Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-22 / nr. 531

A PAGINA 2 SATUL SOCIALIST CUM CALCULAŢI VALOAREA MANOPEREI ? Volumul de muncă vie şi costul manoperei le-ar­ cal­culat în funcţie de doi fac­tori aşa-numiţi restrictivi : numărul de îngrijitori şi o­­bligaţia de a obţine o pro­ducţie convenabilă sub ra­port economic. îngrijitorii pe care îi are ferma — 23 cu toţii — pot efectua într-un an circa 19000 de norme convenţio­nale. Cantitatea de muncă fiind dată, a trebuit ca, în­­cadrîndu-ne în această re­sursă limitată, să ne propu­nem obţinerea unei pro­ducţii anuale în valoare de 1320 000 de lei. Am preci­zat mai înainte că o cerin­ţă esenţială a producţiei ob­ţinute o reprezintă costul ei pentru ca unitatea să rea­lizeze venit net. Aceasta în condiţiile în care dispunem de un efectiv de vaci de la care nu se poate realiza, în medie, decît circa 1 500— 1600 de litri pe an. Iată, aşadar, şi a treia restricţie. Să le recapitulăm , cu 23 de îngrijitori, care pot e­­fectua 19 000 de norme con­venţionale, trebuie obţinu­tă o producţie de lapte ren­tabilă de la animale cu po­tenţial productiv redus. Iată acum cum ne-am descurcat în condiţiile celor trei restricţii. La stabilirea costului manoperei ce tre­buie inclus în producţia globală am pornit de la va­loarea producţiei totale ce se poate obţine de la un a­­nimal. Calculele ne-au ară­tat că, raportată la o vacă, valoarea laptelui, viţeilor şi a îngrăşămintelor orga­nice, pe an, nu poate de­păşi 3 260 de lei. Minimul cheltuielilor cu care se poate realiza această pro­ducţie în condiţii de renta­bilitate se ridică la 3190 de lei, manoperei revenin­­du-i 950 de lei. Cuantumul cheltuielilor pentru munca vie a fost stabilit luîndu-se în consi­deraţie toate lucrările ce trebuie executate pentru în­grijirea unei vaci în condi­ţiile unităţii noastre pentru a produce într-un an 1 600 de litri de lapte şi 0,8 viţei. S-a totalizat, astfel, un con­sum de 43,2 norme pentru îngrijirea unei vaci timp de 12 luni. S-ar putea obiecta că cele 43,2 norme acordate pentru îngrijirea unei vaci sunt insuficiente. Aceasta este numai o aparenţă. Can­titatea de muncă ce se con­sumă pentru producţia globală planificată nu este mai mare decît cea prevă­zută de noi în devizul de lucrări. în ferma noastră un îngrijitor are în primire 17 vaci cu lapte şi execută pentru lotul său toate lu­crările necesare. Practic, munca lui începe şi se ter­mină în pragul adăpostului, echipa de deservire efec­­tuînd celelalte lucrări — pregătirea nutreţurilor, transportul gunoiului la platformă etc. Consumul de muncă pentru îngrijirea ce­lor 350 de vaci şi juninci, care are acum ferma, este de 11 436 de norme. Acest consum ne permite să rea­lizăm mia de lei producţie globală cu o manoperă în valoare de 315 lei. Cum şi cheltuielile materiale au fost reduse, cooperativa noastră va obţine în 1970 venit net din creşterea va­cilor de lapte. Pînă în acest an cheltuielile de producţie au depăşit veniturile. Am vorbit pînă acum des­pre norme de muncă. Ele constituie mijlocul de mă­surare a muncii. Poate însă exista şi muncă sterilă. Noi nu retribuim eforturile fă­cute în gol, ci pe cele care se soldează cu producţie şi venituri. Normele ce apar în plan şi în calculaţii au o anumită valoare. Retribu­ţia propriu-zisă se acordă în special în funcţie de pro­ducţie. Atribuim 60 la sută din valoarea manoperei pentru producţia de lapte­­marfă, 25 la sută pentru viţeii obţinuţi şi restul de 15 la sută pentru îngrijire. Dacă îşi realizează sarcinile la primii doi indicatori, un