Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-22 / nr. 531
A PAGINA 2 SATUL SOCIALIST CUM CALCULAŢI VALOAREA MANOPEREI ? Volumul de muncă vie şi costul manoperei le-ar calculat în funcţie de doi factori aşa-numiţi restrictivi : numărul de îngrijitori şi obligaţia de a obţine o producţie convenabilă sub raport economic. îngrijitorii pe care îi are ferma — 23 cu toţii — pot efectua într-un an circa 19000 de norme convenţionale. Cantitatea de muncă fiind dată, a trebuit ca, încadrîndu-ne în această resursă limitată, să ne propunem obţinerea unei producţii anuale în valoare de 1320 000 de lei. Am precizat mai înainte că o cerinţă esenţială a producţiei obţinute o reprezintă costul ei pentru ca unitatea să realizeze venit net. Aceasta în condiţiile în care dispunem de un efectiv de vaci de la care nu se poate realiza, în medie, decît circa 1 500— 1600 de litri pe an. Iată, aşadar, şi a treia restricţie. Să le recapitulăm , cu 23 de îngrijitori, care pot efectua 19 000 de norme convenţionale, trebuie obţinută o producţie de lapte rentabilă de la animale cu potenţial productiv redus. Iată acum cum ne-am descurcat în condiţiile celor trei restricţii. La stabilirea costului manoperei ce trebuie inclus în producţia globală am pornit de la valoarea producţiei totale ce se poate obţine de la un animal. Calculele ne-au arătat că, raportată la o vacă, valoarea laptelui, viţeilor şi a îngrăşămintelor organice, pe an, nu poate depăşi 3 260 de lei. Minimul cheltuielilor cu care se poate realiza această producţie în condiţii de rentabilitate se ridică la 3190 de lei, manoperei revenindu-i 950 de lei. Cuantumul cheltuielilor pentru munca vie a fost stabilit luîndu-se în consideraţie toate lucrările ce trebuie executate pentru îngrijirea unei vaci în condiţiile unităţii noastre pentru a produce într-un an 1 600 de litri de lapte şi 0,8 viţei. S-a totalizat, astfel, un consum de 43,2 norme pentru îngrijirea unei vaci timp de 12 luni. S-ar putea obiecta că cele 43,2 norme acordate pentru îngrijirea unei vaci sunt insuficiente. Aceasta este numai o aparenţă. Cantitatea de muncă ce se consumă pentru producţia globală planificată nu este mai mare decît cea prevăzută de noi în devizul de lucrări. în ferma noastră un îngrijitor are în primire 17 vaci cu lapte şi execută pentru lotul său toate lucrările necesare. Practic, munca lui începe şi se termină în pragul adăpostului, echipa de deservire efectuînd celelalte lucrări — pregătirea nutreţurilor, transportul gunoiului la platformă etc. Consumul de muncă pentru îngrijirea celor 350 de vaci şi juninci, care are acum ferma, este de 11 436 de norme. Acest consum ne permite să realizăm mia de lei producţie globală cu o manoperă în valoare de 315 lei. Cum şi cheltuielile materiale au fost reduse, cooperativa noastră va obţine în 1970 venit net din creşterea vacilor de lapte. Pînă în acest an cheltuielile de producţie au depăşit veniturile. Am vorbit pînă acum despre norme de muncă. Ele constituie mijlocul de măsurare a muncii. Poate însă exista şi muncă sterilă. Noi nu retribuim eforturile făcute în gol, ci pe cele care se soldează cu producţie şi venituri. Normele ce apar în plan şi în calculaţii au o anumită valoare. Retribuţia propriu-zisă se acordă în special în funcţie de producţie. Atribuim 60 la sută din valoarea manoperei pentru producţia de laptemarfă, 25 la sută pentru viţeii obţinuţi şi restul de 15 la sută pentru îngrijire. Dacă îşi realizează sarcinile la primii doi indicatori, un îngrijitor este retribuit într-un an cu 13 140 de lei. Să presupunem că un îngrijitor şi-a realizat planul la lapte numai în proporţie de 80 la sută. Cît va primi în acest caz ? Simple calcule aritmetice ne arată că pentru producţia de lapte costul manoperei este de 7 884 de lei. In cazul presupus, se acordă din aceşti bani numai un procent egal cu proporţia în care a fost realizată producţia, adică 6 007,20 Iei. Calculul este şi de această dată simplu: înmulţim numărul 7 884 cu 80, iar produsul îl împărţim la o sută. La fel se procedează în situaţia în care nu se