Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-27 / nr. 433

PAGINA 2 Duminică 27 septembrie SOARELE răsare la ora 8 şi 8 minute. Apune la ora 18 şi 4 minute. De la începutul anului au trecut 270 de zile. Fină la sfir­­şitul anului au rămas 95 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 27 sep­tembrie , vreme răcoroasă. Ce­rul va prezenta înnourări accen­tuate în jumătatea de nord-est a ţării unde locul va ploua slab, iar vîntul va prezenta intensifi­cări locale. în jumătatea de sud- vest vremea se va încălzi uşor, cerul va fi variabil şi vor fi posibile ploi izolate. La munte, pe alocuri va cădea lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime vor oscila intre 0 şi 10 grade, iar maximele între 13 şi 23 de grade. Timpul probabil pentru 28, 29 şi 30 septembrie , procesul de încălzire început în sud-vestul ţării se va extinde treptat in toate regiunile. Cerul va fi va­riabil ; înnourări mai pronunţate se vor semnala în nord-estul ţării, unde vor cădea ploi slabe. Vînt potrivit. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre 9 şi 13 grade, iar maximele intre 15 şi 25 de grade. R SATUL SOCIALIST. Nr. 433 — Duminică 27 septembrie MEDALIONI GEORGE GERSHWIN Cunoscutul compozitor, pianist şi dirijor american George Gershwin a trăit între anii 1898—1937. Şi-a început activitatea ca autor de cîntece lirice de jazz, de reviste, operete şi co­medii muzicale. Compoziţiile lui, larg râspîndite, care se inspi­ră din izvoarele muzicii poporului negru, au lărgit posibilităţile ritmice şi melodice ale jazzului, îmbinînd în chip original ele­mentele acestuia cu cele ale simfonismului european. Ele re­prezintă capodopere ale jazzului simfonic. A scris­­ opera „Por­­gy şi Bess" cu un subiect social-critic din viaţa negrilor ameri­cani, suita simfonică „Un american la Paris", lucrările pentru pian „Rapsodia albastră", „Rapsodia a ll-a" — ş.a. POVESTEA VORBEI Cel care a refuzat să înţeleagă ce i-a spus mama va înţelege ce îi va spune nenorocirea (proverb african). DE TOATE : a Dacă s-ar întîmpla să dispară albinele, odată cu ele ar dispărea şi peste 100 000 de specii de plante la care poleniza­rea se face cu ajutorul albinelor. a Singura ţară în care copiii învaţă să scrie cu amîndouă mîinile este Japonia. e Personajul cel mai des întîlnit în literatură este, fără îndo­ială, Napoleon. Despre el s-au scris aproape 10000 de cărţi.­­ Cei mai bâtrîni copaci din lume trăiesc în Australia. Se apreciază că vîrsta unui exemplar de Sagu este de 15 000 de ani. • Ţara noastră se numără printre cele mai bogate ţâri din lume în ceea ce priveşte zăcămintele de sare. Pe teritoriul României se găsesc peste două sute de masive de sare, din­tre care unele chiar la suprafaţă. • In Ţara de Foc există cîteva locuri ce poartă denumiri româneşti. Astfel, întîlnim Capul Sinaia, rîul Rosetti, rîul Ure­che, etc. Denumirile au fost date de exploratorul român Iuliu Popper, cu mulţi ani în urmă. MICA ENCICLOPEDIE . REZISTENTA LA FOAME Animalele au o rezistenţă di­ferită la foame în funcţie de vîrstă, sex, specie, condiţii de viaţă. în mod natural, animale­le inferioare şi animalele care hibernează rezistă mult timp la inaniţie completă (de exemplu, hîrciogul 7 luni şi ursul 6 luni). Cu cît animalele se găsesc pe o treaptă zoologică superioară, cu atît rezistenţa la foame este mai scăzută. Animalele mai bă­­trîne au un grad mai ridicat de rezistenţă la foame decît cele tinere. Astfel, turturelele tinere rezistă 3 zile la foame, în timp ce adultele peste 10 zile. Cît priveşte cifrele medii de rezistenţă la imam­fie, ele dife­ră de la un animal la altul. Vrabia rezistă la foame o zi, şobolanul 2 zile, cobaiul 6 zile, porumbelul 11 zile, iepurele 13 zile, găina 14 zile, iar raţa 15 zile. Pisica