îngrijitor este retribuit în­tr-un an cu 13 140 de lei. Să presupunem că un îngri­jitor şi-a realizat planul la lapte numai în proporţie de 80 la sută. Cît va primi în acest caz ? Simple calcule aritmetice ne arată că pen­tru producţia de lapte cos­tul manoperei este de 7 884 de lei. In cazul presupus, se acordă din aceşti bani nu­mai un procent egal cu pro­porţia în care a fost reali­zată producţia, adică 6 007,20 Iei. Calculul este şi de această dată simplu: în­mulţim numărul 7 884 cu 80, iar produsul îl împărţim la o sută. La fel se procedea­ză în situaţia în care nu se realizează numărul de viţei planificaţi. Noi nu am pre­văzut în cazul nerealizării unui indicator şi reţineri din plata cuvenită pentru îngrijire. Am prevăzut însă o măsură ce ni se pare mai eficientă. Pentru a evita ca efortul unor îngrijitori să se îndrepte numai spre reali­zarea unei anumite părţi a planului de producţie, am hotărît ca la sfîrşitul anu­lui să fie luată in conside­raţie şi starea fiziologică a animalelor. Dacă aceasta­ va fi inferioară celei stabilite, îngrijitorului vinovat i se va reţine, potrivit hotărlrii adunării lucrătorilor din fermă, 5 la sută din retri­buţia cuvenită. Aşadar, în esenţă, plata manoperei în ferma zootehnică a coopera­tivei noastre se va face în funcţie de producţia de lapte-marfă şi de viţeii ob­ţinuţi de-a lungul unui an de zile. Eventualele depă­şiri vor fi plătite în bani potrivit tarifelor rezultate din calculul manoperei, în­grijitorul va primi 48 de lei pentru fiecare hectolitru de lapte-marfă şi 234 de lei pentru fiecare viţel obţinut peste plan, dacă vaca a ră­mas din nou gestantă. S-ar putea ca cineva să se între­be: de ce acordăm retribu­ţia în funcţie de producţia de lapte-marfă şi nu o cal­culăm la tot laptele muls ? Pentru a-i determina pe ingrijitori să reducă con­sumul de lapte dat în hra­na viţeilor şi să contribuie, astfel, la sporirea cantită­ţii de lapte-marfă. Mai este şi un al doilea motiv : pen­tru laptele administrat ca hrană îngrijitorul este plă­tit în cadrul retribuţiei de 234 de lei acordate pentru fiecare viţei predat sănătos. Atît modul în care am in­clus în cheltuielile de pro­ducţie costul manoperei, cît şi felul cum am calculat-o şi repartizat-o procentual s-au dovedit corespunză­toare. Anul trecut am reu­şit procedind la fel să li­vrăm aproape 400 de hecto­litri de lapte peste plan. De curînd am încheiat cu fiecare îngrijitor în par­te un contract pentru pro­ducţia anului 1971. în con­tract sînt înscrise sarcinile individuale de producţie, precum şi cîştigul pe care îl va realiza titularul de contract în condiţiile înde­plinirii obligaţiilor ce îi re­vin. Ca urmare a măsuri­lor economice şi organiza­torice luate s-a întărit dis­ciplina in muncă, a sporit preocuparea îngrijitorilor pentru loturile lor de ani­male, iar producţia înre­gistrează creşteri simţi­toare.­ ­ Cititorii întreabă, cititorii Ing. AUREL TANTANĂ şeful fermei zootehnice din cooperativa agricolă de producţie Humele Munca vie este, cum bine se ştie, singura producătoare de valori noi, singura care sporeşte avuţia naţiunii. Ea oferă, totodată, una din cele mai importante surse de reducere a pre­ţului de cost al produselor. Tocmai de aceea, la şedinţa de lucru ţinută la 23 noiembrie la C.C. al P.C.R. s-a acordat o importanţă deosebită pro­blemelor ce ţin de utilizarea forţei de muncă. Problema folosirii cu eficienţă sporită a forţei de muncă se pune în orice unitate, dar mai cu seamă in cooperativele mici cu un număr redus de braţe de muncă. In calitate de con­tabil şef, mie