Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-25 / nr. 483
PAGINA 2 Ai Miercuri 25 noiembrie SOARELE ratare la ora 7 ţi 24 de minute. Apune la ora 14 ţi 40 de minute. De la începutul anului au trecut 329 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 36 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 25 noiembrie , vreme in general frumoasă, mai ales în jumătatea de nord-vest a ţării, undecerul va fi schimbător, mai mult senin. în rest, se vor produce imnpurări mai accentuate şi vor cădea ploi slabe, locale, mai ales în prima parte a intervalului. Vintul va sufla moderat din sectorul estic. Temperaturile minime vor oscila între minus 4 şi 5 grade, iar cele maxime între 4 şi 12 grade, mai ridicate în vestul ţării. Timpul probabil pentru 26, 27 şi 28 noiembrie , vremea se menţine relativ rece, in prima parte a intervalului, apoi se va » STAREA VREMI ! MEDALION IRPOVESTEA VORBEI ' « MICA ENCILOPEDIE «CUHOSÎNȚE FOLOSITOARE I Щ|Ийшааиа8 щщ ш .. ШШ - ~ itei ш&шшш». % ^ /«a. . ........ z. încălzi treptat, incepind din sud-vestul țării, unde vor cădea ploi slabe. In rest, ploi izolate. Vînt potrivit. Temperaturile mise împlinesc 90 de ani de la naşterea scriitorului N. D. Cocea. Ataşat de timpuriu mişcării socialiste, Cocea a fost membru activ al cercului „România muncitoare", a condus numeroase publicaţii legate de aceasta sau a colaborat la ele („Viața socială", „Viitorul social", „Facla", „Chemarea"). A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea directă a Partidului Comunist („Era nouă", unme vor înregistra valori cuprinse intre minus 5 şi 5 grade, iar cele maxime între 5 şi 15 grade. Ceaţă locală, „Reporter"). Viguros polemist, el a înfierat în pamfletele sale monarhia („Regele complice al asasinilor"), represiunea sîngeroasă dezlănțuită de burghezie și de moșierime în 1907 împotriva țărănimii răsculate („Jertfa celor douăsprezece mii"), politicianismul, oligarhia etc. A luat de asemenea apărarea muncitorimii și a protestat împotriva proceselor intentate luptătorilor comunişti. N. D. Cocea este autor al romanelor „Vinul de viaţă lungă", „Fecior de slugă* şi „Nea Nae". Deşi umbrită de tendinţe Spunem despre cineva că se exprimă laconic dacă vorbeşte puţin, dacă spune ce are de spus în puţine cuvinte. Laconic înseamnă însă „din Laconia", „caracteristic pentru Laconia", o regiune din Grecia ai cărei locuitori se bucurau în antichitate de reputafia de a fi scumpi la vorbă. Ca sâ râmînem tot la antichinaturaliste, opera sa râmîne valoroasă prin virulenta satirei îndreptată împotriva claselor exploatatoare. Iate, mai amintim de cuvîntul draconic, însemnînd „foarte aspru, neîndurător". Despre o lege foarte severă se spune că este draconică. La origine este vorba de Dracon, numele unui legislator atenian din secolul al Vll-lea î.e.n., renumit pentru legile foarte aspre pe care le-a alcătuit. Lege draconică a însemnat la început „lege făcută de Diacon", dar apoi, din pricina specificului acestor legi, a CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE • Spălarea geamurilor și oglinzilor se face cu hîrtie de ziar pufin mototolit, care curăță mai bine decît cîrpele, dînd lustru şi nelăsînd scame. • Tacîmurile şi obiectele de metal, frecate cu ziar mototolit, îşi recapătă luciul. • Covorul şi hainele de lînâ căpătat semnificata de „lege foarte severă", indiferent de autorul ei şi de epocăse păstrează împachetate în ziare, ferindu-le de molii.: • Curățirea sticlelor, chiar de ulei sau petrol, se face foarte bine