Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)
1971-05-05 / nr. 619
PAGINA 2 STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 5 mai , vreme în general instabilă. Cel variabil, înnourări mai accentuate se vor produce in Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, Moldova şi în zona de munte, unde vor cădea ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. In rest, averse izolate. Vîntul va prezenta pe alocuri intensificări de scurtă durată predominînd din vest. Minimele vor oscila între plus 6 şi plus 14 grade, iar maximele între plus 12 şi plus 22 de grade, izolat mai ridicate in sud. Timpul probabil pentru 0, 7 și 8 mai , vremea va fi în ge Miercuri 5 mai SOARELE răsare la ora 5 și 2 minute. Apune la ora 19 și 25 de minute. De la începutul anului au trecut 125 de zile. Pînă la sfîrșitul anului au rămas 240 de zile. (Urmare din pag. I) date realizării obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului. • Lucrătorii din unităţile agricole de stat şi cooperatiste de pe cuprinsul judeţului Iaşi raportează într-o telegramă că în cinstea semicentenarului partidului, colectivele de muncă din Întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii, specialiştii şi ţăranii cooperatori, în frunte cu comuniştii, şi-au sporit eforturile în întrecerea socialistă, reuşind să încheie în bune condiţii prima etapă a actualei campanii agricole. Executarea lucrărilor pregătitoare şi a semănatului la timpul optim şi de bună calitate, se spune în telegramă, ne dau garanţia obţinerii unor producţii sporite peste plan. Ne angajăm ca numai la cultura porumbului să obţinem 5 000 tone peste prevederile planului. • Eforturile oamenilor muncii din judeţul nostru, stimulate de intimpinarea glorioasei aniversări a semicentenarului Partidului Comunist Român, se materializează în noi şi importante rezultate obţinute în toate domeniile de activitate, se arată în telegrama semnată de Comitetul judeţean Maramureş al P.C.R. şi de Consiliul popular judeţean. Raportăm cu satisfacţie că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile industriale ale judeţului, mobilizaţi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid, au realizat înainte de termen principalii indicatori de plan şi angajamentele luate în cinstea aniversării partidului. Industria judeţului şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului în proporţie de 105,1 la sută, dînd peste prevederi produse în valoare de 75 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 25 milioane lei a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai. Ţărănimea cooperatistă, toţi lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru, însufleţiţi de perspectivele ce le deschid măsurile stabilite de conducerea partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii socialiste, precum şi recentele măsuri de îmbunătăţire a asistenţei sociale, depun eforturi pentru terminarea la timp şi in bune condiţii a campaniei agricole de primăvară. Oamenii muncii din Maramureş, fără deosebire de naţionalitate, în frunte cu comuniştii, îşi vor consacra toate forţele pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din măreţul program adoptat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. SATUL SOCIALIST neral instabilă, cu cer variabil. Se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice, mai frecvente în zona de munte. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări de scurtă durată. Temperatura va marca cuPictorul român, Ştefan Dimitrescu, a trăit între anii 1886— 1933. A studiat la Iaşi şi apoi la Paris. Opera sa de factură realistă este inspirată mai cu seamă din viaţa oamenilor simpli, cuprinzînd elemente de critică la adresa orînduirii burghezo-moşiereşti. Grăitoare în acest sens sînt pînzele : „Morţii de la Caşin", „Minerii", soară scădere temporară, care se va manifesta cu deosebire în regiunile din nordul ţării. Minimele vor oscila între plus 3 şi plus 13 grade, izolat mai coborîte, iar maximele între plus 13 şi plus 23 grade. „Cina*, „Ţărani lucrînd la război" etc., ce redau cu duioşie, dar şi cu un dramatism reţinut scene şi tipuri итапег ţărani sau muncitori surprinşi în ipostaze caracteristice vieţii lor pline de lipsuri. În anul 1918, Ştefan