realizează numărul de viţei planificaţi. Noi nu am prevăzut în cazul nerealizării unui indicator şi reţineri din plata cuvenită pentru îngrijire. Am prevăzut însă o măsură ce ni se pare mai eficientă. Pentru a evita ca efortul unor îngrijitori să se îndrepte numai spre realizarea unei anumite părţi a planului de producţie, am hotărît ca la sfîrşitul anului să fie luată in consideraţie şi starea fiziologică a animalelor. Dacă aceasta va fi inferioară celei stabilite, îngrijitorului vinovat i se va reţine, potrivit hotărlrii adunării lucrătorilor din fermă, 5 la sută din retribuţia cuvenită. Aşadar, în esenţă, plata manoperei în ferma zootehnică a cooperativei noastre se va face în funcţie de producţia de lapte-marfă şi de viţeii obţinuţi de-a lungul unui an de zile. Eventualele depăşiri vor fi plătite în bani potrivit tarifelor rezultate din calculul manoperei, îngrijitorul va primi 48 de lei pentru fiecare hectolitru de lapte-marfă şi 234 de lei pentru fiecare viţel obţinut peste plan, dacă vaca a rămas din nou gestantă. S-ar putea ca cineva să se întrebe: de ce acordăm retribuţia în funcţie de producţia de lapte-marfă şi nu o calculăm la tot laptele muls ? Pentru a-i determina pe ingrijitori să reducă consumul de lapte dat în hrana viţeilor şi să contribuie, astfel, la sporirea cantităţii de lapte-marfă. Mai este şi un al doilea motiv : pentru laptele administrat ca hrană îngrijitorul este plătit în cadrul retribuţiei de 234 de lei acordate pentru fiecare viţei predat sănătos. Atît modul în care am inclus în cheltuielile de producţie costul manoperei, cît şi felul cum am calculat-o şi repartizat-o procentual s-au dovedit corespunzătoare. Anul trecut am reuşit procedind la fel să livrăm aproape 400 de hectolitri de lapte peste plan. De curînd am încheiat cu fiecare îngrijitor în parte un contract pentru producţia anului 1971. în contract sînt înscrise sarcinile individuale de producţie, precum şi cîştigul pe care îl va realiza titularul de contract în condiţiile îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin. Ca urmare a măsurilor economice şi organizatorice luate s-a întărit disciplina in muncă, a sporit preocuparea îngrijitorilor pentru loturile lor de animale, iar producţia înregistrează creşteri simţitoare. Cititorii întreabă, cititorii Ing. AUREL TANTANĂ şeful fermei zootehnice din cooperativa agricolă de producţie Humele Munca vie este, cum bine se ştie, singura producătoare de valori noi, singura care sporeşte avuţia naţiunii. Ea oferă, totodată, una din cele mai importante surse de reducere a preţului de cost al produselor. Tocmai de aceea, la şedinţa de lucru ţinută la 23 noiembrie la C.C. al P.C.R. s-a acordat o importanţă deosebită problemelor ce ţin de utilizarea forţei de muncă. Problema folosirii cu eficienţă sporită a forţei de muncă se pune în orice unitate, dar mai cu seamă in cooperativele mici cu un număr redus de braţe de muncă. In calitate de contabil şef, mie mi-a revenit sarcina ca, împreună cu cadrele tehnice, să calculez necesarul de muncă, pe culturi, sectoare, formaţiuni de lucru şi, corelat, valoarea manoperei. Este evidentă dependenţa valorii manoperei de normele de muncă folosite. Cooperatorii au înţeles că veniturile le sunt determinate nu de numărul normelor, ci de ceea ce ne-am obișnuit să numim valoarea normei. Ei au opinat pentru utilizarea în munca de planificare și în activitatea practică a unor norme mai mari. Găsindu-le corespunzătoare, noi am optat pentru normele recomandate de normativele orientative ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Totodată, ne-am propus să sporim productivitatea muncii, extinzînd cît mai mult cu putinţă mecanizarea in toate sectoarele. Adoptînd norme de muncă realizabile cu efort mediu într-o zi calendaristică și extinzînd mecanizarea am ajuns la concluzia că ne sunt necesare 43 600 de norme fizice, care, transformate, înseamnă 55 400 de norme convenţionale. La o serie de culturi, producţia globală ce se realizează cu o normă convenţională este mulţumitoare. In porumb, bunăoară, cu o normă se