Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)

1970-10-20 / nr. 452

SATUL SOCIALIST . ......................................................................... ........................................................................................................................................................................................’ 'I - •■———» ■■■ — — r. — —, -|— * T—**'' ~* T nil ,,| мыlitat de Uniunea Naționă a Cooperativelor Agricole di­ Pridmtfii. | ANUL II Nr. 452 IARTI 20 OCTOMBRIE 1910 1­4 pagini — 30 bani | CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţio­nale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi trece­rea în revistă a activităţii desfăşu­rate de O.N.U. în acest timp. Tot­odată, pentru a îndreptăţi aşteptă­rile popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai mul­tă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între na­ţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi fiu se vindecase rana ad­încă lăsată de ze­cile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. însăşi denu­mirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi u­­nească eforturile pentru făurirea unei păci durabile care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa interna­ţională. Cele mai importante eveni­mente din perioada scursă au Stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii­­ de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite nu­mai parţial. In acelaşi timp, tre­buie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Orga­nizaţia Naţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U., este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea probleme­lor litigioase, în asigurarea colabo­rării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. e­­xista un singur stat socialist — U­­niunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc. Alte popoare îşi orientează dezvoltarea econo­­mică-socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. în ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub do­minaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştiga­­rea independenţei naţionale, siste­mul colonial s-a prăbuşit, iar pe rui­nele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a cul­turii au produs mari schimbări în gîndirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o re­prezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a cola­borării între naţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războa­ielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită rea­lizarea bunăstării întregii ome­niri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mon­diale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să dis­trugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi li­bere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bună­stare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. în viaţa internaţională se mani­festă încă forţe imperialiste şi co­lonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asu­pra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, ames­­tecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voinţa lor, să le aservească inte­reselor lor. I­­ Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continen­tele, popoarele, forţe sociale am­ple, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţio­nale demonstrează în mod eloc­vent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solida­ritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le ră­pească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva­ aspecte ale politicii interne şi ex­terne a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi indepen­dente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecind la edificarea­­ unei orînduiri sociale noi — orîndui­­rea socialistă — poporul român a obţinut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducă­tori şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitînd România, şi-au pu­tut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate. Româ­nia îşi propune să depună în con­tinuare eforturi susţinute pentru amplificarea potenţialului ei