şi vulturul rezistă la foame 30 de zile, iar clinele şi porcul 34 de zile. Dintre anima­lele cu rezistenţă mare la foa­me, rechinul poate rezista 112 zile, scorpionul 368 de zile, pă­ianjenul 510 zile, iar şopîrla 2 anii. Comuna Plopeni — Suceava s-a îmbogăţit cu o nouă şi frumoasă construcţie : căminul cultural Foto : C. NEGOITA Un fost sat (Urmare din pag. 1) şi cererile de noi asemenea obiecte cresc necontenit. Monotonia pavajului din curţile interioare, pretutindeni prezent, este întreruptă de jocul vioi al rondurilor cu flori. Flori pe străzi, flori pe cele două hectare de spaţii verzi şi parcuri, flori în curţi. „Pa­siunea pentru flori a cetăţenilor noştri — îmi mărturisea primarul comunei, Alexandru Crîsnic —este atît de mare, îneît ne gîndim serios ca în anul ce vine să construim o seră". Este o aşezare într-adevăr fru­moasă Glimboca ; se vede pretu­tindeni mîna bunului gospodar, a­­omului harnic. L-am putea numi un fost sat sau, dacă vreţi, un viitor sat. Străzile sînt drep­te, lunecînd paralel sau între­­tăindu-se perpendicular, cu ri­gole cimentuite şi podeţe uni­forme din beton în dreptul fie­cărei case. Comisiei de la C.S.A.P.C. Timişoara, venită să alcătuiască planul de sistematizare a aşe­zării, nu i-a rămas decît să traseze prin afara comunei devie­rea drumului naţional şi să fixeze amplasarea unei baze sportive şi a unui parc natural cu o suprafa­ţă de 5 hectare. Trec, alături de primar, pe lîngă clădiri înalte şi luminoase, majori­tatea cu etaj, adăpostind şcoala, căminul cultural, clubul, cinema­tograful, dispensarul, magazinele. Ne oprim mai mult în dreptul grădiniţei de copii, unde 60 din cei mai tineri cetăţeni ai localităţii îşi caută în cubturi, plastilină şi cre­ioane colorate pasiuni sau profe­sii viitoare. Şi în timpul acesta desprind din cele spuse de preşe­dintele consiliului popular comu­nal : „dragostea locuitorilor faţă de satul lor... iniţiativă, multă iniţia­tivă... acţiuni, multe acţiuni... sta­bilitatea cadrelor de conducere... colaborare perfectă... doar 15 la sută investiţii, restul muncă pa­triotică şi valorificarea resurselor locale... economii de un milion in 1969, de 1 211 000 în 1970... trebuie neapărat reţinute numele deputa­ţilor Petru Maer, Amora Suciu, Ni­­colae Moraru, ale cetăţenilor Gruia Petru Crîsnic, Ion Lădaru, Andrei Moisescu"... Cinci diplome aşezate pe pereţii din biroul primarului vorbesc des­pre realizările gospodăreşti din Glimboca. Şi în acest an, cum era şi firesc, Comisia judeţeană de în­drumare şi urmărire a întrecerii patriotice privind gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor a a­­cordat comunei Glimboca puncta­jul maxim. In viitor ? Directorul şcolii şi secretarul comitetului de partid comunal, Gheorghe Secheli, îmi arată schiţele construcţiilor a­­nului 1971 , un nou şi modern com­plex comercial şi o bază sportivă. In 1972 vor începe lucrările pentru introducerea apei potabile şi a ca­nalizării în fiecare locuinţă. In 1973 un parc natural şi o crescă­torie de peşti. In 1971... De ce nu putem considera depășirea planului o mare realizare? (Urmare din pag. 1) pe membrii consiliilor de condu­cere. Pentru terenurile în cauză există Surse de apă, dar nu exis­tă preocupare, deși pămîntul pre­văzut să fie irigat dă, an de an — și nu din cauză că nu ar fi fertil — unele din cele mai slabe recol­te din judeţ. Tot direcţiei agricole trebuie să-i punem în sarcină şi alte neajun­suri care fac ca nici măcar în­treaga suprafaţă efectiv amenaja­tă să nu fi fost irigată. La coope­rativa agricolă din Largu, de e­­xemplu, au fost amenajate 155 ha din cele 200 prevăzute, dar nu s-a irigat nici măcar un petic de pă­­mînt. Cauza ? Nu s-a construit, concomitent cu amenajarea terenu­lui, şi un bazin de acumulare în