Dimitrescu se numără printre fondatorii asociaţiei „Arta română", iar în 1926, împreună cu alţi mari pictori ai vremii (N. Tonitza, Fr. Şirato şi O. Han) întemeiazâ „Grupul celor laPereţii Doftaneî, pereţii umezi ai sumbrei închisori, pereţii ce au strivit vieji de comunişti, vorbesc azi despre curajul şi tăria, bărbăţia şi sacrificiul eroilor proletari ce au suferit şi au murit în lupta pentru dreptate şi progres, pentru o lume nouă. Inchisoarea sumbră de ieri este azi muzeu. Aşezată la doi kilometri de satul Telega (sat unde încă din timpul domniei lui Gheorghe Bibescu exista o trup. Pictorul a fost profesor la Şcoala de arte frumoase din Iaşi, temută închisoare), Doftana se întindea pe o suprafaţă de 8 000 km.p., avînd opt secţii şi 397 de celule. Şapte turnuri înalte de supraveghere, zidurile, paznicii brutali, metodele de tortură, făceau din Doftana una din cele mai cumplite închisori din acea vreme. Pe măsura ascuţirii luptelor de clasă, pe măsura organizării proletariatului din România şi, mai ales, după crearea gloriosului Partid Comunist Român, teama claselor exploatatoare, teama de a nu fi răsturnate, creşte. Frica îi face pe guvernanţi să înăbuşe orice mişcare împotriva regimului, să introducă teroarea poliţienească, să azvîrle în temniţă pe cei mai devotaţi fii ai clasei muncitoare. Doftana a devenit, astfel, cu trecerea anilor, mai mult o închisoare pentru deţinuţi politici, mai ales comunişti, o adevărată şcoală de partid. În octombrie 1940, un cutremur de pămînt deteriorează o parte din zidurile închisorii. Deţinuţii atrag atenţia asupra pericolului în care se află. Conducerea nu ia nici o măsură. In noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, un nou cutremur provoacă prăbuşirea zidurilor, îşi pierd viaţa în mod tragic numeroşi deţinuţi. Printre aceştia s-a numărat şi Ilie Pintilie, membru al C.C. al P.C.R. MEDALION : ŞTEFAN DIMITRESCU MICA ENCICLOPEDIE : MUZEUL DOFTANA POVESTEA VORBEI Poporul nu este numai forţa care creează toate valorile materiale, el este totodată izvorul unic şi nesecat al valorilor spirituale. (M. GORKI) CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Angajaţi, alături de toţi cei ce muncesc pe ogoare, în marele efort comun de sporire a recoltelor, la nivelul sarcinilor pe care şi le-a propus agricultura în acest prim an al cincinalului, la nivelul condiţiilor favorabile create, legumicultorii desfăşoară zilele acestea o activitate susţinută pentru realizarea în timpul optim şi de calitate a tuturor lucrărilor. La sfîrşitul unei perioade de patru luni, constatăm că există premise certe pentru realizarea producţiei de 3 600 mii tone de legume — circa 150 kg legume pe cap de locuitor — prevăzută pentru acest an. Există garanţii sigure pentru îndeplinirea sarcinilor de aprovizionare optimă a populaţiei cu legume proaspete în tot cursul anului, de asigurare a materiei prime pentru industria alimentară, de satisfacere a cerinţelor de export. Cîteva cifre vor fi concludente in acest sens. PInă acum au fost livrate la fondul de stat, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 17 la sută mai multe legume. La unele sortimente, realizările depăşesc această limită : castraveţi de seră — 22,7 la sută, spanac — 56,3 la sută, tomate de seră — 86,4 la sută, usturoi verde — 56 la sută. Îmbucurător este faptul că stadiul actual al lucrărilor ce se desfăşoară în acest sector este, în general, satisfăcător, cu mult avansat comparativ cu perioada similară a anului trecut. Practic, aproape întreaga suprafaţă de 2150 hectare de solarii a fost plantată cu legume, iar în cîmp din cele 125 000 hectare au fost însămînţate şi plantate peste 71 300 de hectare. O serie de judeţe — Dolj, Olt, Ialomiţa, Constanţa (din zona I), Prahova, Mehedinţi, Galaţi, Iaşi (din zona a II-a) au plantat şi semănat în cîmp suprafeţe şi mai mari. Subliniem, de asemenea, că mai mult de 74 la sută din cele 95 600 hectare destinate culturilor din epocile I şi II au fost însămînţate şi plantate cu legume. Ce trebuie făcut în continuare ? în primul rînd este nevoie să se încheie de urgenţă plantarea Legumelor produse prin răsad — tomate de vară, ardei, vinete, varză de vară — şi însăminţările din urgenţa a II-a: castraveţi, fasole, pepeni. Aceasta