punînd în interiorul lor bucăți mici de ziar, umplîndu-le apoi pe jumătate cu apă, scuturîndu-le energic și schimbînd de cîteva ori bucățelele de ziar. MEDALION N. D. COCEA MICA ENCICLOPEDIE : CUVINTE CARE AU FOST NUME PROPRII (I) POVESTEA VORBEI1 Deprinderea din tinereţe râmîneţi la bâtrînețe. (proverb românesc) Trei interlocutori - aceleaşi aspiraţii Cu puţin timp în urmă, semnatarul rîndurilor de faţă se afla în holul Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu" din Capitală. Era momentul cînd cei mai tineri agronomi ai ţării îşi luau rămas bun de la studenţie, aşteptînd să afle în care colţ de ţară vor lucra. I-am reîntîlnit pe cîţiva dintre ei la casa agronomului din Brăila. Pe unii i-am recunoscut, cu alţii atunci făceam întîi cunoştinţă. Veniseră aici pentru a se familiariza cu specificul agriculturii judeţului şi să afle cite ceva despre cooperativele agricole in care aveau să lucreze. Dacă în holul Institutului unele dintre răspunsuri aveau spontaneitatea şi farmecul adolescenţei, de astă dată ele mi s-au părut dominate de simţul răspunderii. Dinţa Caliopia, medic veterinar , va lucra la cooperativa agricolă din comuna Tudor Vladimirescu. De fel, e din Brăila. Mi-a spus că intenţionează să rămînă în comună şi, la fingul meu, i-am mărturisit că precizarea mi se pare puţin neverosimilă, mărturisire care a intrigat-o. — Totuşi, am insistat, tentaţia oraşului, neonul, moda... — Nu spun că nu-mi place oraşul ! mi-a replicat. Dar e timp şi pentru el. Brăila nu-i aşa departe de comuna Tudor Vladimirescu şi pot veni des la oraş. Aş fi nesinceră dacă aş spune altfel, după cum tot aşa de nesinceră aş fi dacă aş spune că nu mă simt legată de profesia aleasă. Să ştiţi că la facultatea de medicină veterinară nu am ajuns în urma vreunui eşec la o altă facultate. E singura facultate la care am dat examen de admitere. Am multe rude medici veterinari şi din acest punct de vedere mă consider o crenguţă în vigurosul arbore genealogic al profesiei căreia vreau să mă consacru. El am apoi interlocutor pe un tînăr voinic, cu vorbă domoală şi gesturi sigure, un om croit parcă anume să înfrunte arşiţa verii sau vînturile toamnei. Este inginerul Petru Marin, horticultor. Va lucra la cooperativa agricolă „Scînteia" din Însurăţei. Soţia sa, Valentina Marin, este şi ea horticultoare şi colegă cu soţul. — Ce vă preocupă în aceste momente ? îl întreb pe proaspătul horticultor. Îmi răspunde simplu, fără să caute cuvintele : — Două lucruri : să găsesc condiţii de muncă şi de afirmare ; apoi, să găsesc din partea autorităţilor locale toată înţelegerea pentru a-mi crea condiţii bune de locuit. Sunt familist şi doresc din tot sufletul să mă stabilesc în această comună, să lucrez şi să am satisfacţii. Acele ceasornicului arătau că se apropie momentul reluării cursurilor, aşa că discuţia cu ultimul interlocutor, inginerul agronom Şerban Dobrescu, a fost aproape telegrafică : ) — Unde veţi lucra ? 1 — La cooperativa agricolă ( din comuna Stăncuţa. ) ‘ — Gînduri ? 