mi-a revenit sarcina ca, împreună cu cadrele tehnice, să cal­culez necesarul de muncă, pe culturi, sectoare, formaţiuni de lucru şi, co­relat, valoarea manoperei. Este evi­dentă dependenţa valorii manoperei de normele de muncă folosite. Coope­ratorii au înţeles că veniturile le sunt determinate nu de numărul normelor, ci de ceea ce ne-am obișnuit să nu­mim valoarea normei. Ei au opinat pentru utilizarea în munca de plani­ficare și în activitatea practică a unor norme mai mari. Găsindu-le co­respunzătoare, noi am optat pentru normele recomandate de normativele orientative ale Ministerului Agricul­turii şi Silviculturii. Totodată, ne-am propus să sporim productivitatea mun­cii, extinzînd cît mai mult cu putinţă mecanizarea in toate sectoarele. Adop­­tînd norme de muncă realizabile cu efort mediu într-o zi calendaristică și extinzînd mecanizarea am ajuns la concluzia că ne sunt necesare 43 600 de norme fizice, care, transformate, înseamnă 55 400 de norme convenţio­nale. La o serie de culturi, producţia globală ce se realizează cu o normă convenţională este mulţumitoare. In porumb, bunăoară, cu o normă se ob­ţine o recoltă în valoare de 152 de lei. La gnu, producţia ce revine la normă este, valoric, de aproape patru ori mai mare. Diferenţa se explică prin gradul diferit de mecanizare a lucrărilor la cele două culturi. La celelalte culturi, precum şi in zootehnie, valoarea ma­noperei continuă însă să fie ridicată. Aceasta face ca mia de lei producţie globală să se realizeze, pe ansamblul unităţii, cu o manoperă în valoare de 473 de lei. Rezultă de aici, avînd în vedere şi cheltuielile materiale, un nivel de rentabilitate necorespunzător. La aceasta conduce şi faptul că am planificat o retribuţie care reprezintă maximul posibilităţilor noastre ac­tuale. Am procedat astfel în ideea de a asigura un cîştig superior venitului minim garantat. La stabilirea normelor pe lucrări şi calcularea manoperei am avut grijă să nu fie favorizate anumite sectoare. Pe lîngă faptul că n-ar fi fost drept, favorizarea unor sectoare ar fi atras braţele de muncă şi ne-am fi trezit cu culturi pe care cooperato­rii să refuze să le întreţină pe bază de acord global. Cooperatorii sunt mulţu­miţi de modul în care am calculat va­loarea manoperei şi s-au angajat să realizeze producţii şi venituri superi­oare celor planificate. Noi am consi­derat că pentru producţiile realizate peste plan este bine să acordăm şi plată suplimentară. Ea va fi de 30 la sută din valoarea depăşirii şi se va a­­chita în bani cooperatorilor din sec­toarele legumicol şi zootehnic şi în natură cultivatorilor de cereale şi car­tofi. De menţionat că plata pentru de­păşire se acordă în condiţiile în care cooperativa nu efectuează cheltuieli materiale suplimentare. ION DINICĂ contabil şef al cooperativei din Racoviţa, judeţul Argeş (Urmare din рад. a­­ nimalelor rezultă că el trebuie să ob­ţină un spor zilnic total de creştere în greutate de 26 kg. Dacă realizează, să zicem, numai 18,75 kg, îngrijitorul va fi normat la nivelul acestui spor. I se vor atribui adică doar 0,75 nor­me de categoria a patra. Este de la sine înţeles că animalele nu sunt cîntărite zilnic, ci doar o dată pe lună. Operaţia are loc la sfîrşitul lunii. Acelor îngrijitori ale căror lo­turi de animale au înregistrat creşteri în greutate de 780 kg li se acordă 32 de norme. Dacă creşterea este mai mare, îngrijitorilor li se acordă nor­mele în plus care li se cuvin. In a­­ceste condiţii pentru o mie de Iei producţie globală, se cheltuiesc 430 de lei cu manopera. Consumul de