Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-27 / nr. 433
PAGINA 2 Duminică 27 septembrie SOARELE răsare la ora 8 şi 8 minute. Apune la ora 18 şi 4 minute. De la începutul anului au trecut 270 de zile. Fină la sfirşitul anului au rămas 95 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 27 septembrie , vreme răcoroasă. Cerul va prezenta înnourări accentuate în jumătatea de nord-est a ţării unde locul va ploua slab, iar vîntul va prezenta intensificări locale. în jumătatea de sud- vest vremea se va încălzi uşor, cerul va fi variabil şi vor fi posibile ploi izolate. La munte, pe alocuri va cădea lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime vor oscila intre 0 şi 10 grade, iar maximele între 13 şi 23 de grade. Timpul probabil pentru 28, 29 şi 30 septembrie , procesul de încălzire început în sud-vestul ţării se va extinde treptat in toate regiunile. Cerul va fi variabil ; înnourări mai pronunţate se vor semnala în nord-estul ţării, unde vor cădea ploi slabe. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 9 şi 13 grade, iar maximele intre 15 şi 25 de grade. R SATUL SOCIALIST. Nr. 433 — Duminică 27 septembrie MEDALIONI GEORGE GERSHWIN Cunoscutul compozitor, pianist şi dirijor american George Gershwin a trăit între anii 1898—1937. Şi-a început activitatea ca autor de cîntece lirice de jazz, de reviste, operete şi comedii muzicale. Compoziţiile lui, larg râspîndite, care se inspiră din izvoarele muzicii poporului negru, au lărgit posibilităţile ritmice şi melodice ale jazzului, îmbinînd în chip original elementele acestuia cu cele ale simfonismului european. Ele reprezintă capodopere ale jazzului simfonic. A scris opera „Porgy şi Bess" cu un subiect social-critic din viaţa negrilor americani, suita simfonică „Un american la Paris", lucrările pentru pian „Rapsodia albastră", „Rapsodia a ll-a" — ş.a. POVESTEA VORBEI Cel care a refuzat să înţeleagă ce i-a spus mama va înţelege ce îi va spune nenorocirea (proverb african). DE TOATE : a Dacă s-ar întîmpla să dispară albinele, odată cu ele ar dispărea şi peste 100 000 de specii de plante la care polenizarea se face cu ajutorul albinelor. a Singura ţară în care copiii învaţă să scrie cu amîndouă mîinile este Japonia. e Personajul cel mai des întîlnit în literatură este, fără îndoială, Napoleon. Despre el s-au scris aproape 10000 de cărţi. Cei mai bâtrîni copaci din lume trăiesc în Australia. Se apreciază că vîrsta unui exemplar de Sagu este de 15 000 de ani. • Ţara noastră se numără printre cele mai bogate ţâri din lume în ceea ce priveşte zăcămintele de sare. Pe teritoriul României se găsesc peste două sute de masive de sare, dintre care unele chiar la suprafaţă. • In Ţara de Foc există cîteva locuri ce poartă denumiri româneşti. Astfel, întîlnim Capul Sinaia, rîul Rosetti, rîul Ureche, etc. Denumirile au fost date de exploratorul român Iuliu Popper, cu mulţi ani în urmă. MICA ENCICLOPEDIE . REZISTENTA LA FOAME Animalele au o rezistenţă diferită la foame în funcţie de vîrstă, sex, specie, condiţii de viaţă. în mod natural, animalele inferioare şi animalele care hibernează rezistă mult timp la inaniţie completă (de exemplu, hîrciogul 7 luni şi ursul 6 luni). Cu cît animalele se găsesc pe o treaptă zoologică superioară, cu atît rezistenţa la foame este mai scăzută. Animalele mai bătrîne au un grad mai ridicat de rezistenţă la foame decît cele tinere. Astfel, turturelele tinere rezistă 3 zile la foame, în timp ce adultele peste 10 zile. Cît priveşte cifrele medii de rezistenţă la imamfie, ele diferă de la un animal la altul. Vrabia rezistă la foame o zi, şobolanul 2 zile, cobaiul 6 zile, porumbelul 11 zile, iepurele 13 zile, găina 14 zile, iar raţa 15 zile. Pisica