dobîndesc din nou recolte bune. Aceste lucruri dovedesc cu prisosinţă că, în pofida tuturor dificultăţilor, chiar împotriva naturii înseşi, oamenii pot smulge pămîntului roadele scontate atunci cînd îşi unesc destinele şi braţele, atunci cînd îşi spune cuvîntul uriaşa forţă a obştei. Nu degeaba se spune că omul sfinţeşte locul. Acest adevăr proverbial îşi găseşte o imagine concretă ori unde unirea obştei în muncă şi hărnicie constituie un principiu social şi etic primordial, iar aici chiar şi numele satului, dacă stau şi mă gîndesc bine, exprimă prin metafora simplă a cuvintelor ..Paint Fraţi“ ideea unei mari şi puternice familii unită în muncă şi în aspiraţiile ei.