în toate judeţele ţării şi în mod deosebit în cele cu pondere legumicolă — Teleorman, Ilfov, Tulcea, Brăila, Bihor, Dîmboviţa, Argeş ca şi în Vrancea şi Vaslui, unde există restanţe la această lucrare. Atenţie deosebiţi trebuie acordată lucrărilor de întreţinere a culturilor , atit a celor protejate cit şi a celor din cîmp. Ne referim în mod deosebit la executarea praşilelor, fertilizarea suplimentară şi stropirile contra dăunătorilor. Este momentul când în legumicultură trebuie să fie continuată irigarea culturilor, cu norme corespunzătoare de apă, care să satisfacă cerinţele plantelor, avîndu-se în vedere că în sol cantităţile de apă acumulate sunt sub limitele optime. Aceeaşi preocupare ca şi pînă acum trebuie acordată Îngrijirii răsadurilor pentru legumele de toamnă — tomate, varză etc. — şi plantării lor in cîmp imediat după eliberarea terenurilor ocupate cu culturi timpurii, astfel incit suprafaţa de culturi succesive contractată să fie realizată integral, de către fiecare fermă legumicolă. In general, este necesar să existe un control şi o evidenţă permanentă a evoluţiei producţiei legumicole, a apariţiei şi derulării acesteia , pe baza unor grafice operative să se asigure recoltarea şi preluarea în timpul cel mai scurt şi în cele mai eficiente perioade de preţuri. Lucrările din luna mai concentrează un mare volum de muncă, reclamă un efort susţinut atit din partea legumicultorilor, cât şi a specialiştilor din unităţi, un control şi o îndrumare competentă şi operativă din partea aparatului tehnic al întreprinderilor judeţene de producere, valorificare şi industrializare a centrelor subordonate acestora. Sîntem siguri că, la fel ca pînă acum, toţi cei ce lucrează în legumicultura vor da dovadă de aceeaşi preocupare pentru realizarea la timp şi de calitate a lucrărilor, contribuind astfel la sporirea producţiei în acest an, la aprovizionarea optimă a populaţiei cu legume, la satisfacerea cerinţelor economiei noastre. LEGUMICULTORII ÎN PLIN EFORT Ultimul lucrător va părăsi şantierul cu 6 luni mai devreme (Urmare din pag. I) fiind evidentă încă din această fază superioritatea sistemului industrial de producere a cărnii de porc în comparaţie cu sistemul gospodăresc. în pofida realizărilor de netăgăduit, şantierul, complexul, asociaţia au şi probleme încă nerezolvate corespunzător. Soluţia proiectantului de a se lăsa deschise ultimele patru hale destinate cazării porcilor ajunşi la greutatea de 50 kg, nu este cea mai potrivită. Pînă cind porcii se vor adapta noilor condiţii de temperatură, îşi vor încetini ritmul de creştere în greutate şi aceasta tocmai într-o etapă cind, de regulă, se obţin sporuri zilnice mari cu consumuri reduse. Pentru închiderea şi a ultimelor patru hale ar fi nevoie de aproape 1 200 000 de lei. Propunîndu-şi să menţină la un nivel redus valoarea investiţiei specifice, proiectantul principal (I.S.P.C.A.-Bucureşti) nu este de acord să opereze modificări în proiect. Consiliul asociaţiei, proprietarul de drept al complexului, ne-a împuternicit să închidem şi aceste hale, folosind în acest scop beneficiul realizat din valorificarea în avans a porcilor îngrăşaţi, precum şi economiile rezultate datorită promovării unor soluţii tehnice care reduc costul unora din obiectivele complexului. Datorită faptului că faza de şantier se suprapune cu cea de producţie efectivă, cooperativelor asociate le revin sarcini multiple. Dintre cele 55 de unităţi asociate contribuţia cea mai substanţială şi-au adus-o cele 20 de cooperative care s-au angajat să participe nu cu fonduri băneşti, ci cu furaje din producţie proprie. în aceste cooperative au fost delimitate 4 800 de hectare de teren fertil, pe care au fost însămînţate, în cadrul epocilor optime, porumb, mazăre, orz, lucernă. Numai cu porumb au fost însămînţate 2 600 de hectare". Părăsind acest şantier din apropierea Luduşului, lăsăm în urmă freamătul avîntat al muncii. Constructorii şi crescătorii de animale se află în întrecere. De aici vor porni spre consumatori primele zeci de tone de care poate chiar în ziua în care ultima schelă va fi coborîtă ca să fie mutată în alt şantier. Iar ultima schelă va fi desfăcută cu cel puţin şase luni înainte de termenul iniţial. Un debut de bun augur