care să fie ridicată apă din rîul Călmățui . „Ne-au lipsit utilajele pentru această lucrare" , ne de­clară ing. Vasile Constantin, di­rector adjunct al direcţiei agrico­le judeţene. De fapt, ceva utila­je s-ar fi găsit, dar să admitem că inginerul Vasile Constantin are dreptate. Oare fiu se putea lucra şi fără aceste utilaje ? In lol de răspuns direct, iată un exemplu. Chiar cu apă din Călmăţui coope­rativa agricolă Gherăseni irigă, pe terase, 186 ha, dintre care 100 sunt ocupate cu culturi legumicole care necesită cantităţi mari de apă. Cooperativa din Gherăseni n-a e­­fectuat acumularea cu utilajele a căror lipsă o reclamă direcţia a­­gricolă. Cînd îi atragem atenţia di­rectorului adjunct asu­pra acestui fapt, replica lui nu se lasă aştep­tată, însă este, folosind un joc de cuvinte, neaşteptată. „Vă referiţi la o lucrare mai veche — spune dîn­­sul — care a fost la timpul ei o lucrare curajoasă". în continuare ne informează că şi amenajarea pentru irigaţii a 416 hectare la Ruşeţu şi 283 hectare la Puieşti au fost la vremea lor lucrări curajoa­se. Interesant e faptul că autorii lucrărilor pe care direcţia agricolă le socoteşte curajoase nu sunt de aceeaşi părere. Ei le consideră lu­crări obişnuite, care se pot execu­ta manual printr-o bună organiza­re a muncii. In spatele formulei „lucrări curajoase" auzite la di­recţia agricolă se ascunde comodi­tatea în a prelua o experienţă care s-a dovedit valoroasă, în a orga­niza un şantier în condiţii mai di­ficile. Ceea ce nu a făcut direcţia a­­gricolâ şi unele cooperative au fă­cut cu prisosinţă altele, obţinîn­­du-se rezultatele cu care, cum spu­neam, se mîndreşte direcţia agri­colă. Aceste cooperative, in care iniţiativa consiliilor de conducere şi a specialiştilor s-a împletit cu munca neobosită a întregii mase de cooperatori, merită cunoscute. Pe primul plan se situează coope­rativa agricolă din Amara. Aici, sub directa îndrumare şi suprave­ghere a inginerului şef Emilian Merfu, a fost construită, pe distanţa de 5 km, o conductă de azbociment şi o staţie de pompa­re care permit irigarea a 280 hec­tare, cu 80 mai mult decît preve­dea planul de amenajare. Sistemul a fost in aşa fel conceput, incit să poată fi extins pînă la 500 hectare. Preocupări asemănătoare am întîl­nit şi la Ţinteşti şi în alte uni­tăţi. Dacă peste tot ar fi existat aceeaşi preocupare, planul de iri­gaţii ar fi putut să fie realizat de fiecare cooperativă în parte şi de­păşit cu cel puţin sută la sută la întregul judeţ. Aşadar, lipsa de preocupare a or­ganelor agricole judeţene chiar din momentul întocmirii planului de amenajări, continuată pe parcursul înfăptuirii lui, precum şi deficien­ţele din activitatea consiliilor de conducere ale unor cooperative, printre care se numără cele din Cilibia şi Stîlpu, au făcut ca jude­ţul să rateze posibilitatea obţine­rii unor rezultate cu adevărat me­ritorii. Am insistat asupra neajunsuri­lor dintr-un judeţ care şi-a depă­şit planul nu din dorinţa de a şi­cana, ci pentru a determina o ac­tivitate mai fructuoasă în 1971, an în care începe traducerea în viaţă a Programului naţional de gospo­dărire a apelor şi îmbunătăţiri funciare. Intr-o serie de coopera­tive — Săgeata, Vadu Paşii, Scurteşti etc. — vor fi amenajate pentru irigat circa 1100 de hecta­re. Oficiul de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor (O.C.P.G.A.) Buzău s-a angajat să predea în­treaga documentaţie la timp, adi­că pînă în primul trimestru al a­­nului viitor. Credem, însă, că o parte din documentaţie ar trebui pusă la dispoziţia cooperativelor în această lună sau la începutul lu­nii următoare pentru ca unităţile să se poată apuca de lucru îndată ce le rămîn forţe de muncă dispo­nibile. Prevederile pentru 1971 suscită şi o serie de observaţii. Ele