1 — Multe. Dar pentru că nu am timp să vi le enumăr pe toate, mă voi referi la unul singur : să găsesc şi eu. Ca şi colegii mei, înţelegere din par- . tea celor cu care voi lucra. Ştiu că la cooperativa din со- i типа Stăncuţa lucrează un in- ' giner bun. Sper că îmi va im- ţ părtaşi experienţa sa. Sînt tînăr şi ştiu că adevărata uni- versitate e producţia. Alte gift- I duri ? Să mă aştern pe treabă, să materializez cunoştinţele i dobîndite în facultate. Aşadar, trei tineri specialişti, trei interlocutori agreabili, aceleaşi gînduri : de a-şi aduce contribuţia la consolidarea uni- taţilor în care vor lucra, de a se desăvîrşi, de a avea satis- facţii, idealuri spre care tinde orice tînăr în clipa cînd a păşit pragul profesiei. Sînt aspiraţii fireşti, pe deplin realizabile în vremurile pe care le trăim. ^ PETRE SURUPACEANU : Nota autorului : Iniţiativa de a-i convoca la Casa Agronomului pe tinerii specialişti şi de a-i pune în temă cu specificul unităţilor în care vor lucra este lăudabilă. „ Credem însă că Direcţia agri- colă şi Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole Brăila ar fi făcut un lucru şi mai util , dacă ar fi creat acestor tineri , posibilitatea de a cunoaşte ne- a mijlocit unităţile în care vor lucra. Pentru a şti unde se află : «comuna, mulţi dintre ei ape* ] lează la hărţi. Expunerile teo- retice, oricît de reuşite ar fi ele, nu pot nici pe departe suplini f foloasele contactului direct al tinerilor specialişti cu coopera- i tivele agricole. Dar nici acum ? nu-i prea tîrziu... I OGRADA CELOR 12916 SATE (Urmare din pag. 1) bani şi prin munca noastră, putem face două. De ce să coste şcoala sau căminul cultural o jumătate de milion, cînd le putem realiza cu cheltuieli mult mai mici? Şi totul s-a făcut cu preţul pe jumătate. Deputaţi şi simpli cetăţeni au devenit maiştri, salahori, diriginţi de şantier. „De ce să plătim la alţii cînd putem face noi ?" Şi au izbutit ! Au construit trainic ,şi bine. Fiecare a pus umărul, bănuii, tineri şi chiar cei mici. Aşa se învaţă meseria de constructor. De altfel, în multe şcoli verbul cel mai mult folosit pentru prezent şi viitor este a construi. Şi mai e ceva : oamenii satului au început să aibă pretenţii. Sunt pretenţii justificate. Nu se mai mulţumesc cu o şcoală cu patru săli de clasă, ci vor una cu etaj. Nu sunt mulţumiţi cu trotuare acoperite cu nisip, şi doresc dale din beton. Vor grădiniţe pentru copii, pomi fructiferi pe marginea şoselei, lumină electrică în fiecare casă, cămin cultural cit mai mare, dispensat cu medici edificaţi... vor pentru că aşa s-au obişnuit în ultimii ani. Să trăiască în mod civilizat. Toate aceste cerinţe ii pun pe primari în dificultate , de unde să înceapă, cum să facă ? — Cum să convingi un sat, ne spune primarul comunei Helişeu-Horia, din judeţul Botoşani, ca electrificarea s-o facem mai întîi la Corjăuţi şi nu la Iezer. „Păi de ce? zic iezerenii. S-o facem întîi la noi şi pe urmă la ei". Dar şi cei din Corjăuţi zic la fel. Vă închipuiţi cit e de greu pentru... arbitru ? Da, e greu... — Noi însă, ne spune primarul comunei Morăreşti din judeţul Argeş, trebuie sâ găsim motive temeinice pentru a-i lămuri pe locuitorii din 5 sate că o anume lucrare, de mare importanţă, s-o facem in cel de-al 6-lea sat. E greu, dar izbutim. Anul trecut, bunăoară, s-a hotărît să construim o clădire pentru şcoală în satul Deduleşti. O construcţie pentru şcoală cereau însă şi sătenii din Săpunari. Cum am rezolvat problema ? Am spus oamenilor deschis : n-avem posibilitatea ca într-un singur an să construim două şcoli. Mobilizăm toate forţele din cele 6 sate pentru construcţiaşcolii din Deduleşti, şi cînd o terminăm pe asta, o începem, iar cu toate forţele celor 6 sate, pe cea din Săpunari. Oamenii au fost de acord. Ca urmare, copiii din Deduleşti învaţă în şcoală nouă, iar în Săpunari s-a deschis şantierul anului viitor , s-a produs o bună parte din cărămida necesară, s-au procurat 20 tone ciment şi 3 tone oţel beton, aşa că la adunarea populară, care