şi vulturul rezistă la foame 30 de zile, iar clinele şi porcul 34 de zile. Dintre animalele cu rezistenţă mare la foame, rechinul poate rezista 112 zile, scorpionul 368 de zile, păianjenul 510 zile, iar şopîrla 2 anii. Comuna Plopeni — Suceava s-a îmbogăţit cu o nouă şi frumoasă construcţie : căminul cultural Foto : C. NEGOITA Un fost sat (Urmare din pag. 1) şi cererile de noi asemenea obiecte cresc necontenit. Monotonia pavajului din curţile interioare, pretutindeni prezent, este întreruptă de jocul vioi al rondurilor cu flori. Flori pe străzi, flori pe cele două hectare de spaţii verzi şi parcuri, flori în curţi. „Pasiunea pentru flori a cetăţenilor noştri — îmi mărturisea primarul comunei, Alexandru Crîsnic —este atît de mare, îneît ne gîndim serios ca în anul ce vine să construim o seră". Este o aşezare într-adevăr frumoasă Glimboca ; se vede pretutindeni mîna bunului gospodar, aomului harnic. L-am putea numi un fost sat sau, dacă vreţi, un viitor sat. Străzile sînt drepte, lunecînd paralel sau întretăindu-se perpendicular, cu rigole cimentuite şi podeţe uniforme din beton în dreptul fiecărei case. Comisiei de la C.S.A.P.C. Timişoara, venită să alcătuiască planul de sistematizare a aşezării, nu i-a rămas decît să traseze prin afara comunei devierea drumului naţional şi să fixeze amplasarea unei baze sportive şi a unui parc natural cu o suprafaţă de 5 hectare. Trec, alături de primar, pe lîngă clădiri înalte şi luminoase, majoritatea cu etaj, adăpostind şcoala, căminul cultural, clubul, cinematograful, dispensarul, magazinele. Ne oprim mai mult în dreptul grădiniţei de copii, unde 60 din cei mai tineri cetăţeni ai localităţii îşi caută în cubturi, plastilină şi creioane colorate pasiuni sau profesii viitoare. Şi în timpul acesta desprind din cele spuse de preşedintele consiliului popular comunal : „dragostea locuitorilor faţă de satul lor... iniţiativă, multă iniţiativă... acţiuni, multe acţiuni... stabilitatea cadrelor de conducere... colaborare perfectă... doar 15 la sută investiţii, restul muncă patriotică şi valorificarea resurselor locale... economii de un milion in 1969, de 1 211 000 în 1970... trebuie neapărat reţinute numele deputaţilor Petru Maer, Amora Suciu, Nicolae Moraru, ale cetăţenilor Gruia Petru Crîsnic, Ion Lădaru, Andrei Moisescu"... Cinci diplome aşezate pe pereţii din biroul primarului vorbesc despre realizările gospodăreşti din Glimboca. Şi în acest an, cum era şi firesc, Comisia judeţeană de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice privind gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor a acordat comunei Glimboca punctajul maxim. In viitor ? Directorul şcolii şi secretarul comitetului de partid comunal, Gheorghe Secheli, îmi arată schiţele construcţiilor anului 1971 , un nou şi modern complex comercial şi o bază sportivă. In 1972 vor începe lucrările pentru introducerea apei potabile şi a canalizării în fiecare locuinţă. In 1973 un parc natural şi o crescătorie de peşti. In 1971... De ce nu putem considera depășirea planului o mare realizare? (Urmare din pag. 1) pe membrii consiliilor de conducere. Pentru terenurile în cauză există Surse de apă, dar nu există preocupare, deși pămîntul prevăzut să fie irigat dă, an de an — și nu din cauză că nu ar fi fertil — unele din cele mai slabe recolte din judeţ. Tot direcţiei agricole trebuie să-i punem în sarcină şi alte neajunsuri care fac ca nici măcar întreaga suprafaţă efectiv amenajată să nu fi fost irigată. La cooperativa agricolă din Largu, de exemplu, au fost amenajate 155 ha din cele 200 prevăzute, dar nu s-a irigat nici măcar un petic de pămînt. Cauza ? Nu s-a construit, concomitent cu amenajarea terenului, şi un bazin de acumulare