Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-25 / nr. 457
SUH SOCIALIST ,,r—^Ițițpi; ț* v'T*!"**t*^tv ^ uf41 .1 *țv'țj.—ess*‘ț*1 1.............................................. ......."*vr. ' , _________. ANUL II Nr. 457 || DUMINICA 25 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani • Premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Ciu En-lai, și vicepremierul Consiliului de Stat, Li Sien-nien, au primit în seara zilei de 23 octombrie delegaţia Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, condusă de ministrul Ion Avram. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. • Vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, a primit pe Pierre Grégoire, preşedintele Camerei deputaţilor din Luxemburg, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mircea Rebreanu, deputat în M.A.N. • Manifestările peste hotare prilejuite de aniversarea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România continuă. La Moscova, Pekin, Varşovia, Sofia, Fraga, Delhi şi Viena, atacaţii militari ai României au organizat gale de filme redînd aspecte din lupta ostaşilor români pentru eliberarea ţării de sub jugul fascist şi din pregătirea de luptă şi politică a militarilor din forţele noastre armate. • A plecat spre Iran o delegaţie de specialişti în agricultură, condusă de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii, care, le invitaţia ministrului reformei agrare şi al cooperativelor săteşti, S. E. Valian, va face o vizită în această ţară. • La Loveci a fost sărbătorita împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea la Bucureşti a Comitetului central revoluţionar bulgar, precum şi centenarul declarării Comitetului din oraşul Loveci ca centru conducător al Organizaţiei revoluţionare din Bulgaria, evenimente marcante în istoria luptei de eliberare a poporului bulgar de sub dominația otomană. AU ÎNCEPUT SĂ CADĂ PLOILE. ACUM FIECARE CEAS BUN PE LUCRU TREBUIE FOLOSIT LA MAXIMUM PENTRU : • ÎNCHEIEREA semănatului RECOLTAREA CULTURILOR DE TOAMNĂ AGENDA AGRICOLĂ A SĂPTĂMlNII Săptămîna viitoare — marcînd sfirşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie — se caracterizează, asemenea celor precedente, printr-un important volum de lucrări. Intrucît stabilitatea vremii s-a accentuat în toate judeţele ţării, factorii de răspundere din agricultura cooperatistă vor trebui să-şi concentreze atenţia mai ales asupra următoarelor acţiuni : CULTURILE DE CIMP • Terminarea grabnică a semănăturilor de toamnă. In acest scop, un mare rol îl joacă gospodărirea judicioasă a fiecărui tractor şi semănători, a oricărei clipe prielnice muncii. • Rămîne în sfera strictei actualităţi şi încheierea recoltării pe cele din urmă suprafeţe care au fost cultivate cu porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi alte plante. Produsele trebuie bine depozitate, în afara pericolului de a se înstrăina ori degrada. • Concomitent cu recoltatul, trebuie să se continue, cu toate forţele, eliberarea terenurilor, astfel ca să se creeze un front larg de lucru pentru tractoarele care execută arături de toamnă. « In unităţile agricole unde semănăturile s-au efectuat mai din vreme şi unde cultura de grîu a răsărit, specialiştii şi ajutoarele lor vor trebui să treacă la controlul viitoarelor lanuri. • In această săptămînă se cer continuate lucrările hidroameliorative, fertilizarea ogoarelor de toamnă cu îngrăşăminte chimice şi naturale, precum şi încorporarea amendamentelor calcaroase în zonele cu soluri acide. • De strictă actualitate este şi problema recuperării rămînerilor în urmă în ceea ce priveşte achitarea obligaţiilor contractuale la bazele de recepţie. îndeplinirea acestei sarcini depinde în foarte mare măsură de modul cum sunt gospodărite mijloacele de transport existente în fiecare cooperativă. LEGUMICULTURA • Atenţia legumicultorilor ^ se cere concentrată asupra recoltării şi valorificării ultimelor produse (Continuare in pag. a 3-a) * După un sever avertisment cu lapoviţă, ninsoare şi îngheţ, anotimpul ploilor lungi de toamnă a poposit peste întreaga ţară. Ar trebui să ne bucurăm. După o vară secetoasă şi-un început de toamnă uscat, ploile sînt mai mult decît binevenite ; ele vor ajuta răsăritul, vor favoriza vegetaţia, astfel ca plantele să intre în iarnă, înfrăţite, viguroase. Ploile ce cad de două zile sunt un prilej de bucurie pentru cooperatorii judeţelor Tulcea, Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea, Neamţ, Satu-Mare , Suceava care au pus sămânţa de grîu în brazdă pe toate suprafeţele planificate. Nu numai pentru ei, ei şi pentru cooperatorii din multe alte unităţi, in special din judeţele Constanţa, Ialomiţa, Ilfov şi Botoşani unde au mai rămas de însămînţat cu grîu mici suprafeţe. La 23 octombrie mai rămăseseră însă de însăminţat în cooperativele agricole 379 716 hectare. Mult, puţin ? Ce consecinţă va avea această întirziere ? Desigur, este prematur ca cineva să se pronunţe