obţine o recoltă în valoare de 152 de lei. La gnu, producţia ce revine la normă este, valoric, de aproape patru ori mai mare. Diferenţa se explică prin gradul diferit de mecanizare a lucrărilor la cele două culturi. La celelalte culturi, precum şi in zootehnie, valoarea manoperei continuă însă să fie ridicată. Aceasta face ca mia de lei producţie globală să se realizeze, pe ansamblul unităţii, cu o manoperă în valoare de 473 de lei. Rezultă de aici, avînd în vedere şi cheltuielile materiale, un nivel de rentabilitate necorespunzător. La aceasta conduce şi faptul că am planificat o retribuţie care reprezintă maximul posibilităţilor noastre actuale. Am procedat astfel în ideea de a asigura un cîştig superior venitului minim garantat. La stabilirea normelor pe lucrări şi calcularea manoperei am avut grijă să nu fie favorizate anumite sectoare. Pe lîngă faptul că n-ar fi fost drept, favorizarea unor sectoare ar fi atras braţele de muncă şi ne-am fi trezit cu culturi pe care cooperatorii să refuze să le întreţină pe bază de acord global. Cooperatorii sunt mulţumiţi de modul în care am calculat valoarea manoperei şi s-au angajat să realizeze producţii şi venituri superioare celor planificate. Noi am considerat că pentru producţiile realizate peste plan este bine să acordăm şi plată suplimentară. Ea va fi de 30 la sută din valoarea depăşirii şi se va achita în bani cooperatorilor din sectoarele legumicol şi zootehnic şi în natură cultivatorilor de cereale şi cartofi. De menţionat că plata pentru depăşire se acordă în condiţiile în care cooperativa nu efectuează cheltuieli materiale suplimentare. ION DINICĂ contabil şef al cooperativei din Racoviţa, judeţul Argeş (Urmare din рад. a nimalelor rezultă că el trebuie să obţină un spor zilnic total de creştere în greutate de 26 kg. Dacă realizează, să zicem, numai 18,75 kg, îngrijitorul va fi normat la nivelul acestui spor. I se vor atribui adică doar 0,75 norme de categoria a patra. Este de la sine înţeles că animalele nu sunt cîntărite zilnic, ci doar o dată pe lună. Operaţia are loc la sfîrşitul lunii. Acelor îngrijitori ale căror loturi de animale au înregistrat creşteri în greutate de 780 kg li se acordă 32 de norme. Dacă creşterea este mai mare, îngrijitorilor li se acordă normele în plus care li se cuvin. In aceste condiţii pentru o mie de Iei producţie globală, se cheltuiesc 430 de lei cu manopera. Consumul de muncă pentru grădina de legume, al doilea sector important de producţie al cooperativei noastre, s-a stabilit întrucîtva asemănător. Adică, fiecare lucrare este încadrată într-o anumită categorie şi în devizele culturilor s-a stabilit necesarul de manoperă pentru obţinerea recoltei planificate. Noi am prevăzut să recoltăm în medie 15 000 kg de legume la hectar, ceea ce însemnează o producţie globală de 1 516 000 de lei. Pentru obţinerea acestei producţii sunt necesare 25 000 de norme. Efectuînd calculele de rigoare după procedeele cunoscute am constatat că în grădina de legume mia de Iei producţie globală se obţine cu o manoperă în valoare de 564 de Iei. Aşadar, la aceeaşi unitate de producţie globală, costul manoperei este mai mare în legumicultura decît in zootehnie cu 136 de Iei. Faptul se datoreşte unei productivităţi a muncii mai reduse, consecinţă a dotării încă nesatisfăcătoare a secţiei de mecanizare cu mijloace mecanice cu profil legumicol. Pe de altă parte, productivitatea muncii rămîne scăzută în legumicultură şi datorită amelioratorilor care nu au izbutit să creeze soiuri de legume cu potenţial ridicat. Legumele pe care Ie cultivăm dau recolte slabe şi in condiţii de AL COSTACHE aplicare integrală, corectă, a agrotehnicii recomandate. Cooperatorii care obţin recolte superioare celor planificate vor fi retribuiţi pentru producţia dobîndită peste plan tot la nivelul manoperei calculate. Plata pentru depăşire se va acorda numai în bani. In situaţia în care nu se realizează producţia planificată la o anumită cultură, formaţiei in cauză i se va reduce într-o proporţie egală numărul de norme pentru ca in toate cazurile valoarea