pentru un mare complex ! Cele mai alese flori ale gindirii şi simţirii noastre (Urmare din pag. I) impropriu numită astfel: Munca, prin esenţa sa, e patriotică. Înaltele virtuţi ale patriotismului se verifică în activitatea zilnică a fiecăruia. Pornim de la convingerea fermă că propăşirea patriei înseamnă şi propăşirea fiecărui cetăţean al acestui pămînt. Şi în acest sens, comuniştii sunt exemplari. Dar ce minuni a făcut ceea ce numim muncă patriotică ! La Porţile de Fier şi la Lotru. Mai înainte, la Bicaz şi la Cheile Argeşului. Şi mai înainte, la Bumbeşti- Livezeni şi Agnita-Botorca. Iar acum, cu o vigoare sporită, cu sentimentul tulburător pe care-l avem în preajma aniversării gloriosului semicentenar al partidului, pe atîtea şi atîtea şantiere, cel mai recent fiind sistemul de amenajări hidrotehnice de pe Someş. Să reţinem că valoarea lucrărilor efectuate numai de tineret prin muncă patriotică a fost în cincinalul trecut de circa 4 miliarde lei. De pretutindeni, din cele mai îndepărtate localităţi rurale, ne vin veşti care atestă că întrecerea pentru continua înfrumuseţare şi mai buna gospodărire a comunelor a căpătat noi dimensiuni pe măsura marelui eveniment din viaţa poporului nostru, a 50-a aniversare a partidului. Redăm doar două crîmpeie din acest vast tablou. In comuna Borca din judeţul Neamţ, pînă la 15 aprilie sătenii au realizat jumătate din planul de lucrări edilitare pe care şi le-au propus în 1971. Au construit poduri, au săpat fîntîni, au confecţionat cărămizi pentru noul dispensar veterinar. Pe aceleaşi meleaguri, la loc de cinste stau şi locuitorii din Bălţăteşti. Trotuare şi străzi model, extinderea spaţiilor verzi cu aproape 8 hectare, plantarea a 3 000 de arbori, amenajarea a două baze sportive întregesc modernul peisaj al localităţii. Aşa cum spuneam, sunt doar crîmpeie din ampla întrecere în cadrul căreia ţăranul îşi dezvăluie virtuţile civice. Sat şi ogor îi aparţin pe deplin acum şi el îşi dăruie, tot deplin, harul, priceperea, hărnicia, prosperităţii lor. A înflorit liliacul şi, admirîndu-i culorile, mă gîndesc la toate florile pămîntului românesc, la florile de mai, şi din cele mai alese facem un buchet şi-l dâruim, partidului la glorioasa sa aniversare. Aşa cum îi dăruim şi cele mai alese flori ale gîndirii şi simţirii noastre. (Urmare din pag. I) deosebi şcoala — principal factor de cultură şi civilizaţie — să acorde prioritate pregătirii culturalprofesionale a oamenilor muncii, a tineretului, propagării cunoştinţelor tehnice şi economice, împrospătării sistematice a cunoştinţelor tuturor lucrătorilor. Această cerinţă se ridică cu stringentă acuitate şi pentru lucrătorii din agricultură, unde, între toate transformările, făurirea omului nou este cea mai valoroasă realizare. Marile sarcini ce stau în faţa agriculturii, de ridicare a gradului ei de modernizare şi eficienţă, nupot fi realizate cu un nivel scăzut de pregătire tehnico-profesională, numai în virtutea experienţei practice tradiţionale. Tuturor oamenilor muncii de pe ogoare li se cer cunoştinţe agrotehnice superioare, deprinderi organizatorice şi gospodăreşti pentru a conduce şi realiza producţia tot mai complexă în fiecare unitate. Desigur, trebuie evitat profesionalismul îngust ; preocuparea asiduă pentru ridicarea calificării tehnice trebuie împletită cu măsuri politico-educative în rîndurile ţărănimii, de cultivare a concepţiei ştiinţifice marxist-leniniste despre lume şi viaţă, de formare a atitudinii noi, socialiste faţă de muncă şi de bunul obştesc, a respectului faţă de legile ţării şi a normelor de convieţuire socială socialistă. In sprijinul promovării eticii socialiste, a spiritului de dreptate şi echitate socială, a combaterii fenomenelor negative de căpătuială pe seama intereselor colectivului etc., trebuie să acţioneze toate mijloacele educaţionale. Conştiinţa socialistă nu se cristalizează într-o stare pură şi la toţi membrii societăţii deodată. Noua conştiinţă a maselor se formează şi se afirmă în strinsă legătură cu preocupările actuale ale partidului şi de perfecţionare a democraţiei socialiste, a formelor de organizare şi conducere a activităţii în toate domeniile. Participarea tot mai largă a maselor la soluţionarea problemelor de interes general