categoric asupra consecinţelor executării cu întîrziere a acestor lucrări. Cert este că (Continuare in pag. a 3-a) Situaţia însămînţărîi griului în cooperativele agricole la data de 23 octombrie I 1 íz ÎNTREVEDERI ALE PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul prezenţei la New York la sesiunea jubiliară a O.N.U. Cu prilejul prezenţei sale la New York, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România continuă să aibă întrevederi cu o serie de şefi de state şi guverne, miniştri de externe şi şefi de delegaţii ai unor ţări, în cursul cărora sunt abordate probleme ale relaţiilor reciproce, precum şi în legătură cu situaţia internaţională actuală. Vineri, conducătorul statului nostru, s-a tatiunit astfel, la reşedinţa sa — sediul misiunii permanente a României la O.N.U. — cu preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicii. În cursul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Mitia Ribicii a avut loc o convorbire, în cadrul căreia a fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii de prietenie şi colaborare dintre România şi Iugoslavia, dorinţa ca aceste relaţii să cunoască o continuă dezvoltare. Au fost discutate, de asemenea, o serie de probleme actuale ale vieţii internaţionale, în special în legătură cu securitatea europeană, precum şi unele aspecte ale rolului şi activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite. In aceeaşi zi, la sediul misiunii permanente a României la O.N.U., preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe Golda Meir, primul ministru al Israelului. Au fost abordate probleme de actualitate ale situaţiei internaţionale, ale reglementării pe cale politică a conflictului din Orientul Apropiat, aspecte ale relaţiilor dintre cele două ţări. In continuarea activităţii diplomatice de vineri, preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a primit, la sediul misiunii permanente a României la Naţiunile Unite, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar, Fakhreddine Mohamed, şeful delegaţiei Sudanului la lucrările sesiunii jubiliare a O.N.U., la cererea acestuia. Intre preşedintele Consiliului de Stat şi şeful delegaţiei sudaneze a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Au fost abordate probleme ale relaţiilor bilaterale şi ale situaţiei internaţionale actuale. Vineri la amiază, şeful statului român a participat la un dineu oferit de preşedintele Finlandei, Urho Kekkonen, în onoarea unor personalităţi prezente la sesiunea jubiliară a Naţiunilor Unite. Tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat vineri dimineaţa, însoţită de Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, laboratoarele de cercetări petrochimice din New Jersey ale societăţii „ESSO” din cadrul lui „Standard Oil“. ★ In după-amiaza aceleiaşi zile, tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Dumitru Popescu şi tovarăşa Maria Groza, a vizitat Muzeul „Metropolitan” , și complexul „Lincoln Center”, care cuprinde cîteva instituții artistice. Satul contemporan, cu toate problemele noi care apar modificînd de la o zi la alta un mod de viaţă, solicită prospeţimea unor forţe noi, active, în stare să întreprindă cele mai serioase acţiuni în domeniul material şi spiritual. Tineretul reprezintă în contextul socialistoric al satului actual această forţă activă, mai prezentă ca oricînd la prefacerile pe care le reclamă societatea noastră socialistă. Din acest motiv se impune ca tinerii satului să fie orientaţi spre problemele pe care le ridică ţinutul lor natal, pentru ca ei înşişi să devină autorii tuturor faptelor şi realizărilor de aici. Altfel spus, se cere o integrare efectivă şi deplină a tinerilor în viaţa satu- lui. Problema integrării tineretului sătesc este obiect al multor cercetări sociologice, anchete şi sondaje. Toate aceste modalităţi de apropiere de viaţa satului actual, de pulsul generaţiilor care se succed, au în vedere varietatea sub care se manifestă problemele legate de tînăra generaţie a satului. După cum se ştie, tineretul are astăzi larg deschise porţile şcolilor, cursurilor de calificare. Numărul mare de tineri de la sat antrenaţi in acest proces de învăţămînt poate asigura cadre bine pregătite, cu o înaltă calificare în diferite sectoare ale muncii. Problema principală care se pune, ţine de modul în care tineretul, pregătit într-o profesie sau alta, se poate integra în viaţa satului, devine el un element esenţial în procesul de înnoire şi transformare al satului. Constatarea care se poate face, avînd în vedere modalitatea specifică a tînăruilui absolvent, ar fi aceea că de obicei acesta înclină către un loc de muncă agreabil, că integrarea lui în viaţa satului nu se manifesta la nivelul optim. De ce n-am adăuga la acest lucru şi prejudecata nesănătoasă a unor tineri şi părinţi ai acestora că absolventul unei şcoli n-are de ce să se întoarcă în sat, n-are ce face acolo. Cu alte cuvinte, orientarea tînărului spre