eco­nomic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate —, pentru ri­dicarea bunăstării materiale şi spi­rituale a întregului popor. Nu ui­tăm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi indepen­dent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază econo­mică, ştiinţifică şi culturală, în acelaşi timp, România se pre­ocupă de dezvoltarea colaborării cu toate naţiunile lumii, fără deo­sebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte a­­ceastă politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de ţări. Desigur, ca ţară socialistă, Ro­mânia acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu cele­lalte state socialiste ; în acelaşi timp ea se preocupă de extinde­rea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la divi­ziunea internaţională a muncii, la Circuitul mondial de valori mate­riale şi spirituale putem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce contri­buţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asu­prirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dez­voltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea indepen­denţei şi suveranităţii lor naţiona­le. Ţara noastră promovează o po­litică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, intr-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngri­jorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea con­flictului din Orientul Apropiat, îm­preună cu cercurile largi ale opi­niei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi inter­venţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Viet­nam a trupelor Statelor Unite ale Americii, şi ale aliaţilor lor. Po­porul vietnamez şi celelalte popoa­re din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. în acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională (Continuare In pag. a I-a) PĂMÎNTUL-OBIECT AL UNUI VAST PROGRAM NAŢIONAL DEALURILE GALĂŢENE ÎN PLINĂ METAMORFOZĂ­ ­ DIN RÎPE ŞI VAIURI NEPRODUCTIVE — PODGORII SI PĂŞUNI RODITOARE • SISTEME DE CULTURA ADECVATE TERENURILOR IN FANTA • LUCRĂRI DE COMBATERE A EROZIUNII ÎN VIITORUL CINCINAL PE SG 000 DE HECTARE ŞI DE HIDROAME­LIORAŢII PE ALTE 50 000 • O LARGA PARTICIPARE A COOPERATI­VELOR AGRICOLE LA ACŢIUNILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE. Cu cît înaintează spre nord, fieful judeţului Galaţi devine­­ mai frămîntat şi mai expus­ocesului de degradare. Ploile vînturile au ros stratul fertil ;­­ dealuri s-au format ripe şi case, au apărut torenţi. Pe a­­cum­ s-au produs alunecări de ren. Omul, neputincios în tre­­it în faţa unor asemenea feno­­ene naturale, a intervenit tot­al activ în anii din urmă, trans­­ormînd treptat pămînturi sterpe , podgorii şi păşuni din ce în 3 mai roditoare. Barajele şi canalele, împădu­­rile şi înţepenirile care au stă­vilit eroziunea şi alunecările, te­­rasările, nivelările şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare au făcut apte pentru agricultură aproxi­mativ 10 000 de hectare. Numai în zona Bujorului — recunoscută pentru calitatea vinurilor ce se obţin din strugurii produşi aici — au fost terasate şi plantate cu viţă de vie aproape 5 000 de hectare. Cooperativele agricole din Băleni, Corni, Valea Mărului, Corod, Smulţi, Jorăşti, Certeşti, Oancea, Suceveni, Bereşti au plantat cu vie pe astfel de soluri între 200 şi 500 de hectare. O contribuţie deosebită în trans­formarea acestor­ pămînturi au avut-o şi o au brigăzile speciali­zate de îmbunătăţiri funciare, organizate şi dotate cu utilaj ne­cesar de întreprinderile de meca­nizare din Bereşti, Bujoru, Pechea, Tecuci şi Berheci. Dacă mai a­­dăugăm şi amenajările pentru reţinerea apelor din ploi, intro­ducerea culturilor în fîşii sau benzi pe 16 000 de hectare, pre­cum şi irigarea cu posibilităţi lo­cale a circa 13 000 de hectare, avem o imagine aproape com­pletă a acţiunilor întreprinse în zona de deal a judeţului în vede­rea conservării solului şi a com­baterii eroziunii şi, prin aceasta, a sporirii producţiei agricole. AL ŞTEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a) În toate unitatile agricole, trac­toriştii şi cooperatorii depun e­­forturi susţinute