muncă pentru grădina de legume, al doilea sector important de producţie al cooperativei noastre, s-a stabilit întrucîtva asemănător. Adică, fiecare lucrare este încadrată într-o anumită categorie şi în devi­zele culturilor s-a stabilit necesarul de manoperă pentru obţinerea recoltei planificate. Noi am prevăzut să re­coltăm în medie 15 000 kg de legume la hectar, ceea ce însemnează o pro­ducţie globală de 1 516 000 de lei. Pentru obţinerea acestei producţii sunt necesare 25 000 de norme. Efectuînd calculele de rigoare după procedeele cunoscute am constatat că în grădina de legume mia de Iei producţie glo­bală se obţine cu o manoperă în va­loare de 564 de Iei. Aşadar, la aceeaşi unitate de producţie globală, costul manoperei este mai mare în legumi­cultura decît in zootehnie cu 136 de Iei. Faptul se datoreşte unei produc­tivităţi a muncii mai reduse, conse­cinţă a dotării încă nesatisfăcătoare a secţiei de mecanizare cu mijloace me­canice cu profil legumicol. Pe de altă parte, productivitatea muncii rămîne scăzută în legumicultură şi datorită amelioratorilor care nu au izbutit să creeze soiuri de legume cu potenţial ridicat. Legumele pe care Ie cultivăm dau recolte slabe şi in condiţii de AL COSTACHE aplicare integrală, corectă, a agroteh­nicii recomandate. Cooperatorii care obţin recolte su­perioare celor planificate vor fi retri­buiţi pentru producţia dobîndită pes­te plan tot la nivelul manoperei calcu­late. Plata pentru depăşire se va a­­corda numai în bani. In situaţia în care nu se realizează producţia pla­nificată la o anumită cultură, forma­ţiei in cauză i se va reduce într-o pro­porţie egală numărul de norme pen­tru ca in toate cazurile valoarea ma­noperei să rămînă neschimbată. Me­todologia folosită pentru calcularea valorii muncii vii în legumicultură am utilizat-o şi pentru a stabili costul manoperei la cultura griului, porum­bului etc. Dacă raportăm totalul chel­tuielilor la valoarea producţiei globale rezultă pe ansamblul cooperativei o valoare a manoperei de 421 de lei. Aşadar, în sectoarele de bază ale uni­tăţii se consumă mai multă muncă vie decît în celelalte sectoare. Deoarece ne propunem să extindem în conti­nuare atît cultura legumelor, cît şi îngrăşarea taurinelor, este evidentă necesitatea de a găsi căi de creştere a productivităţii muncii în cele două sectoare. Trebuie să sporim producti­vitatea muncii, obligaţi atit de nevoia de a reduce costul manoperei la uni­tatea de produs, cît şi de faptul că numărul mic de membri pe care îl are cooperativa nu permite efectuarea a mai mult de 70 000 de norme în­tr-un an. Sporirea productivităţii muncii rămîne, deci, singura cale de lărgire a producţiei. Pentru cooperative prezintă o şi mai mare importanţă reducerea chel­tuielilor materiale. Noi obţinem mia de lei producţie globală cu cheltuieli materiale în valoare de 452 de lei. Adunînd la acestea costul manoperei rezultă un venit net de 127 de lei la fiecare mie de lei producţie globală. Ne vom strădui ca venitul net pe care îl vom realiza să-l depăşească pe cel reieşit din calcule. In acest scop vom lua toate măsurile ce ne stau la înde­­mînă pentru reducerea cheltuielilor materiale şi a costului manoperei în condiţiile creşterii veniturilor ţăranilor cooperatori. I I STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 22 ■ Ianuarie , procesul de încălzi­re a vremii se va resimţi şi în regiunile din estul ţării. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii locale mai a­­les sub formă de burniţă şi ploaie in jumătatea de vest a ţării. In rest precipitaţii izo­late. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sudic. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între minus 7 şi 3 grade, iar cele maxime între minus 2 şi 8 grade, în sud-estul ţării, ceaţă persistentă. In Cîmpia Dunării pe alocuri se va pro­duce polei. Vineri 22 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 44 de minute. Apune la ora 17 Ą 11 minute. De la începutul anului au trecut 22 de zile. Pînă sfîrșitul anului au rămas 343 de zile. « ­ Nr. 531 Vineri 22 ianuarie Garoafele — simbol al frumuseţii şi hărniciei oamenilor. Instantaneu de iernă în serele de la Codlea Foto: I. BRAGHEŞ Sîmbătă 23 ianuarie RADIO PROGRAMUL I. : 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Mioriţa. 10.05 Muzică popu­lară din Moldova. 10.30 Din ţările so­cialiste. 11.30 Frumoasă eşti patria mea. 12.00 Muzică uşoară. 12.30 Intîl­­nire cu melodia populară şi interpre­tul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiodivertisment muzical. 16.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Mu­zică populară. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 21.25 Con­semnări de Gheorghe Dolgu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. : 6.00—8.10 Pro­gram muzical de dimineaţă. 7.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.10 Din repertoriul orchestrei de muzică populară Brîuleţul din Constanţa. 11.00 Pe marginea Dunării — cintece şi jocuri populare. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.15 Cintece populare interpretate de Elena Bologa şi Tu­dor Heria. 12.30 Călătorie muzicală. 14.05 De toate pentru toţi. 15.20 Cin­tece din folclorul păstoresc. 16.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Concert de muzică populară. 17.50 Muzică uşoară. 18.55 Partidului, inima şi versul. 19.40 Muzică populară. 22.00 Romanţe interpretate de Ioana Radu şi Ale­xandru Grozuţă. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I.. 17.00 Deschide­rea programului. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1 001 de­sert 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Thne-enciclopedia. 20.50 Dragos­te, poveste veche. 21.15 Film serial : Incoruptibilii 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.20 Haltere : România — Franţa. 22.50 Seara melodiilor îndră­gite. PROGRAMUL II.­­ 20.00 La fîntîna dorului. 20.30 Reflector. 21.00 Buletin de ştiri. 22.00 Reportaj pe glob. 22.45 închiderea emisiunii programului II. Trunchiul creşte viguros ore de bilanţ ! Le facem la sfîr­şitul zilei, al săptămînii, la capă­tul lunii sau anului. Uneori mult mai tîrziu. Zilnic, poţi spune că ai realizat cutare sau cutare lucru. Spune ceva acest bilanţ ? Spune, în măsura în care el reliefează că azi ai făcut mai mult ca ieri. La fel poate fi considerat şi bilanţul săptămînal, şi cel lunar, şi cel a­­nual. Dar bilanţul de o viaţă cu ce să-l comparăm ? Căci, precum se ştie, există o vîrstă, să zicem cea de 70 sau 80 de ani, cînd te în­trebi : „Сi-am făcut o viaţă în­treagă ?“ Răspunsurile sînt diferi­te ; unii spun : „M-am distrat, am mîncat pe săturate, am băut din belşug". Alţii însă (şi aceştia formează majoritatea) îşi fac altfel de bilan­ţuri sub care nu trag linie şi nu fac totalul, întrucât nici nu au de gînd să încheie conturile. La cine să ne oprim mai întîi ? Am întîlnit în mai toate satele prin care am trecut în ultima vreme, familii care au sărbătorit sau vor sărbători în curînd nunta de aur. Cincizeci de ani de convieţuire, cincizeci de ani de bucurii şi neca­zuri, împărţite împreună. Cincizeci de ani dedicaţi muncii pe ogoare. Cincizeci de ani de preocupări pentru creşterea şi educarea copii­lor. A fost greu, a fost uşor ? A­­ceşti bătrîni, în ziua nunţii de aur, privesc fotografia de acum 50 de ani (ca mireasă, el ginere), apoi se uită în oglindă şi îşi spun : „Babo (sau moşule), nu am trăit degea­ba !