oraş, ar deveni un etalon a ceea ce reprezintă el în profesia aleasă. Nimic mai nefiresc ca acest punct de vedere. A considera că numai oraşul îţi poate oferi un loc prielnic muncii, înseamnă a renunţa arbitrar la posibilităţile pe care le ai, şi pe care satul le-ar potenţa în mod sigur. Ca atare,, întoarcerea la locul natal, devine, dacă vreţi, şi o normă morală a vieţii noastre. Nici o legătură nu poate fi mai trainică, nici o muncă nu-şi poate dezvălui valoarea ei pozitivă, decît în legătura strînsă dintre noi şi ţinutul natal. Intr-o discuţie cu tînărul TULBURE IOSIF din satul Mălădia (Sălaj), am putut reţine acest aspect al continuităţii generaţiilor în lumea satului. Fusese ani de zile atins de mirajul unor profesii de scurtă durată, încasator, ajutor de contabil etc. Adevărata împlinire şi-a găsit-o în calificarea sa de tractorist. Astăzi lucrează în satul său. Secretul opţiunii lui îl putem lesne găsi. El constă în faptul că a devenit un om de încredere al satului, că este un bun cunoscător al oamenilor şi locurilor în care s-a născut. Integrarea lui în viaţa satului dobindeşte o semnificaţie socială. Exemple similare se mai pot găsi. Așadar, problema integrării solicită o adeziune la tot ce în-VASILE VETIȘANU cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei (Continuare în pag. a 2-a) TINERETUL — element dinamic in procesul de înnoire si transformare a satului Complexul industrial de creştere a porcilor, de la Călăraşi CONSTRUCŢIA SOLARIILOR, o problemă care merită să figureze pe ordinea de zi a colegiului Ministerului Agriculturii şi Silviculturii Dezvoltarea cointinuă a construcţiilor de sere industriale, solarii, sere-inmulţitor etc. în cooperativele agricole a devenit o necesitate economică. Construcţiile legumicole permit unităţilor cooperatiste să cultive un sortiment cit mai variat de legume timpurii, să contribuie într-o măsură mereu mai mare la satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale populaţiei, să sporească eficienţa economică a întregului proces de producţie din legumicultura. Cunoscute fiind condiţiile deosebit de favorabile extinderii legumiculturii in Teleorman, judeţ pe teritoriul căruia au apărut şi s-au dezvoltat bazine legumicole care au de acum un renume, cunoscute fiind atît amploarea pe care a luat-o aici, în ultimii ani, baza tehnicomaterială, cit şi insuficienta ei utilizare, ne-am propus să analizăm modul în care unităţile şi mai cu seamă organele agricole judeţene se preocupă in aceste zile de pregătirea salariilor pentru producerea legumelor timpurii. Cit timp am discutat cu organele agricole problema la general, lucrurile nu păreau să stea deloc rău. Confruntarea vorbelor cu realitatea ne-a pus însă în faţa unor fapte care, deşi erau de aşteptat, ne-au surprins, totuşi, prin gravitatea şi dimensiunile lor. Pregătirea salariilor se găseşte intr-o fază despre care nici măcar nu se poate spune că se află în stadiul de proiect sau iu acela, şi mai puţin avansat, al bunelor intenţii. Ne-am convins că lucrurile stau aşa cum le prezentăm vizitînd cooperativele agricole Bujoru, Vităneşti, Smirdioasa, Fureuteşti, Olteni, Dragăneşti-Vlaşca, Bujoreni, Peretu şi altele. Pe zeci de hectare se văd stîlpi de beton, conducte, tot felul de materiale. Sunt rămăşiţele solariilor de tip I.C.P.L.F., pentru construirea cărora s-au chel- MIHAIL BORZA (Continuare in pag. a 3-a) SOLDA TI SI CITA TENI ...Era în urmă cu 26 de toamne. Ecourile bubuiturilor de tun se îndepărtau spre apus. Luna octombrie îşi anunţa sfirşitul cinci, în cea de-a douăzeci şi cincea zi a ei, o veste emoţionantă a pornit în toată ţara, dinspre Cărei şi Satu- Mare trupele române, luptînd eroic împreună cu armata sovietică, au izgonit cotropitorii hitleristohortyşti de pe ultimia brazdă din pământul străbun. Ca simbol al preţuirii glorioaselor tradiţii în lupta pentru libertate naţională şi, îndeosebi, în bătăliile duse împotriva fascismului, 25 Octombrie a devenit Ziua forţelor noastre armate. Această zi constituie, totodată, o caldă manifestare a dragostei cu care întregul popor înconjoară pe fiii săi aflaţi sub arme. Că de fiecare dată, sărbătoarea Zilei armatei este întîmpinată, şi anul acesta, de militari cu rezultate dintre cele mai bune în întreaga activitate. Numeroase grupe, plutoane, campanii s-au adăugat acelora care — ca o răsplată a strădaniilor neobosite în instruire -i- au fost distinse cu titlul de cinste „Subunitate de frunte” ; piepturile multor ostași s-au împodobit cu insigna de „Specialist de clasă” — însemn al unei înalte calificări militare ; aplicaţiile tactice, tragerile de luptă, alte misiuni au fost executate, în majoritatea lor, cu rezultate din cele mai bune. Imboldul tuturor acestor remarcabile succese îşi are izvorul în sfînta şi nemărginita dragoste a Maior N. TÂRCOMNICU (Continuare în pag. a 2-a) ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Intr-un exerciţiu, la pregătirea militară i