în care să fie ridicată apă din rîul Călmățui . „Ne-au lipsit utilajele pentru această lucrare" , ne declară ing. Vasile Constantin, director adjunct al direcţiei agricole judeţene. De fapt, ceva utilaje s-ar fi găsit, dar să admitem că inginerul Vasile Constantin are dreptate. Oare fiu se putea lucra şi fără aceste utilaje ? In lol de răspuns direct, iată un exemplu. Chiar cu apă din Călmăţui cooperativa agricolă Gherăseni irigă, pe terase, 186 ha, dintre care 100 sunt ocupate cu culturi legumicole care necesită cantităţi mari de apă. Cooperativa din Gherăseni n-a efectuat acumularea cu utilajele a căror lipsă o reclamă direcţia agricolă. Cînd îi atragem atenţia directorului adjunct asupra acestui fapt, replica lui nu se lasă aşteptată, însă este, folosind un joc de cuvinte, neaşteptată. „Vă referiţi la o lucrare mai veche — spune dînsul — care a fost la timpul ei o lucrare curajoasă". în continuare ne informează că şi amenajarea pentru irigaţii a 416 hectare la Ruşeţu şi 283 hectare la Puieşti au fost la vremea lor lucrări curajoase. Interesant e faptul că autorii lucrărilor pe care direcţia agricolă le socoteşte curajoase nu sunt de aceeaşi părere. Ei le consideră lucrări obişnuite, care se pot executa manual printr-o bună organizare a muncii. In spatele formulei „lucrări curajoase" auzite la direcţia agricolă se ascunde comoditatea în a prelua o experienţă care s-a dovedit valoroasă, în a organiza un şantier în condiţii mai dificile. Ceea ce nu a făcut direcţia agricolâ şi unele cooperative au făcut cu prisosinţă altele, obţinîndu-se rezultatele cu care, cum spuneam, se mîndreşte direcţia agricolă. Aceste cooperative, in care iniţiativa consiliilor de conducere şi a specialiştilor s-a împletit cu munca neobosită a întregii mase de cooperatori, merită cunoscute. Pe primul plan se situează cooperativa agricolă din Amara. Aici, sub directa îndrumare şi supraveghere a inginerului şef Emilian Merfu, a fost construită, pe distanţa de 5 km, o conductă de azbociment şi o staţie de pompare care permit irigarea a 280 hectare, cu 80 mai mult decît prevedea planul de amenajare. Sistemul a fost in aşa fel conceput, incit să poată fi extins pînă la 500 hectare. Preocupări asemănătoare am întîlnit şi la Ţinteşti şi în alte unităţi. Dacă peste tot ar fi existat aceeaşi preocupare, planul de irigaţii ar fi putut să fie realizat de fiecare cooperativă în parte şi depăşit cu cel puţin sută la sută la întregul judeţ. Aşadar, lipsa de preocupare a organelor agricole judeţene chiar din momentul întocmirii planului de amenajări, continuată pe parcursul înfăptuirii lui, precum şi deficienţele din activitatea consiliilor de conducere ale unor cooperative, printre care se numără cele din Cilibia şi Stîlpu, au făcut ca judeţul să rateze posibilitatea obţinerii unor rezultate cu adevărat meritorii. Am insistat asupra neajunsurilor dintr-un judeţ care şi-a depăşit planul nu din dorinţa de a şicana, ci pentru a determina o activitate mai fructuoasă în 1971, an în care începe traducerea în viaţă a Programului naţional de gospodărire a apelor şi îmbunătăţiri funciare. Intr-o serie de cooperative — Săgeata, Vadu Paşii, Scurteşti etc. — vor fi amenajate pentru irigat circa 1100 de hectare. Oficiul de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor (O.C.P.G.A.) Buzău s-a angajat să predea întreaga documentaţie la timp, adică pînă în primul trimestru al anului viitor. Credem, însă, că o parte din documentaţie ar trebui pusă la dispoziţia cooperativelor în această lună sau la începutul lunii următoare pentru ca unităţile să se poată apuca de lucru îndată ce le rămîn forţe de muncă disponibile. Prevederile pentru 1971 suscită şi o serie de observaţii. Ele