nu avea loc în aceste zile, se va hotărî de fapt un lucru care a început să fie împlinit. Desigur, o să fie repetată şi în acest an propunerea : să înfiinţăm un internat pentru elevii din clasele IX şi X. N-o să-l realizăm în 1971, dar va fi gata în 1972. Sperăm că la adunarea populară din toamna anului viitor să ie şi această propunere pe cale de realizare. — Şi sunt de acord oamenii ? In loc de răspuns, primarul comunei Morăreşti ne prezintă un procesverbal în care sunt consemnate angajamentele participanţilor la adunarea populară. Spicuim cîteva : Ion Checiu :„Să nu cumpărăm cărămida pentru şcoală. Ne angajăm s-o facem noi. Avem pămînt bun şi meşteri şi mai buni". Laurenţiu Popescu : „Mă angajez să particip la lucrări şi să dau 300 lei pentru procurarea materialelor necesare". Numeroase alte angajamente sună la fel. Şi nu numai la Morăreşti, ci şi la Milcoiu şi Vaideeni-Vîlcea, la Mera- Vrancea, la Broscăuţi-Botoşani şi în multe, multe alte comune. — Anul trecut, ne spunea mimatul comunei Milcoiu, am stabilit să instalăm două transformatoare electrice, să extindem reţeaua electrică pe încă 7 km., să facem cîteva drumuri şi poduri. Toate s-au realizat. Pentru anul viitor avem zeci de alte propuneri privind realizarea altor lucrări gospodărești. Să vedem ce s-o aproba în adunările populare pe sate... Da, ce s-o aproba în adunările populare...! Se vor aproba lucrări mai mari decît anul trecut. Vor fi realizate ? Fără îndoială ! Ograda săteanului se întinde acum pe 12 916 sate ! Bine aprovizionat, magazinul universal din comuna Movila Banului, județul Buzău, oferă cumpărăttorilor mărfuri dintre cele mai diverse. În imagine, raionul de țesături Actualitatea monografiei (Urmare din pag. 1) ■ ——'V ——— , comune care posedă o istorie scrisă a lor, realizată prin iniţiativa şi destoinicia cadrelor didactice şi nu numai a lor. Monografiile rurale de astăzi înfăţişează realele şi profundele transformări social-economice, tehnice, culturale produse la sate în ultimele două decenii, descriind amănunţit actualele condiţii de viaţă şi muncă ale ţăranilor cooperatori. Fiind autentice radiografii ale vieţii la sate, ele consemnează schimbările în modul de folosinţă a pămîntului, transformările locuinţei ţărăneşti ca urmare a tendinţelor de urbanizare, viaţa culturală, rolul intelectualizor, pătrunderea progresului tehnic în munca agricolă cit şi în viaţa personală a familiilor săteşti etc. Amploarea scrierii de monografii este însoţită şi de o diversificare a tematicii lor. Se realizează acum monografii ale cooperativelor agricole de producţie, ale şcolilor şi căminelor culturale sau ale diferitelor formaţii artistice cu o existenţă mai îndelungată. împlinirea a douăzeci de ani de la înfiinţarea cooperativei agricole din Ştefeşti-Ilfov a prilejuit cadrelor didactice din comună realizarea unei monografii a aşezării lor. Accentul în lucrare a căzut asupra rolului şi însemnătăţii pe care le are cooperativa agricolă de producţie în viaţa satului, a oamenilor. Cifrele cuprinse in monografie vorbesc sintetic despre munca desfăşurată pe tarlalele acum înfrăţite, despre realizările lor, despre saltul înfăptuit pe toate planurile, de viaţa nouă, îmbelşugată pe care o trăiesc astăzi oamenii din această comună. „Am considerat ca pe o datorie de onoare pentru noi, profesorii originari din comună, scrierea monografiei aşezării noastre. Concepută la început ca o monografie a şcolii de la a cărei înfiinţare au trecut o sută de ani, ea şi-a lărgit continuu