ni se par mai mici decît posibilităţile judeţului, aşa cum au fost şi cele de anul acesta. Organele agricole judeţene, inclusiv O.C.P.G.A., au în vedere o singură sursă de apă pe rîul Buzău. Experienţa cooperati­vei agricole Ţinteşti arată că pen­tru irigaţii poate fi folosită econo­micos apa din sursele subterane, aflate la mică adîncime. Nu tre­buie neglijate nici izvoarele, rîu­­rile mai mici, bălţile a căror apă are un conţinut redus de săruri, apa din precipitaţii care poate fi acumulată. Este încă timp ca pre­vederile pentru anul 1971 să fie re­văzute şi majorate, luindu-se în calcul şi sursele amintite, surse pe care, de altfel, numeroase unităţi le folosesc cu succes. Un plan de amenajări la nivelul maxim al po­sibilităţilor nu va putea fi depă­şit cu uşurinţă, va obliga organe­le agricole judeţene la eforturi sus­ţinute. Le va obliga, altfel zis, să sprijine fiecare unitate în parte, fiindcă în cazul unui plan corect întocmit, minusurile dintr-o serie de cooperative nu vor mai putea fi acoperite de realizările peste prevederi ale altora. In luna februarie a.c. am fost prezenţi la adunarea generală de dare de seamă a cooperatorilor din­ Godineşti — Bacău. Dezbătând cu simţ critic şi autocritic slaba acti­vitate desfăşurată anul trecut, coo­peratorii au adresat aspre şi justi­ficate reproşuri şi celor doi ingi­neri agronomi, trimişi aici să-i în­drume din punct de vedere tehnic. Pe această temă, în ziarul nos­tru din 24 februarie a apărut ar­ticolul : „SI INGINERII NOŞTRI SA-SI FACA DATORIA". Am gă­sit însă cu cale să trecem din nou pe la această unitate spre a vedea cum au acţionat inginerul şef Ion Rusu şi colegul său Pavel Mihai, şeful fermei viti-pomicole, pe linia îndemnului cooperatorilor din Go­dineşti. „Da, treburile noastre au început să meargă mai bine, ne-a spus preşedintele Gheorghe Saghin. Ţi­nem să mulţumim ziarului nostru pentru sprijinul ce ni l-a dat prin articolul publicat astă iarnă. Drept şi cinstit, recunoaştem că tovarăşii ingineri muncesc acuma şi dînşii cot la cot cu noi..." Discuţiile purtate cu alţi coope­ratori au întărit aprecierea făcută de preşedintele cooperativei. Am avut, de asemenea, prilejul să-i în­tîlnim şi să-i vedem concret pe cei doi specialişti acţionînd cu ener­gie şi competenţă în problemele ri­dicate de procesul de producţie. Consemnăm un prim fapt îmbu­curător. Multe din obiectivele în­scrise în planul de măsuri tehnico­­organizatorice, aprobat în urmă cu şase luni de adunarea generală, au fost îndeplinite. Cu toată avalan­şa ploilor, campania însămînţărilor de primăvară s-a desfăşurat în condiţiuni mai bune. Porumbul, a fost prăşit la vreme, iar griul, dat fiind că nu a putut fi recoltat cu combinele decît pe suprafaţa de 60 hectare, s-a recoltat în timpul optim cu secera. Cooperatorii care lucrează în cadrul fermei viti-po­­micole au avut şi ei destule lucrări de executat în acest an. Au defri­şat 7 hectare de salcîmi în punc­tul Pleşa şi au completat 25 000 goluri în vie şi 1400 în livezile cu pomi. Concomitent cu executarea la zi a tuturor lucrărilor de între­ţinere a celor 110 hectare de vie, s-au mai construit 20 de bazine, au fost săpate canale de scurgere a apei, s-au confecţionat gărduleţe de consolidare a teraselor şi s-au asigurat şpalierii şi aracii pentru susţinerea viţei. Activitatea în sectorul zootehnic s-a îmbunătăţit şi ea. Pe cele 400 hectare păşune au fost executate lucrări de întreţinere şi fertiliza­re. Asigurarea unor cantităţi mai mari de furaje şi creşterea răs­punderii cooperatorilor ce lucrea­ză în acest sector pentru îngriji­rea şi hrănirea animalelor au fost, de asemenea, hotărîtoare în depă­şirea sarcinilor planificate pe pri­mele opt luni ale anului (la lapte cu peste 200 litri pe cap