manoperei să rămînă neschimbată. Metodologia folosită pentru calcularea valorii muncii vii în legumicultură am utilizat-o şi pentru a stabili costul manoperei la cultura griului, porumbului etc. Dacă raportăm totalul cheltuielilor la valoarea producţiei globale rezultă pe ansamblul cooperativei o valoare a manoperei de 421 de lei. Aşadar, în sectoarele de bază ale unităţii se consumă mai multă muncă vie decît în celelalte sectoare. Deoarece ne propunem să extindem în continuare atît cultura legumelor, cît şi îngrăşarea taurinelor, este evidentă necesitatea de a găsi căi de creştere a productivităţii muncii în cele două sectoare. Trebuie să sporim productivitatea muncii, obligaţi atit de nevoia de a reduce costul manoperei la unitatea de produs, cît şi de faptul că numărul mic de membri pe care îl are cooperativa nu permite efectuarea a mai mult de 70 000 de norme într-un an. Sporirea productivităţii muncii rămîne, deci, singura cale de lărgire a producţiei. Pentru cooperative prezintă o şi mai mare importanţă reducerea cheltuielilor materiale. Noi obţinem mia de lei producţie globală cu cheltuieli materiale în valoare de 452 de lei. Adunînd la acestea costul manoperei rezultă un venit net de 127 de lei la fiecare mie de lei producţie globală. Ne vom strădui ca venitul net pe care îl vom realiza să-l depăşească pe cel reieşit din calcule. In acest scop vom lua toate măsurile ce ne stau la îndemînă pentru reducerea cheltuielilor materiale şi a costului manoperei în condiţiile creşterii veniturilor ţăranilor cooperatori. I I STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 22 ■ Ianuarie , procesul de încălzire a vremii se va resimţi şi în regiunile din estul ţării. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii locale mai ales sub formă de burniţă şi ploaie in jumătatea de vest a ţării. In rest precipitaţii izolate. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sudic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 7 şi 3 grade, iar cele maxime între minus 2 şi 8 grade, în sud-estul ţării, ceaţă persistentă. In Cîmpia Dunării pe alocuri se va produce polei. Vineri 22 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 44 de minute. Apune la ora 17 Ą 11 minute. De la începutul anului au trecut 22 de zile. Pînă sfîrșitul anului au rămas 343 de zile. « Nr. 531 Vineri 22 ianuarie Garoafele — simbol al frumuseţii şi hărniciei oamenilor. Instantaneu de iernă în serele de la Codlea Foto: I. BRAGHEŞ Sîmbătă 23 ianuarie RADIO PROGRAMUL I. : 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Mioriţa. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.30 Din ţările socialiste. 11.30 Frumoasă eşti patria mea. 12.00 Muzică uşoară. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiodivertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 21.25 Consemnări de Gheorghe Dolgu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. : 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.10 Din repertoriul orchestrei de muzică populară Brîuleţul din Constanţa. 11.00 Pe marginea Dunării — cintece şi jocuri populare. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.15 Cintece populare interpretate de Elena Bologa şi Tudor Heria. 12.30 Călătorie muzicală. 14.05 De toate pentru toţi. 15.20 Cintece din folclorul păstoresc. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Concert de muzică populară. 17.50 Muzică uşoară. 18.55 Partidului, inima şi versul. 19.40 Muzică populară. 22.00 Romanţe interpretate de Ioana Radu şi Alexandru Grozuţă. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I.. 17.00 Deschiderea programului. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1 001 desert 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Thne-enciclopedia. 20.50 Dragoste, poveste veche. 21.15 Film serial : Incoruptibilii 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.20 Haltere : România — Franţa. 22.50 Seara melodiilor îndrăgite. PROGRAMUL II. 20.00 La fîntîna dorului. 20.30 Reflector. 21.00 Buletin de ştiri. 