pentru termi­narea grabnică a însămînțării griului Foto : N. RUSNI • Scurtarea perioadei bune de muncă in cîmp • Volumul încă mare de lucrări • Nevoile economiei naţionale şi ale fiecărui producător agricol impun un efort în plus pentru URGENTAREA STRtNGERII RECOLTEI. TERMINAREA INSÂMlNTÂRILOR Sfîrşitul săptămînii a găsit încă în cîmp, nerecoltate, mari suprafeţe cu porumb — ceva mai mult de 700 000 hectare, cu sfeclă de zahăr — 66 000 hectare, şi cu cartofi — 17180 hectare. Rămăseseră de aseme­nea de cules vii însumîhd ceva mai mult de 53 000 hectare. Deşi vremea a fost incom­parabil mai nefavorabilă decit în cursul săptămînii anterioa­re — au căzut ploi şi lapoviţe, s-au produs îngheţuri — s-a lu­crat totuşi cu mai mult spor. 42 314 hectare cu porumb re­coltate, 3 393 hectare cu sfeclă de zahăr, 2 343 hectare cu car­tofi, strugurii din 4 216 hectare de vie reprezintă plusul de vi­teză al ultimei săptămîni de muncă. Culesul porumbului este pe punctul de a se încheia în toate cooperativele agricole din judeţul Dolj — 82 la sută, Te­leorman — 89 la sută, Vilcea — 92 la sută şi Gorj — 81 la sută. Şi intr-un număr de alte ju­deţe s-a lucrat cu mai mult spor, dar începutul acestei săp­tămîni se situează totuşi depar­te de finalul actualei campanii de strîngere a recoltei. Culesul porumbului este mult rămas în urmă, în special în judeţele Bihor — 24 la sută, Arad şi Timiş — 44 la sută, şi Ialomiţa — 55 la sută, în zona intîi, Caraş-Severin — 34 la sută, Bacău — 41 la sută, Neamţ — 42 la sută şi Vrancea — 51 la sută, în zona a doua, în cooperativele agricole din zona a treia procentul de reali­zare este de 20 la sută. Deşi ne aflăm la jumătatea lunii octombrie, nici recoltatul florii-soarelui nu s-a încheiat în toate cooperativele agricole. Suprafeţe mai mari de recoltat mai sunt in judeţele Arad — 2 040 hectare, Botoşani — 1 550 hectare, Olt — 1000 hectare, Timiş — 950 hectare, Dolj — 650 hectare, Satu Mare — 440 hectare şi Teleorman — 430 hectare. Sunt greutăţi în transportul sfeclei de zahăr. Un decalaj mare între cantităţile recoltate şi cele transportate există în judeţele Mureş — 40 000 tone, Botoşani — 33 000 tone, Neamţ — 25 000 tone, Cluj — 23 000 tone, Timiş şi Suceava — (Continuare în pag. a 3-a) wwwwwww. PE CÎMP -toţi cooperatorii întregul sat! ÎPrimii fulgi de zăpadă au găsit in cooperativele agricole din jude­ţul Sibiu nerecoltate mari supra­feţe cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr, porumb şi alte culturi. Pe ansamblul judeţului s-au recoltat pînă sîmbătă doar cartofii de pe 3 581 hectare din cele 4 774 hecta­re cultivate, sfeclă de zahăr pe 1 238 hectare, ceea ce reprezintă mai puţin de 50 la sută din supra­faţa cultivată şi porumbul de pe numai 288 hectare din cele 10 681. Serioasele rămîneri în urmă se datoresc în cea mai mare măsură slabei organizări a muncii, insu­ficientei pregătiri a campaniei de toamnă. La­­ cooperativele agricole din Arpaşul de Jos, Dîrlos, Bîrghiş, Boian, la Cîrtişoara, Şura Mare şi multe altele, planurile întocmite de consiliile de conducere rămîn doar pe hîrtie. Zilele trecute la coope­rativa agricolă din Curtişoara au lucrat la recoltatul cartofilor doar circa 20 de oameni din cei 100 sta­biliţi pentru că nu s-a făcut nici un efort de a mobiliza pe toţi coo­peratorii la muncă şi pentru că nu s-au anunţat din timp tarlalele pe care urma să se lucreze a doua zi. Şi cam asemănător s-au petrecut lucrurile şi în celelalte unităţi. Oa­menii văzînd că nu sunt solicitaţi s-au ocupat de diferite treburi per­sonale. O bună­ parte a conducăto­rilor de atelaje din Buia — briga­da Stenia — au plecat după lemne în pădure. Datorită unor asemenea cauze la cooperativa din Curtişoara s-au recoltat între 1—10 octombrie doar cartofi de pe 15 hectare, la Buia de pe 19 hectare, iar la Dîrlos car­tofi de pe 7 hectare şi sfeclă de zahăr de pe 22 hectare. Lucrînd în acest ritm, cooperatorilor din Curtişoara le-ar mai trebui circa 35 de zile pentru strîngerea tutu­ror cartofilor, celor din Arpaşul de Jos circa 20 de zile, iar coopera­torilor din Buia 15 zile. In acelaşi timp, pe ansamblul cooperativelor agricole din această