“. Pentru un asemenea eveniment se pregăteşte Radu Bădără din co­muna Surdila — Găiseanca, jude­ţul Brăila. A făcut un bilanţ cu mai multe rubrici. La rubrica „co­pii" a scris apăsat : 4. A tras o li­nie. La o altă rubrică, „profesiile copiilor" a scris : Virgil — tehni­cian la „Laminorul"—Brăila; Cos­­tică — şofer la Salvare ; Neluţa — la Arta modei — Bucureşti ; Pom­­piliu — funcţionar superior în M.I.C.M. — Bucureşti. — Capitolul nepoţi e cam „să­rac", spunea Radu Bădără. Doar trei, din care doi studenţi. Bunicul, primise cu o seară îna­inte o scrisoare de la nepoata sa Carmen — studentă la medicină. Ea îi scria că în seara de... va vor- GÎNDURI LA NUNTA DE AUR și la radio în cadrul unei emisiuni pentru tineret. Ca să­ treacă vre­mea mai repede pînă „diseară" bu­nica iesea de zor la niște lăicere, iar bunicul robotea ceva prin bă­tătură. Seara o s-o asculte pe Car­men. — Au mai rămas niște rubrici goale , de pildă, la strănepoţi ? am întrebat. — Se completează şi ea, avem răbdare... In bilanţul bătrînului Radu Bă­dără mai sînt şi alte rubrici. Re­ţine atenţia cea referitoare la mun­ca depusă de bunic în cooperativa agricolă. E trecută acolo cifra 200. Adică 200 de norme a realizat în anul 1970. Mai adăugăm că e vor­ba de un cooperator cu 18 ani ve­chime în cooperativă, a cărui pen­sie se dublează în acest an. El, Ra­du Bădără, nu are de gînd să ră­mînă acasă : „Ogorul cel mare al cooperativei are nevoie de braţe de muncă şi eu încă mai pot să muncesc !" E o hotărîre pentru a­­nul 1971. Şi aşa va fi ! Aşa a fost în toţi anii. Nici nu se topeşte bine zăpada şi Radu Bădără e prezent în vie. In comuna Cilibia din judeţul Buzău ne-am întîlnit cu Niculae şi Maria Bostan. Ei au crescut opt copii. Toţi îşi au rostul lor. Şapte sînt căsătoriţi, au copii. A mai ră­mas doar Gheorghiţă, care e con­trolor de calitate la Fabrica de cî­­nepă din Buzău. — Mai aşteptăm o noră şi încă cîţiva nepoţi, care să sporească nu­mărul celor 15 de pînă acum. Se vor completa rubricile şi în bilanţul familiei Bostan. Gheorghi­ţă e băiat harnic şi chipeş... Bătrî­­nii se bucură ! Am rugat pe secretarul consiliu­lui popular din comuna Piscu, ju­deţul Galaţi, să ne recomande o familie care şi-a sărbătorit sau ca­re se pregăteşte să-şi sărbătoreas­că nunta de aur. Modul cum a re­dat arborele genealogic al uneia dintre familiile recomandate ne-a plăcut în mod deosebit. De la nu­mele de bază al familiei Alecu şi Nazarina Angheluţă plecau 6 să­geţi , urmau numelor celor 6 copii. De aici porneau alte 12 săgeţi ; erau trecute numele nepoţilor. Apoi încă 7 anii care reprezentau strănepoţii. Schiţa apărea ca un copac bătrîn cu zeci de ramuri ti­nere. Şi oricît de bătrîn ar fi, trunchiul trăieşte prin aceste ra­muri tinere şi puternice. In faţa magazinului din Ciucu­­rova, judeţul Tulcea, am întîlnit un bătrîn. Purta un baston subţi­re, al cărui mîner reprezenta capul unui cîine de vînătoare. — Mai munciţi ? — Da ! De ce să nu muncesc ? — Sînteţi în vîrstă, ar trebui să vă odihniţi. — La 76 de ani sînt în vîrstă ? Pămîntul nu trebuie muncit ? — Fireşte, dar dumneavoastră... — Eu ! L-am apărat în 1916, la Mărăşeşti. Anul trecut am primit „Virtutea ostăşească". Şi dacă vreţi să ştiţi, am fost în regimen­tul 11 infanterie ! Ce întrebări să mai pui ? Şi cui ? Lui S. Matei de 80 de ani, care-ţi spune cu mîndrie că el a fost primul înscris în cooperativa agricolă din Mahmudia, judeţul Tulcea ? Lui Teodor Teoanu (74 ani) care zice cu haz că „la noi mai sînt şi tineri care n-au făcut 200 de norme cît am făcut eu ?