22.00 Reportaj pe glob. 22.45 închiderea emisiunii programului II. Trunchiul creşte viguros ore de bilanţ ! Le facem la sfîrşitul zilei, al săptămînii, la capătul lunii sau anului. Uneori mult mai tîrziu. Zilnic, poţi spune că ai realizat cutare sau cutare lucru. Spune ceva acest bilanţ ? Spune, în măsura în care el reliefează că azi ai făcut mai mult ca ieri. La fel poate fi considerat şi bilanţul săptămînal, şi cel lunar, şi cel anual. Dar bilanţul de o viaţă cu ce să-l comparăm ? Căci, precum se ştie, există o vîrstă, să zicem cea de 70 sau 80 de ani, cînd te întrebi : „Сi-am făcut o viaţă întreagă ?“ Răspunsurile sînt diferite ; unii spun : „M-am distrat, am mîncat pe săturate, am băut din belşug". Alţii însă (şi aceştia formează majoritatea) îşi fac altfel de bilanţuri sub care nu trag linie şi nu fac totalul, întrucât nici nu au de gînd să încheie conturile. La cine să ne oprim mai întîi ? Am întîlnit în mai toate satele prin care am trecut în ultima vreme, familii care au sărbătorit sau vor sărbători în curînd nunta de aur. Cincizeci de ani de convieţuire, cincizeci de ani de bucurii şi necazuri, împărţite împreună. Cincizeci de ani dedicaţi muncii pe ogoare. Cincizeci de ani de preocupări pentru creşterea şi educarea copiilor. A fost greu, a fost uşor ? Aceşti bătrîni, în ziua nunţii de aur, privesc fotografia de acum 50 de ani (ca mireasă, el ginere), apoi se uită în oglindă şi îşi spun : „Babo (sau moşule), nu am trăit degeaba !“. Pentru un asemenea eveniment se pregăteşte Radu Bădără din comuna Surdila — Găiseanca, judeţul Brăila. A făcut un bilanţ cu mai multe rubrici. La rubrica „copii" a scris apăsat : 4. A tras o linie. La o altă rubrică, „profesiile copiilor" a scris : Virgil — tehnician la „Laminorul"—Brăila; Costică — şofer la Salvare ; Neluţa — la Arta modei — Bucureşti ; Pompiliu — funcţionar superior în M.I.C.M. — Bucureşti. — Capitolul nepoţi e cam „sărac", spunea Radu Bădără. Doar trei, din care doi studenţi. Bunicul, primise cu o seară înainte o scrisoare de la nepoata sa Carmen — studentă la medicină. Ea îi scria că în seara de... va vor- GÎNDURI LA NUNTA DE AUR și la radio în cadrul unei emisiuni pentru tineret. Ca să treacă vremea mai repede pînă „diseară" bunica iesea de zor la niște lăicere, iar bunicul robotea ceva prin bătătură. Seara o s-o asculte pe Carmen. — Au mai rămas niște rubrici goale , de pildă, la strănepoţi ? am întrebat. — Se completează şi ea, avem răbdare... In bilanţul bătrînului Radu Bădără mai sînt şi alte rubrici. Reţine atenţia cea referitoare la munca depusă de bunic în cooperativa agricolă. E trecută acolo cifra 200. Adică 200 de norme a realizat în anul 1970. Mai adăugăm că e vorba de un cooperator cu 18 ani vechime în cooperativă, a cărui pensie se dublează în acest an. El, Radu Bădără, nu are de gînd să rămînă acasă : „Ogorul cel mare al cooperativei are nevoie de braţe de muncă şi eu încă mai pot să muncesc !" E o hotărîre pentru anul 1971. Şi aşa va fi ! Aşa a fost în toţi anii. Nici nu se topeşte bine zăpada şi Radu Bădără e prezent în vie. In comuna Cilibia din judeţul Buzău ne-am întîlnit cu Niculae şi Maria Bostan. Ei au crescut opt copii. Toţi îşi au rostul lor. Şapte sînt căsătoriţi, au copii. A mai rămas doar Gheorghiţă, care e controlor de calitate la Fabrica de cînepă din Buzău. — Mai aşteptăm o noră şi încă cîţiva nepoţi, care să sporească numărul celor 15 de pînă acum. Se vor completa rubricile şi în bilanţul familiei Bostan. Gheorghiţă e băiat harnic şi chipeş... Bătrînii se bucură ! Am rugat pe secretarul consiliului popular din comuna Piscu, judeţul Galaţi, să ne recomande o familie care şi-a sărbătorit sau care se pregăteşte să-şi sărbătorească nunta de aur. Modul cum a redat arborele genealogic al uneia dintre familiile recomandate ne-a plăcut în mod deosebit. De la numele de bază al familiei Alecu şi Nazarina Angheluţă plecau 6 săgeţi , urmau numelor celor 6 copii. De aici porneau alte 12 săgeţi ; erau trecute numele nepoţilor. Apoi încă 7 anii care reprezentau strănepoţii. Schiţa apărea ca un copac bătrîn cu zeci de ramuri tinere. Şi oricît de bătrîn