ni se par mai mici decît posibilităţile judeţului, aşa cum au fost şi cele de anul acesta. Organele agricole judeţene, inclusiv O.C.P.G.A., au în vedere o singură sursă de apă pe rîul Buzău. Experienţa cooperativei agricole Ţinteşti arată că pentru irigaţii poate fi folosită economicos apa din sursele subterane, aflate la mică adîncime. Nu trebuie neglijate nici izvoarele, rîurile mai mici, bălţile a căror apă are un conţinut redus de săruri, apa din precipitaţii care poate fi acumulată. Este încă timp ca prevederile pentru anul 1971 să fie revăzute şi majorate, luindu-se în calcul şi sursele amintite, surse pe care, de altfel, numeroase unităţi le folosesc cu succes. Un plan de amenajări la nivelul maxim al posibilităţilor nu va putea fi depăşit cu uşurinţă, va obliga organele agricole judeţene la eforturi susţinute. Le va obliga, altfel zis, să sprijine fiecare unitate în parte, fiindcă în cazul unui plan corect întocmit, minusurile dintr-o serie de cooperative nu vor mai putea fi acoperite de realizările peste prevederi ale altora. In luna februarie a.c. am fost prezenţi la adunarea generală de dare de seamă a cooperatorilor din Godineşti — Bacău. Dezbătând cu simţ critic şi autocritic slaba activitate desfăşurată anul trecut, cooperatorii au adresat aspre şi justificate reproşuri şi celor doi ingineri agronomi, trimişi aici să-i îndrume din punct de vedere tehnic. Pe această temă, în ziarul nostru din 24 februarie a apărut articolul : „SI INGINERII NOŞTRI SA-SI FACA DATORIA". Am găsit însă cu cale să trecem din nou pe la această unitate spre a vedea cum au acţionat inginerul şef Ion Rusu şi colegul său Pavel Mihai, şeful fermei viti-pomicole, pe linia îndemnului cooperatorilor din Godineşti. „Da, treburile noastre au început să meargă mai bine, ne-a spus preşedintele Gheorghe Saghin. Ţinem să mulţumim ziarului nostru pentru sprijinul ce ni l-a dat prin articolul publicat astă iarnă. Drept şi cinstit, recunoaştem că tovarăşii ingineri muncesc acuma şi dînşii cot la cot cu noi..." Discuţiile purtate cu alţi cooperatori au întărit aprecierea făcută de preşedintele cooperativei. Am avut, de asemenea, prilejul să-i întîlnim şi să-i vedem concret pe cei doi specialişti acţionînd cu energie şi competenţă în problemele ridicate de procesul de producţie. Consemnăm un prim fapt îmbucurător. Multe din obiectivele înscrise în planul de măsuri tehnicoorganizatorice, aprobat în urmă cu şase luni de adunarea generală, au fost îndeplinite. Cu toată avalanşa ploilor, campania însămînţărilor de primăvară s-a desfăşurat în condiţiuni mai bune. Porumbul, a fost prăşit la vreme, iar griul, dat fiind că nu a putut fi recoltat cu combinele decît pe suprafaţa de 60 hectare, s-a recoltat în timpul optim cu secera. Cooperatorii care lucrează în cadrul fermei viti-pomicole au avut şi ei destule lucrări de executat în acest an. Au defrişat 7 hectare de salcîmi în punctul Pleşa şi au completat 25 000 goluri în vie şi 1400 în livezile cu pomi. Concomitent cu executarea la zi a tuturor lucrărilor de întreţinere a celor 110 hectare de vie, s-au mai construit 20 de bazine, au fost săpate canale de scurgere a apei, s-au confecţionat gărduleţe de consolidare a teraselor şi s-au asigurat şpalierii şi aracii pentru susţinerea viţei. Activitatea în sectorul zootehnic s-a îmbunătăţit şi ea. Pe cele 400 hectare păşune au fost executate lucrări de întreţinere şi fertilizare. Asigurarea unor cantităţi mai mari de furaje şi creşterea răspunderii cooperatorilor ce lucrează în acest sector pentru îngrijirea şi hrănirea animalelor au fost, de asemenea, hotărîtoare în depăşirea sarcinilor planificate pe primele opt luni ale anului (la lapte cu peste 200 litri pe cap