de vacă furajată, iar la carne, cu aproape 5 tone). Efortul comun al cooperatorilor şi specialiştilor, pentru ca în acest an să se poată înregistra realizări de seamă în fiecare sector de pro­ducţie, s-a lovit însă de vitregia naturii, care de cîţiva ani nu oco­leşte satele de pe această vale a Berheciului. întreaga suprafaţă de vie şi livadă, ca şi alte sute de hec­tare cultivate cu porumb şi grîu au fost mult bătute de grindină. Au trebuit depuse eforturi deo­sebite pentru limitarea efectelor acestei calamităţi. In ziua vizitei noastre, specialiştii unităţii impul­sionau direct executarea unor lu­crări. Din discuţiile avute cu cei doi ingineri, am mai reţinut printre altele că ei, înţelegînd să depună eforturi pentru bunul mers al ac­tivităţii cooperatorilor de aici, au totuşi nevoie şi de un mai puternic sprijin din partea consiliului de conducere. Or, în cîteva ocazii acest sprijin nu l-au avut. „Noi propunem ac­ţiuni şi diferite măsuri dar în cele din urmă ne trezim că altele sînt hotăririle consiliului de conduce­re. Şi mai grav pentru autoritatea şi prestigiul nostru este faptul că cele hotarîte rămîn consemnate doar în registrul de procese verba­le". Aşa s-au petrecut lucrurile cînd specialiştii au propus sancţio­narea brigadierilor Vasile Boteza­­tu şi Mihai Butnaru, pentru lipsu­rile frecvente de la operativele zil­nice, pentru neîndeplinirea unor sarcini de lucru, însăşi tocmeala cu mecanizatorii denotă slăbiciuni­le consiliului de conducere care adeseori ia hotărîri fără a stabili însă şi răspunderi precise. Iată, aşadar, că departe de a se simţi lezaţi de criticile ce li s-au adus în adunarea generală din fe­bruarie a.c., specialiştii din Go­dineşti au înţeles să răspundă prin fapte, printr-o încadrare efectivă în activitatea de zi cu zi a coope­rativei agricole. Insă această do­rinţă a lor are nevoie, aşa cum am mai subliniat, de sprijinul tuturor cooperatorilor, al fiecărui membru din consiliul de conducere. VASILE IOSIF Pe urmele articolelor publicate Şi-au înţeles menirea, DAR AU NEVOIE ŞI DE SPRIJIN LA 30 SEPTEMBRIE ŞI 28 OCTOMBRIE 1970 C.E.C. VA ACORDA DEPUNĂTORILOR : — 400 autoturisme ; — 6 984 160 lei cîştiguri în bani şi obiecte ; — excursii In Franţa şi Italia. Pentru toţi cetăţenii patriei noastre „C.E.C." în­seamnă nu numai um loc sigur de păstrare a econo­miilor băneşti personale, dar şi o modalitate de a spori aceste economii. Cum ? Prin dobînzi şi impor­tantele cîştiguri în bani, obiecte (autoturisme, mo­bilă etc.), excursii ş.a. pe care C.E.C. le acordă de­punătorilor săi. Numai la 30 septembrie a.c., cu prilejul trageri­lor la sorţi ale libretelor de economii cu dobindă şi cîştiguri şi obligaţiunilor C.E.C., Casa de Econo­mii şi Consemnaţiuni va acorda, titularilor acestor instrumente de economisire, cîştiguri în bani şi obiecte în valoare totală de 6 322 000 die Iei, printre care cîştiguri în bani cu valori de 100 000 lei, 75 000 lei şi cîştiguri în obiecte constînd din garnituri de mobilă, televizoare, aragazuri etc. La cea de-a treia tragere la sorţi care va avea loc la 30 septembrie a.c., tragerea la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri, se vor acorda titularilor mii de cîştiguri cu valori cuprinse între 250 la sută şi 15 la sută faţă de soldul mediu trimestrial al li­bretelor ieşite cîştigătoare. La 28 octombrie a.c. cu prilejul tragerii la sorţi pentru trimestrul III 1970 a ciştigurilor la depune­rile pe libretele de economii cu dobindă şi cîşti­guri în autoturisme, Casa de Economii şi Consem­naţiuni va acorda titularilor ale căror librete au ie­şit cîştigătoare 400 de autoturisme din mărcile : Dacia 1300, Moskviei 408, Renault 10, Dacia 1100, Skoda 100­0, Fiat 850 şi Trabant 601. Menţionăm în plus pentru amatorii de