este în funcţie de gradul lor de Informare, de punerea lor în cunoştinţă de cauză când trebuie să-şi afirme aprobarea sau opţiunea pentru o măsură sau alta. „Un stat — sublinia V. I. Lenin — este puternic prin conştiinţa maselor. El este puternic atunci cind masele ştiu totul, cind sunt în stare să judece totul şi cind fac totul în mod conştient". Informarea largă, permanentă a maselor asupra politicii interne şi externe, dezbaterea publică a măsurilor şi hotărîrilor ce se adoptă, au devenit pentru partid o practică curentă, un principiu de activitate. în sistemul nostru politic toţi cetăţenii au posibilitatea să-şi expună liber opinia, să participe la adoptarea hotărîrilor şi soluţiilor celor mai eficiente in toate domeniile. Dar, aşa cum se sublinia în documentele Congresului al X-lea al partidului, oricît de largi ar fi structurile democratice şi cadrul lor instituţional, cine rămîne în urmă cu nivelul de cultură şi cunoştinţe va participa tot mai puţin la rezolvarea problemelor obşteşti, într-o societate care exclude tot mai mult diletantismul, empirismul, rudimentul de cunoştinţe. Ridicarea pe mai departe a conştiinţei socialiste reclamă perfecţionări continue în sistemul muncii de propagandă, al muncii politico-ideologice al mijloacelor de informare şi influenţare pozitivă a maselor. Eficienţa acestor perfecţionări se va măsura în participarea entuziastă a tuturor categoriilor sociale, a tuturor cetăţenilor la activitatea de sporire a avuţiei naţionale, la propăşirea economică şi culturală a patriei noastre. Constructorii societăţii socialiste Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) ha, la sfecla de zahăr 35 000 kg la hectar, la floarea-soarelui 2 300 kg la ha. In zootehnie vom obţine peste plan 200 litri lapte de la fiecare văcă furajată, precum şi 300 porci graşi. Prin realizarea acestor producţii şi valorificarea lor la fondul de stat vom realiza importante venituri peste plan. Vă asigurăm încă o dată, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii cooperatori din comuna noastră nu vor precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă directivele Congresului al X-lea al P.C.R. Profund mişcaţi de Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. care demonstrează grija părintească pe care partidul o poartă oamenilor muncii de la sate, noi membrii cooperatori din comuna Şelaru, judeţul Dîmboviţa, mulţumim din suflet conducerii partidului, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Noile măsuri vor contribui mai mult la ridicarea nivelului de trai al maselor de membri cooperatori. Vom munci şi mai hotărîţi pentru realizarea sarcinilor de producţie ce ne stau in faţă. Raportăm, totodată, că în cinstea glorioasei aniversări a partidului am încheiat campania de primăvară, însămînţînd 1665 ha cu porumb, 250 ha cu floarea-soarelui, 450 ha cu alte culturi în timpul optim. Adoptarea noilor măsuri, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori şi a celor cu gospodării individuale din comuna Tulnici, judeţul Vrancea, vine să confirme încă o dată grija deosebită pe care o acordă partidul şi statul nostru, personal dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ţărănimii din patria noastră, ridicării nivelului de viaţă material şi cultural al întregului nostru popor. Ne angajăm să muncim neobosit pentru dezvoltarea şeptelului, creşterea producţiei animaliere. Astfel, numărul taurinelor va creşte cu 30 la sută, faţă de 1970, iar al ovinelor cu 40 la sută, fapt care va contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei. In numele locuitorilor din Novaci, judeţul Gorj, Comitetul orăşenesc de partid şi comitetul executiv al consiliului popular îşi manifestă deplina satisfacţie pentru acordarea unor scutiri şi reduceri de impozit pe veniturile realizate de gospodăriile agricole aparţinînd membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor individuali, cit şi faţă de legea privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă. Aceste legi constituie încă un exemplu de modul în care partidul îmbină măsurile de sprijinire materială şi tehnică a producătorilor agricoli cu perfecţionarea mijloacelor de cointeresare a acestora în creşterea producţiei agricole. Ele au menirea de a ridica