ar fi, trunchiul trăieşte prin aceste ramuri tinere şi puternice. In faţa magazinului din Ciucurova, judeţul Tulcea, am întîlnit un bătrîn. Purta un baston subţire, al cărui mîner reprezenta capul unui cîine de vînătoare. — Mai munciţi ? — Da ! De ce să nu muncesc ? — Sînteţi în vîrstă, ar trebui să vă odihniţi. — La 76 de ani sînt în vîrstă ? Pămîntul nu trebuie muncit ? — Fireşte, dar dumneavoastră... — Eu ! L-am apărat în 1916, la Mărăşeşti. Anul trecut am primit „Virtutea ostăşească". Şi dacă vreţi să ştiţi, am fost în regimentul 11 infanterie ! Ce întrebări să mai pui ? Şi cui ? Lui S. Matei de 80 de ani, care-ţi spune cu mîndrie că el a fost primul înscris în cooperativa agricolă din Mahmudia, judeţul Tulcea ? Lui Teodor Teoanu (74 ani) care zice cu haz că „la noi mai sînt şi tineri care n-au făcut 200 de norme cît am făcut eu ?“ Ce să-i mai întrebăm ? A fost greu, a fost uşor?... Viaţa nu e numai o poezie frumoasă. Mai sînt şi greutăţi şi tocmai aici e frumuseţea : să treci peste ele. Şi toţi cei cu care am discutat au,trecut şi încă nu au abandonat. Copacii bătrîni au înfipte adînc rădăcinile în pămînt ! Şi seva lor plină de experienţă pulsează din plin. GH. NEAGU D. TARNAUCEANU In magazinul Universal din comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea, la standul de vînzare a produselor electrotehnice Foto: C DUMITRU T5Ш шва » шш гошд « Timpul probabil pentru 23, 24 şi 25 ianuarie , vremea va continua să se încălzească la începutul intervalului şi va fi în general umedă. Vor cădea precipitaţii sub formă de burniţă şi ploaie, mai frecvente în nord-vest. În zona de deal MEDALIONI AMPERE Se împlinesc 196 de ani de la naşterea fizicianului şi matematicianului francez André Marie Ampère, membru al A-Academiei de Ştiinţe din Paris. A fost unul dintre întemeietorii electrodinamicii moderne. în 1820 a descoperit legea interşi de munte precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între minus 7 şi 3 grade, iar cele maxime intre zero şi 10 grade. Ceaţă frecventă în estul ţării la începutul intervalului acţiunii curenţilor electrici, fundamental pentru electrodinamica, şi a emis ipoteza curenţilor moleculari pentru explicarea magnetismului corpurilor. Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric a căpătat numele de amper. Reconstituirea itinerarului unui cuvînt este o operaţie anevoioasă şi uneori de lungă durată. în stabilirea punctului de plecare ne ajută uneori asemănarea formei cuvîntului cu o denumire geografică. Nu e nevoie de cercetări ample pentru a afla că hawaiana este numele unui instrument muzical pe care europenii l-au întîlnit în insulele Hawai, sau că numele păsării canar se datorește insulelor Canare, unde au găsit-o spaniolii. Geografia ajută cu condiţia să recunoşti în forma actuală a cuvîntului o denumire geografică. Nu oricine ştie că o armă albă a fost fabricată prima oară în Franţa, la Bayonne, şi de aceea se cheamă baionetă, sau că în satul normand Creion a fost ţesută prima cretonâ şi în oraşul bavarez Landau au fost fabricate primele landouri. Să reflectăm puţin şi asupra cuvîntului poetic meandre. Termenul acesta ne trimite cu gîndul departe, în Asia Mică, unde In sezonul rece, cînd legumele proaspete şi verdeţurile se găsesc mai greu, măcieşul uscat este una din sursele cele mai bogate de vitamina C. El conţine, de asemenea, vitaminele A şi P. Ceaiul de măcieş are un gust acrişor, aromat, care poate fi folosit ca băutură întăritoare pentru copii şi adulţi. Ceaiul de măcieş se prepară din 10—15 fructe care se spală în apă rece, se acoperă cu un pahar cu apă clocotită şi se fierb într-un vas timp de 10 minute. După aceasta, fiertura se lasă să stea 24 de ore şi apoi se strecoară prin cîteva straturi de tifon Ceaiul de măcieş trebuie preparat pentru cel mult două zile. .. ... ■ I CUVINTE CĂLĂTOARE (II) curge rîul Meandru, caracterizat prin drumul său foarte întortocheat. Grecii au cunoscut rîul şi numele său încă tichitate transmiţîndu-l limbi europene. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE: FIERTURA DE MĂCIEŞ 1