aria problematicii studiate, ajungînd acum, în faza finală, o oglindă a ceea ce este astăzi comuna Berindeşti-Argeş". Profesorul Ion Trăsnea ne Vorbea în continuare despre sprijinul primit de la toate cadrele didactice ale şcolii, despre aportul unor elevi care au stras o bună parte din materialul documentar. In alte comune, la întocmirea monografiei au participat şi numeroşi săteni, mulţi dintre ei martori oculari ai diferitelor evenimente. Astfel, la Vlădeni (jud. Iaşi) colectivul ce a lucrat la elaborarea monografiei, sub conducerea lui Constantin Cojocaru, directorul căminului cultural, a discutat cu aproape toţi locuitorii, adunînd un volum impresionant de date, de mărturii din istoricul comunei care altfel s-ar fi pierdut, însoţirea monografiilor de grafice ilustrînd dinamica diferitelor sectoare de activitate a cooperativelor de producţie, fotografii, ce înfăţişează noile case din comună, dispensarul, şcoala, magazinul univesal, aşa cum este cea a comunei Belinţ (jud. Timiş) ridică incontestabil valoarea lor. Secretarul ştiinţific al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Vîlcea, profesorul Ion Creangă, releva dificultăţile pe care le întîmpinau cei dornici de a realiza monografii. Lipsa unui îndreptar metodologic ştiinţific a fost de multe ori o barieră în calea scrierilor de monografii. Apariţia volumului Două sate, monografie realizată de secţia de sociologie a Institutului de filozofie, răspunde acestei acute nevoi, fiind un excelent model pentru iniţierea în această muncă care, alături de pasiune, cere şi o pregătire temeinică. Polarizînd viaţa intelectuală a comunei, şcoala şi căminul cultural au datoria, acolo unde încă din păcate lipsesc monografii, să le elaboreze cit mai grabnic. Prinsă intr-un plan de activitate ştiinţifică a cadrelor didactice, scrierea monografiilor constituie, în acelaşi timp, un excelent prilej de angrenare a tuturor specialiştilor din comună, ingineri agronomi şi zootehnişti, mecanizatori, medici umani etc. Actualele monografii, analize din multiple unghiuri ale Întregului ansamblu sătesc, realizate după criterii riguros ştiinţifice, în care comentariul cronicarului este însoţit de date, de statistici, vor constitui peste ani autentice piese de o valoare documentarădeosebită. Ele vor reprezenta borne în timp ce marchează drumul parcurs de harnica noastră ţărănime călăuzită de partid, pentru construirea societăţii socialiste. SATUL SOCIALIST A,A :'*gW|?JWw! Nr. 483 — Miercuri 25 noiembrie RĂSPUNSURI LA UN RĂSPUNS Cititorii noştri au reţinut, probabil, faptul că în lunile septembrie şi octombrie ziarul „Satul socialist" a găzduit în coloanele sale mai multe articole care scoteau în evidenţă o seamă de carenţe în aprovizionarea unor unităţi comerciale săteşti cu produse specifice sezonului de toamnă şi iarnă. Ce au întreprins, între timp, uniunile judeţene ale cooperaţiei de consum şi Centrocoopul pentru înlăturarea deficienţele semnalate ? După cum relatam în articolul „Comerţul cooperatist a intrat pe recepţie", publicat în ziarul din 23 septembrie a.c., conducerea Centrocoopului ne informa atunci despre o seamă de măsuri iniţiate pentru înlăturarea lipsurilor sesizate. Atunci, tov. I. VETRONEANTJ, director general al Direcţiei generale pentru îndrumarea comerţului, alimentaţiei publice şi turismului din Centrocoop ne promitea că „După Întoarcerea delegaţilor noştri de pe teren, vă vom informa şi asupra altor măsuri Întreprinse pentru remedierea lipsurilor semnalate şi Îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei de la sate". Acum, fiind în posesia răspunsului promis, selectăm din el cîteva din măsurile ce s-au luat de către Centrocoop : • S-au obţinut de la C.S.P. şi de la Ministerul Comerţului Interior cote suplimentare la unele mărfuri mult solicitate, la care cererile unităţilor săteşti nu erau acoperite integral ca : orez, conserve de peşte, peşte sărat, biscuiţi, condimente, lapte praf, articole de menaj din faianţă, tacîmuri cositorite şi inoxidabile, maşini de cusut, sîrmă zincată, cuie speciale, tablă zincată etc. Aceste suplimentări vor duce la o mai bună aprovizionare cu mărfuri a populaţiei din mediul rural. • S-au constituit 4 brigăzi care au sarcina de a analiza activitatea unor uniuni judeţene şi a stabili măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii economice. Această metodă de lucru va contribui în mod substanţial la îmbunătăţirea activităţii comerciale a cooperaţiei de consum. • Cu ocazia instruirii cadrelor de conducere de la întreprinderile economice judeţene (directorii coordonatori, directorii comerciali şi şefii serviciilor comerciale), acţiune organizată în luna septembrie a.c. la Bucureşti , au fost dezbătute pe țarg articolele publicate in ziarul „Satul socialist", fiind puse în discuţie măsurile concrete ce trebuie luate la nivel de întreprinderi şi cooperative pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu mărfuri a magazinelor. • Delegaţi din Direcţia generală pentru îndrumarea comerţului, alimentaţie publică şi turism s-au deplasat în judeţele vizate în articolele amintite pentru a sprijini întreprinderile economice judeţene în remedierea lipsurilor semnalate. Cu această ocazie s-au întreprins o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea in continuare a aprovizio pe urmele articolelor яшшваквяшшшшшшт publicate nării populaţiei de la sate. De asemenea, au fost aplicate sancţiuni celor care s-au făcut vinovaţi de deficienţele constatate. In continuare, răspunsul primit de la Centrocoop scoate în evidenţă şi unele greutăţi pe care le întîmpină cooperaţia de consum, în obţinerea fondului de marfă necesar. Astfel, numai în sectorul textile-încălţăminte, unde aprovizionarea se realizează prin întreprinderile comerciale cu ridicata ale Ministerului Comerţului Interior, necesarul pentru trimestrul III a.c. a fost asigurat în proporţii reduse, ca de pildă, la : basmale cu 30 la sută, elastic comercial cu 42 la sută, cizme din cauciuc pentru bărbaţi cu 57 la sută, faţă de cusut cu 75 la sută, sibir cu 77,7 la sută, cizme de cauciuc pentru femei şi copii cu 82 la sută, finet, barchet, diftină cu 84,6 la sută etc. La această situaţie au contribuit şi restanţele de livrări înregistrate la unele articole ca : vase emailate, maşini de gătit, sobe de încălzit, lunerie comercială, tacîmuri cositorite etc. Pentru a limita consecinţele acestei situaţii, au fost luate unele măsuri pentru gospodărirea cit mai judicioasă a fondului de produse existent. Una din aceste măsuri se referă la concentrarea mărfurilor de sortiment complex — de cerere periodică și rară — și a celor cu caracter temporar deficitar în magazinele situate în centrele comunale şi zonale, în răspunsul primit de la Centrocoop se face şi următoarea precizare : „Asupra măsurilor concrete luate de fiecare întreprindere economică judeţeană, vizată în articolele publicate, aţi fost informaţi direct prin răspunsurile date de acestea". Corectăm : ar fi trebuit să fim informaţi. In realitate, o seamă