parte a ţării s-au recoltat, în perioada amintită, doar 590 hectare sfeclă de zahăr, cu mult sub posibilităţile existente în judeţ. Neeliberarea terenului de culturile premergătoare, nefolosirea maşinilor la întreaga lor capacita­te şi alte neajunsuri au generat şi serioase intîrzieri în executarea însămînţărilor de toamnă. Coope­ratorii din Dîrlos au însămînţat nu­mai 51 hectare cu grîu şi secară faţă de cele­­450 planificate, cei din Bîrghiş 70 hectare din 380 stabi­lite. La Racoviţa s-au însămînţat 82 hectare din cele 380 stabilite, iar la Boian, Biertan, Nuia, Ocna Si­biului, suprafeţele însămînţate cu grîu şi secară nu se ridică nici la 10 la sută, faţă de cele planificate. Chiar şi unităţi puternice cu o bo­gată experienţă în obţinerea unor recolte sporite la hectar nu res­pectă în acest an perioada optimă de însămînţare a griului. La Moş­ea s-a însămînţat cu grîu şi se­• PLANIFICAREA MUNCII — HIRTII BUNE DOAR PENTRU ARHIVE • TRACTORIŞTII DEPĂŞESC VI­TEZELE DE... AGREMENT • ŞEFII UNOR SECŢII DE ME­CANIZARE SEMNEAZĂ CON­DICA LA... BUFET cară numai 15 la sută din supra­faţa stabilită, iar la Turnişor doar 20 la sută. Cauze ? Mai mult su­biective decit obiective. La Moşna din cauza unor reparaţii superficia­le tractoarele se defectează des, pierzîndu-se timp preţios. La Dîrlos maşinile mai mult stau decit lu­crează. în ziua cînd am trecut prin această unitate, 3 tractoare s-au în­tors din cîmp după numai circa două ore de muncă. Zilele trecute, în jurul orelor 14—15, tractoriştii de la Retiş şi Noista au plecat din cîmp lăsînd baltă toate lucrările. Faptul m-a surprins şi m-am adre­sat inginerului Ilie Cătoiu, de la direcţia agricolă judeţeană.­ — Situaţia pe care aţi întîlnit-o se repetă zilnic în aceste unităţi, mi-a explicat dînsul. Cooperative­le din Retiş şi Noista cu toată in­tervenţia noastră nu numai că nu asigură hrană caldă tractoriştilor dar nu se îngrijesc nici de procu­rarea pîinii necesare acestora. Ca urmare, o parte a mecanizatorilor pleacă devreme din cîmp şi merg la centrele din localităţile amintite pentru a ridica plinea. Dezinteres pentru asigurarea hranei tractoriş­tilor manifestă şi cooperativele a­­gricole din Avrig, Alămor, Loam­­neş, Amnaş şi multe altele. Dova­da ? Desfiinţarea cantinelor desti­nate mecanizatorilor ce lucrează în aceste unităţi. Reprobind lipsa de preocupare a acelor consilii de conducere care nu se îngrijesc de asigurarea hra­nei pentru tractorişti, aducem la cunoştinţa direcţiei agricole că a­­ceasta nu este singura cauză a ac­telor de indisciplină pe care le-am întîlnit. Profitînd de lipsa unui control permanent din partea con­ducerii întreprinderii, numeroşi mecanizatori execută alte lucrări sau pierd timpul în jurul tractoa­relor. La Racoviţa şi Curtişoara tractoriştii ies tîrziu în cîmp, da multe ori în jurul orelor 10—11 şi se întorc în secţie cu cîteva ore înainte de apusul soarelui. Am căutat să stau de vorbă cu şefii secţiilor I.M.A. de la aceste unităţi — Emil Luca şi I. Cîndea — dar, n-am putut. Am aflat în schimb că dumnealor „semnează" zilnic con­dicile de prezenţă, la bufetele din localitate iar după aceea... Cu speranţa că primii fulgi de nea l-au trezit la realitate pe acei conducători de unităţi — pe mem­brii consiliilor de conducere , pe activiştii uniunii judeţene şi pe specialiştii direcţiei agricole, soco­tim că se vor lua măsuri de a se pune capăt unor asemenea grave acte de indisciplină, că se va des-­­făşura o largă muncă politico-orga­­n­izatorică pentru a mobiliza la exe­cutarea lucrărilor din cimp pe toţi cooperatorii, întreg satul. GH. VINŢI­şoretp. „Satului socialist" ÎN JUDEŢUL­ SIBIU Viteza zilnică de lucru nu corespunde posibilităţilor CARNET VREAU SĂ SCRIU O MONOGRAFIE Am primit o scrisoare de la un învăţător tînăr şi entuziast, de la unul din acei oameni cu carte care s-au aşezat la ţară nu cu nerăbdarea plecării, ci cu dorinţa simplă şi frumoasă de a face treabă, legat pe via­ţă de satul despre care pînă mai ieri nici măcar nu ştia că există pe hartă. Ce-mi scria a­­cest învăţător ? Vrea să scrie, pentru examenul de grad, o PETRU VINTILA (Continuare in pag. a 2-a)

Next