statis­tică . Cu aceste cîştiguri numărul autoturismelor acor­date de C.E.C. de la introducerea acestui libret a ajuns la aproape 6 000. Tot la 28 octombrie a.c. vor avea loc şi tragerile la sorţi, pentru trimestrul III 1970, ale ciştigurilor la depunerile pe libretele de economii pentru con­struirea de locuinţe şi pe libretele de economii pentru turism. Se vor acorda cîştiguri cu valori de 40 000 lei, 25 000 lei şi 15 000 lei titularilor primelor librete, iar titularilor libretelor de economii pentru turism ieşite cîştigătoare 22 excursii în Franţa şi Italia cu vizitarea oraşelor Paris, Roma, Neapole etc., organizate de O.N.T. precum şi numeroase cîştiguri în bani pentru efectuarea de excursii individuale din care cîştigătorii primesc, la cerere, o parte (3 000 lei) în valuta ţării în care se deplasează. * Celor interesaţi Casa de Economii şi Consemna­ţiuni le face cunoscut că în tot cursul acestei luni, pînă la ultima zi inclusiv (30 septembrie), se pot efectua depuneri pe librete de economii cu do­­bîndă şi cîştiguri în autoturisme pe librete de eco­nomii pentru construirea de locuinţe şi pe librete de economii pentru turism în vederea participării la tragerea la sorţi pentru al patrulea trimestru al acestui an. De asemenea, se face cunoscut că toate aceste trageri vor avea loc în Capitală, în sala Clubului Finanţe Bănci. AGENDA AGRICOLA A Mill (Urmare din pag. 1) • In jumătatea de nord a ţării, unde în ultima vreme a plouat, se recomandă să se treacă de îndată la semănatul orzului, secarei şi griului de toamnă. In restul ţării, se va pune accent deosebit pe lu­crările de eliberarea terenului, fer­tilizare şi pregătirea solului, astfel ca la declanşarea semănatului se­minţele să găsească un bun pat germinativ. HORTIVITICULTURA • Recoltarea legumelor din cîmp şi valorificarea întregii producţii, conform contractelor cu beneficia­rii. • Pomicultorii trebuie să încea­pă recoltatul timpuriu al merelor şi perelor pentru toamnă şi trans­portarea urgentă a întregii recol­te din livadă. • Plantatul căpşunului va con­tinua, concomitent cu pregătirea terenurilor pentru sădirea pomilor şi arbuştilor fructiferi, luîndu-se măsuri de asigurare a întregului material săditor. • Intrucât recolta bogată de pru­ne a produs unele vătămări în livezi, trebuie să se ia măsuri pen­tru eliminarea ramurilor rupte şi curăţirea pomilor vătămaţi­• In atenţia viticultorilor stă, în continuare, culesul strugurilor, sortarea şi valorificarea lor supe­rioară, precum şi pregătirea con­diţiilor pentru înfiinţarea unor noi plantaţii de vii. CREŞTEREA ANIMALELOR • Asigurarea bazei furajere cere eforturi şi mai mari în săp­­tămîna ce urmează. Pe primul plan, trebuie să stea însilozarea co­cenilor de porumb, în amestec cu plante din culturile duble, frunze şi colete de sfeclă, resturi din grădinile de legume, otava fineţe­­lor etc. • Nopţile devenind tot mai ră­coroase, se impune terminarea pre­gătirii tuturor adăposturilor în ve­derea cazării în cît mai bune con­diţii a efectivelor de animale. • Se vor intensifica de asemenea lucrările de modernizare a a­­dăposturilor vechi, precum și con­struirea complexelor zootehnice începute. TELEVIZIUNE LUNI 28 SEPTEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera. 18,05 Emisiune pen­tru tineret. 18,35 Performanţe ştiin­ţifice ale secolului XX. 19,00 Actuali­tatea în economie. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Te­lejurnalul de seară. 20,00 Agenda po­litică. 20,15 Roman foileton — Punct şi contrapunct (II). 21,00 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de aur“ : Memphis Slim. 21,15 „Unul din doi". Emisiune — concurs. Tema : Bucu­reşti ieri şi azi. 22,05 Teleglob. Pe­kin. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,45 Rampa.

Next