de vacă furajată, iar la carne, cu aproape 5 tone). Efortul comun al cooperatorilor şi specialiştilor, pentru ca în acest an să se poată înregistra realizări de seamă în fiecare sector de producţie, s-a lovit însă de vitregia naturii, care de cîţiva ani nu ocoleşte satele de pe această vale a Berheciului. întreaga suprafaţă de vie şi livadă, ca şi alte sute de hectare cultivate cu porumb şi grîu au fost mult bătute de grindină. Au trebuit depuse eforturi deosebite pentru limitarea efectelor acestei calamităţi. In ziua vizitei noastre, specialiştii unităţii impulsionau direct executarea unor lucrări. Din discuţiile avute cu cei doi ingineri, am mai reţinut printre altele că ei, înţelegînd să depună eforturi pentru bunul mers al activităţii cooperatorilor de aici, au totuşi nevoie şi de un mai puternic sprijin din partea consiliului de conducere. Or, în cîteva ocazii acest sprijin nu l-au avut. „Noi propunem acţiuni şi diferite măsuri dar în cele din urmă ne trezim că altele sînt hotăririle consiliului de conducere. Şi mai grav pentru autoritatea şi prestigiul nostru este faptul că cele hotarîte rămîn consemnate doar în registrul de procese verbale". Aşa s-au petrecut lucrurile cînd specialiştii au propus sancţionarea brigadierilor Vasile Botezatu şi Mihai Butnaru, pentru lipsurile frecvente de la operativele zilnice, pentru neîndeplinirea unor sarcini de lucru, însăşi tocmeala cu mecanizatorii denotă slăbiciunile consiliului de conducere care adeseori ia hotărîri fără a stabili însă şi răspunderi precise. Iată, aşadar, că departe de a se simţi lezaţi de criticile ce li s-au adus în adunarea generală din februarie a.c., specialiştii din Godineşti au înţeles să răspundă prin fapte, printr-o încadrare efectivă în activitatea de zi cu zi a cooperativei agricole. Insă această dorinţă a lor are nevoie, aşa cum am mai subliniat, de sprijinul tuturor cooperatorilor, al fiecărui membru din consiliul de conducere. VASILE IOSIF Pe urmele articolelor publicate Şi-au înţeles menirea, DAR AU NEVOIE ŞI DE SPRIJIN LA 30 SEPTEMBRIE ŞI 28 OCTOMBRIE 1970 C.E.C. VA ACORDA DEPUNĂTORILOR : — 400 autoturisme ; — 6 984 160 lei cîştiguri în bani şi obiecte ; — excursii In Franţa şi Italia. Pentru toţi cetăţenii patriei noastre „C.E.C." înseamnă nu numai um loc sigur de păstrare a economiilor băneşti personale, dar şi o modalitate de a spori aceste economii. Cum ? Prin dobînzi şi importantele cîştiguri în bani, obiecte (autoturisme, mobilă etc.), excursii ş.a. pe care C.E.C. le acordă depunătorilor săi. Numai la 30 septembrie a.c., cu prilejul tragerilor la sorţi ale libretelor de economii cu dobindă şi cîştiguri şi obligaţiunilor C.E.C., Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acorda, titularilor acestor instrumente de economisire, cîştiguri în bani şi obiecte în valoare totală de 6 322 000 die Iei, printre care cîştiguri în bani cu valori de 100 000 lei, 75 000 lei şi cîştiguri în obiecte constînd din garnituri de mobilă, televizoare, aragazuri etc. La cea de-a treia tragere la sorţi care va avea loc la 30 septembrie a.c., tragerea la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri, se vor acorda titularilor mii de cîştiguri cu valori cuprinse între 250 la sută şi 15 la sută faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare. La 28 octombrie a.c. cu prilejul tragerii la sorţi pentru trimestrul III 1970 a ciştigurilor la depunerile pe libretele de economii cu dobindă şi cîştiguri în autoturisme, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acorda titularilor ale căror librete au ieşit cîştigătoare 400 de autoturisme din mărcile : Dacia 1300, Moskviei 408, Renault 10, Dacia 1100, Skoda 1000, Fiat 850 şi Trabant 601. Menţionăm