“ Ce să-i mai întrebăm ? A fost greu, a fost uşor?... Viaţa nu e numai o poezie frumoasă. Mai sînt şi greutăţi şi tocmai aici e frumu­seţea : să treci peste ele. Şi toţi cei cu care am discutat au,trecut şi încă nu au abandonat. Copacii bătrîni au înfipte adînc rădăcinile în pămînt ! Şi seva lor plină de experienţă pulsează din plin. GH. NEAGU D. TARNAUCEANU In magazinul Universal din comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea, la standul de vînzare a produselor electrotehnice Foto: C DUMITRU T5Ш шва » шш гошд « Timpul probabil pentru 23, 24 şi 25 ianuarie , vremea va continua să se încălzească la începutul intervalului şi va fi în general umedă. Vor cădea precipitaţii sub formă de bur­niţă şi ploaie, mai frecvente în nord-vest. În zona de deal MEDALIONI AMPERE Se împlinesc 196 de ani de la naşterea fizicianului şi ma­tematicianului francez André Marie Ampère, membru al A-A­cademiei de Ştiinţe din Paris. A fost unul dintre întemeieto­rii electrodinamicii moderne. în 1820 a descoperit legea inter­şi de munte precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între minus 7 şi 3 grade, iar cele maxime intre zero şi 10 grade. Ceaţă frecventă în estul ţării la în­ceputul intervalului­ acţiunii curenţilor electrici, fun­damental pentru electrodina­­mica, şi a emis ipoteza cu­renţilor moleculari pentru ex­­plicarea magnetismului corpu­rilor. Unitatea de măsură a in­tensităţii curentului electric a căpătat numele de amper. Reconstituirea itinerarului u­­nui cuvînt este o operaţie a­­nevoioasă şi uneori de lungă durată. în stabilirea punctului de plecare ne ajută uneori a­semănarea formei cuvîntului cu o denumire geografică. Nu e nevoie de cercetări ample pen­tru a afla că hawaiana este nu­mele unui instrument muzical pe care europenii l-au întîlnit în insulele Hawai, sau că numele păsării canar se datorește insu­lelor Canare, unde au găsit-o spaniolii. Geografia ajută cu condiţia să recunoşti în forma actuală a cuvîntului o denumire geografi­că. Nu oricine ştie că o armă albă a fost fabricată prima oară în Franţa, la Bayonne, şi de aceea se cheamă baionetă, sau că în satul normand Cre­ion a fost ţesută prima cretonâ şi în oraşul bavarez Landau au fost fabricate primele landouri. Să reflectăm puţin şi asupra cuvîntului poetic meandre. Ter­menul acesta ne trimite cu gîn­­dul departe, în Asia Mică, unde In sezonul rece, cînd legu­mele proaspete şi verdeţurile se găsesc mai greu, măcieşul us­cat este una din sursele cele mai bogate de vitamina C. El conţine, de asemenea, vitami­nele A şi P. Ceaiul de măcieş are un gust acrişor, aromat, care poate fi folosit ca băutu­ră întăritoare pentru copii şi adulţi. Ceaiul de măcieş se prepa­ră din 10—15 fructe care se spală în apă rece, se acoperă cu un pahar cu apă clocotită şi se fierb într-un vas timp de 10 minute. După aceasta, fier­tura se lasă să stea 24 de ore şi apoi se strecoară prin cîte­­va straturi de tifon Ceaiul de măcieş trebuie preparat pentru cel mult două zile. ..­­ ... ■ I CUVINTE CĂLĂTOARE (II) curge rîul Meandru, caracteri­zat prin drumul său foarte în­tortocheat. Grecii au cunoscut rîul şi numele său încă tichitate transmiţîndu-l limbi europene. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE: FIERTURA DE MĂCIEŞ 1

Next