nivelul de trai, atit membrilor cooperatori, cit şi al producătorilor individuali din zona necooperativizată. Fiind conştienţi de importanţa acestor măsuri, se spune în telegramă, adresăm conducerii de partid şi de stat, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai sincere mulţumiri şi ne angajăm să răspundem acestor măsuri prin mărirea aportului nostru la creşterea producţiei animaliere şi, prin aceasta, la întărirea economiei naţionale. Membrii cooperativei agricole de producţie din oraşul Jibou, judeţul Sălaj, exprimă o adâncă recunoştinţă faţă de recenta hotărîre cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, care ne-a demonstrat încă o dată grija şi dragostea pe care partidul nostru drag o poartă celor ce muncesc pe ogoarele patriei. Ne vom uni şi mai mult în jurul partidului nostru drag, al dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne vom înzeci eforturile pentru a duce la îndeplinire sarcinile economice ce revin cooperativelor agricole de producţie în vederea creşterii nivelului de trai al întregului nostru popor. Ne angajăm ca, pe lingă Îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor din planul de producţie pe 1971, să depăşim cu 200 000 lei veniturile din activităţile industriale şi din prestările de servicii. In telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Hurdugi, judeţul Vaslui, se spune : Noi am primit cu nespusă bucurie hotărîrea cu privire la noile măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor noastre de viaţă. De aceea ne angajăm să muncim cu şi mai multă abnegaţie pentru Îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei noastre, contribuind astfel la dezvoltarea economiei naţionale, la realizarea obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Ţăranii cooperatori din comuna Timboieşti, judeţul Vrancea, consideră recenta hotărâre cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a membrilor cooperativelor agricole de producţie şi legile elaborate de către Marea Adunare Naţională o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc pe ogoare. în aceste măsuri — se spune in telegramă — simţim din plin dragostea cu care sîntem înconjuraţi de către partid, de către dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Ele constituie, totodată, un îndemn de a munci mai bine, astfel că în acest an să obţinem la hectar 12 000 kg struguri, livrînd in plus la fondul de stat 1 200 tone struguri. Sîntem hotărîţi ca sub conducerea organelor de partid să depunem eforturi şi să contribuim din plin la realizarea şi depăşirea obiectivelor stabilite în noul plan cincinal privind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. Hotelul turistic din Bacău Foto: C. NEGOITA Nr. 619 Miercuri 5 mai Joi 6 mai RADIO PROGRAMUL 1 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Cîntece şi jocuri din Muntenia. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11.15 Din ţările socialiste. Reportaje din R. S. Cehoslovacă. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.10 Fii slăvită, Românie ! — cîntece. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.30 Solişti şi formaţii artistice ale caselor de cultură şi ale căminelor culturale. 15.05 In intimpinarea semicentenarului P.C.R. Programul partidului, programul nostru. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Transmite antena tineretului. Pretutindeni răspundem prezent ! 17.30 Concert de muzică populară. Solişti Ana Pacatius, Felician Fărcaşu şi Dumitru Ciobanu. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.25 Consemnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.55 Moment poetic. Dedicaţii partidului. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I . 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 Selecţiuni din spectacolul de gală al formaţiilor artistice de amatori. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.40 România în lume. (III) Prezenţa ţării noastre in viaţa politică internaţională. 21.15 Cîntece şi dansuri din toate regiunile ţării.21.35 Teleglob. R.D.G. — Halle, oraşul chimiei. 21.50 Varietăţi pe peliculă. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Box : Semifinalele Campionatelor naţionale individuale, înregistrare de la Patinoarul „23 August".