în plus pentru amatorii de statistică . Cu aceste cîştiguri numărul autoturismelor acordate de C.E.C. de la introducerea acestui libret a ajuns la aproape 6 000. Tot la 28 octombrie a.c. vor avea loc şi tragerile la sorţi, pentru trimestrul III 1970, ale ciştigurilor la depunerile pe libretele de economii pentru construirea de locuinţe şi pe libretele de economii pentru turism. Se vor acorda cîştiguri cu valori de 40 000 lei, 25 000 lei şi 15 000 lei titularilor primelor librete, iar titularilor libretelor de economii pentru turism ieşite cîştigătoare 22 excursii în Franţa şi Italia cu vizitarea oraşelor Paris, Roma, Neapole etc., organizate de O.N.T. precum şi numeroase cîştiguri în bani pentru efectuarea de excursii individuale din care cîştigătorii primesc, la cerere, o parte (3 000 lei) în valuta ţării în care se deplasează. * Celor interesaţi Casa de Economii şi Consemnaţiuni le face cunoscut că în tot cursul acestei luni, pînă la ultima zi inclusiv (30 septembrie), se pot efectua depuneri pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme pe librete de economii pentru construirea de locuinţe şi pe librete de economii pentru turism în vederea participării la tragerea la sorţi pentru al patrulea trimestru al acestui an. De asemenea, se face cunoscut că toate aceste trageri vor avea loc în Capitală, în sala Clubului Finanţe Bănci. AGENDA AGRICOLA A Mill (Urmare din pag. 1) • In jumătatea de nord a ţării, unde în ultima vreme a plouat, se recomandă să se treacă de îndată la semănatul orzului, secarei şi griului de toamnă. In restul ţării, se va pune accent deosebit pe lucrările de eliberarea terenului, fertilizare şi pregătirea solului, astfel ca la declanşarea semănatului seminţele să găsească un bun pat germinativ. HORTIVITICULTURA • Recoltarea legumelor din cîmp şi valorificarea întregii producţii, conform contractelor cu beneficiarii. • Pomicultorii trebuie să înceapă recoltatul timpuriu al merelor şi perelor pentru toamnă şi transportarea urgentă a întregii recolte din livadă. • Plantatul căpşunului va continua, concomitent cu pregătirea terenurilor pentru sădirea pomilor şi arbuştilor fructiferi, luîndu-se măsuri de asigurare a întregului material săditor. • Intrucât recolta bogată de prune a produs unele vătămări în livezi, trebuie să se ia măsuri pentru eliminarea ramurilor rupte şi curăţirea pomilor vătămaţi• In atenţia viticultorilor stă, în continuare, culesul strugurilor, sortarea şi valorificarea lor superioară, precum şi pregătirea condiţiilor pentru înfiinţarea unor noi plantaţii de vii. CREŞTEREA ANIMALELOR • Asigurarea bazei furajere cere eforturi şi mai mari în săptămîna ce urmează. Pe primul plan, trebuie să stea însilozarea cocenilor de porumb, în amestec cu plante din culturile duble, frunze şi colete de sfeclă, resturi din grădinile de legume, otava fineţelor etc. • Nopţile devenind tot mai răcoroase, se impune terminarea pregătirii tuturor adăposturilor în vederea cazării în cît mai bune condiţii a efectivelor de animale. • Se vor intensifica de asemenea lucrările de modernizare a adăposturilor vechi, precum și construirea complexelor zootehnice începute. TELEVIZIUNE LUNI 28 SEPTEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18,05 Emisiune pentru tineret. 18,35 Performanţe ştiinţifice ale secolului XX. 19,00 Actualitatea în economie. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Agenda politică. 20,15 Roman foileton — Punct şi contrapunct (II). 21,00 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de aur“ : Memphis Slim. 21,15 „Unul din doi". Emisiune — concurs. Tema : Bucureşti ieri şi azi. 22,05 Teleglob. Pekin. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,45 Rampa.