de întreprinderi economice judeţene ale cooperaţiei de consum nu ne-au trimis nici un fel de răspuns la criticile ce le-au fost adresate. De a- semenea, o mare parte dintre con- I ducerile cooperativelor criticate nu s-au „ostenit" să informeze ziarul despre măsurile ce le-au luat pentru curmarea deficienţelor re- latate în articolele publicate de ziarul nostru. In această situaţie sîntem datori să ne referim şi de această dată la cîteva deficienţe care continuă să se manifeste în activitatea unor unităţi comerciale ale cooperaţiei de consum. Bunăoară, un grup de cititori din comuna Slătioara, judeţul Vîlcea, ne semnalează că în unităţile comerciale locale lipsesc de multă vreme : ţigări cu filtru, ciocolată, biscuiţi şi mezeluri. In satul Poenari din judeţul Gorj nu se găsesc decît două sortimente de, bomboane, lipsind şi de aici biscuiţii. De asemenea, în satul Bălteşti, din acelaşi judeţ, nu se găseşte decît^un singur sortiment de ciocolată, lipsind cu desăvîrşire sare bulgăr — mult solicitată de crescătoriile animale — esenţă de rom, hîrtie de celofan, arpacaş, zahăr cubic, biscuiţi etc. Intenţionat ne-am referit doar la unele produse mărunte, a căror lipsă din magazinele săteşti nu poate fi motivată, întrucît ele se găsesc în cantităţi suficiente în depozitele întreprinderilor comerciale şi ale fabricilor producătoare. Lipsa lor din rafturile magazinelor săteşti scoate în evidenţă nepăsarea celor ce au datoria să asigure buna aprovizionare a satelor cu toate produsele solicitate, produse pe care economia ţării le asigură în cantităţi suficiente. Dar ce pretenţii să avem la aceştia (ne referim la conducerile unor uniuni judeţene ale cooperaţiei de consum, ale unor întreprinderi economice subordonate şi ale unor cooperative de consum) cînd ei nu se ostenesc să răspundă măcar la criticile formulate de atîtea ori la adresa lor prin coloanele ziarului nostru ? Aşadar, aşteptăm în continuare răspunsuri scrise şi mai cu seamă măsuri practice a căror eficienţă s-o subliniem cit mai curînd. DUMITRU GHEORGHIŢA ADUNATE DE PRIN SATE • IMPRUDENŢA E plăcut ca de la slujbă să te întorci acasă Cu autoturismul Ilie Nan, de la I.M.A. Miercurea, judeţul Sibiu, n-avea autoturism, dar se întorcea acasă , cu tractorul. Fără aprobarea conducerii, fără far în plină noapte, neatent la un viraj, a căzut de la o înălţime de doi metri. Şi... nu s-a mai sculat. • INVENŢIE FĂRĂ BREVET Priceput în tehnică, cetăţeanul Ion Tîlea din comuna Bradu (Argeş) îşi construieşte cu mijloace proprii un cazan de ţuică. Invenţia sa n-a fost „brevetată". Omul şi-a preparat ţuica fără a mai apela la cazanul obştii. Organele de miliţie i-au confiscat cazanul, urmînd ca inventatorului să i se asigure şi un suficient timp de gîndire spre a descoperi adevărul simplu că viaţa trebuie trăită cinstit. • CAMATARUL A făcut ce-a făcut Vasile Coman din Vişeul de Mijloc, judeţul Maramureş, şi a strîns o anumită sumă de bani. Nu a depus-o la C.E.C., ci o împrumuta sătenilor. La 1 000 de lei, pe timp de o lună, pretindea o dobîndă de 100 de lei. Intr-un an a strîns o sumă frumuşică. Pentru banii luaţi în acest mod г s-a dat un an. E clar de care ! #„FRIGORIFERE" SĂTEȘTI Nimic exagerat. In comunele Ticuşul Vechi, Beclean, Vlădeni şi nu numai în ele, din judeţul Braşov, au fost date in funcţiune frigorifere de mare capacitate. Ele congelează orice, chiar şi oameni. Este vorba de sălile de spectacole ale căminelor culturale. TELEVIZIUNE JOI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL Г. 18.00 Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.20 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. 20.25 Ancheta T.V. Monumente în pericol . 21.25 Panoramic ştiinţific. 22.00 Actualitatea gîndirii lui Fr. Engels. 22.50 Telejurnalul de noapte __ PROGRAMUL II. 20.00 Concert simfonic al orchestrei radioteleviziunii. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Film artistic. Lumină intimă. 22.20 Documentare românești. ik 1 VEGHEA PURUCA (Urmare din pag. 1) județul Bacău, a fost prins în timp se transporta într-o căruţă la domiciliul său 331 kg de grîu sustrase din magaziile cooperativei. Nu întîmplător ne-am oprit la aceste două exemple. Cooperatorii au investit încrederea în aceşti oameni acordîndu-le girul pentru a îndeplini funcţii de răspundere. Cum au răspuns ei acestei încrederi ? Urmărind prin funcţia pe care au îndeplinit-o căpătuiala cu orice preţ. Goana după cîştigul obţinut al lor, fără muncă, i-a făcut pe Gheorghe Nicolae şi Gheorghe Vlase din comuna Sascut, judeţul Bacău, să fure de pe tarla 450 kg de grîu. Oare aceşti indivizi au uitat un lucru elementar — acela că numai munca cinstită, nu furtul şi alte mijloace de căpătuială, dau oamenilor adevărate satisfacţii, demnitatea umană, respectul celor care o înconjoară, mîndria de a fi participanţi activi la făurirea bogăţiilor societăţii noastre ? Mai există pe alocuri şi concepţia după care trei sau patru ştiuleţi de porumb, un pumn de fasole, sau „un mic chef" al membrilor consiliului de conducere nu afectează cu nimic, sau prea puţin, avutul obştesc al unei cooperative. Cite puţin, cite puţin, Teodor Ivan, Marin Jurcă, Viorica Costea şi alţii din comuna Seitin, judeţul Arad, au furat 1 400 kg de cartofi. In astfel de situaţii ne întrebăm : Ce s-ar alege din venitul unei cooperative dacă fiecare din membri şi-ar lua la fel de „puţin" ? Exemplele nu sînt unice şi tocmai acest lucru permite concluzia că descoperirea şi tragerea la răspundere a oricărui individ care pricinuieşte pagube averii obşteşti este o sarcină de primă importanţă a organelor de conducere, a fiecărui om cinstit, astfel incit nici un infractor să nu rămînă nepedepsit. Se impune ca faţă de cei care fură, să se formeze o puternică opinie critică de masă, să se creeze un climat care să facă imposibilă comiterea unor astfel de fapte antisociale. Faptele de neglijenţă, risipă, furt, trebuie să fie discutate public, în cadrul adunărilor generale ale cooperatorilor, astfel incit toţi acei care încalcă normele societăţii noastre să primească blamul celor ce muncesc cinstit. Din păcate mai sunt cazuri cînd comisiile de judecată nu dezbat rapid, aşa cum s-ar cuveni, toate cazurile de sustragere din avutul obştesc, iar sancţiunile ce ar trebui să fie aplicate îşi pierd din rolul lor educativ, influenţează negativ opinia publică. A „închide ochii" faţă de asemenea abateri, a întîrzia aplicarea unor pedepse, cerute şi în funcţie de gravitatea faptelor, înseamnă a le încuraja. Cum ar putea justifica astfel de „întîrzieri" comisiile de judecată din comunele Plopana, Helegiu, Căiuţi, Mărgireşti din judeţul Bacău ? Au uitat că integritatea avutului obştesc intere- sează pe toţi, că nepedepsirea vinovaţilor poate avea efecte daună- toare ? Acolo unde mai există astfel de cazuri trebuie să se desfăşoare o susţinută rotnică politico-educativă pentru dezvoltarea simţului de răspundere al cooperatorilor faţă de apărarea şi întărirea avutului obştesc, faţă de bunul mers al treburilor cooperativei.