Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)

1971-05-05 / nr. 619

PAGINA 2 STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 5 mai , vreme în general instabi­lă. Cel variabil, înnourări mai accentuate se vor produce in Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, Moldova şi în zona de munte, unde vor cădea ploi sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. In rest, a­­verse izolate. Vîntul va prezen­ta pe alocuri intensificări de scurtă durată predominînd din vest. Minimele vor oscila între plus 6 şi plus 14 grade, iar ma­ximele între plus 12 şi plus 22 de grade, izolat mai ridicate in sud. Timpul probabil pentru 0, 7 și 8 mai , vremea va fi în ge­ Miercuri 5 mai SOARELE răsare la ora 5 și 2 minute. Apune la ora 19 și 25 de minute. De la începutul anului au trecut 125 de zile. Pînă la sfîrșitul anului au rămas 240 de zile. (Urmare din pag. I) date realizării obiectivelor sta­­bilite de cel de-al X-lea Con­gres al partidului. • Lucrătorii din unităţile a­­gricole de stat şi cooperatiste de pe cuprinsul judeţului Iaşi ra­portează într-o telegramă că în cinstea semicentenarului parti­dului, colectivele de muncă din Întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii, specialiştii şi ţă­ranii cooperatori, în frunte cu comuniştii, şi-au sporit efortu­rile în întrecerea socialistă, reu­şind să încheie în bune condiţii prima etapă a actualei campa­nii agricole. Executarea lucră­rilor pregătitoare şi a semăna­tului la timpul optim şi de bună calitate, se spune în telegramă, ne dau garanţia obţinerii unor producţii sporite peste plan. Ne angajăm ca numai la cultura porumbului să obţinem 5 000 tone peste prevederile planului. • Eforturile oamenilor muncii din judeţul nostru, stimulate de intimpinarea glorioasei aniver­sări a semicentenarului Parti­dului Comunist Român, se ma­terializează în noi şi importante rezultate obţinute în toate do­meniile de activitate, se arată în telegrama semnată de Comi­tetul judeţean Maramureş al P.C.R. şi de Consiliul popular judeţean. Raportăm cu satisfac­ţie că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile in­dustriale ale judeţului, mobili­zaţi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid, au rea­lizat înainte de termen princi­palii indicatori de plan şi an­gajamentele luate în cinstea a­­niversării partidului. Industria judeţului şi-a îndeplinit sarci­nile de plan pe primele 4 luni ale anului în proporţie de 105,1 la sută, dînd peste prevederi produse în valoare de 75 mili­oane lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 25 milioane lei a angajamentelor luate în cinstea zilei de 8 Mai. Ţărănimea cooperatistă, toţi lucrătorii de pe ogoarele judeţu­lui nostru, însufleţiţi de pers­pectivele ce le deschid măsurile stabilite de conducerea partidu­lui şi statului nostru pentru dezvoltarea şi modernizarea a­­griculturii socialiste, precum şi recentele măsuri de îmbunătă­ţire a asistenţei sociale, depun eforturi pentru terminarea la timp şi in bune condiţii a cam­paniei agricole de primăvară. Oamenii muncii din Maramu­reş, fără deosebire de naţiona­litate, în frunte cu comuniştii, îşi vor consacra toate forţele pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin din mă­reţul program adoptat de Con­gresul al X-lea al partidului nostru pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. SATUL SOCIALIST neral instabilă, cu cer variabil. Se vor semnala averse de ploa­ie însoţite de descărcări elec­trice, mai frecvente în zona de munte. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări de scurtă dura­tă. Temperatura va marca c­u­Pictorul român, Ştefan Dimi­­trescu, a trăit între anii 1886— 1933. A studiat la Iaşi şi apoi la Paris. Opera sa de factură realistă este inspirată mai cu seamă din viaţa oamenilor simpli, cuprinzînd elemente de critică la adresa orînduirii bur­­ghezo-moşiereşti. Grăitoare în acest sens sînt pînzele : „Mor­ţii de la Caşin", „Minerii", soară scădere temporară, care se va manifesta cu deosebire în regiunile din nordul ţării. Mini­mele vor oscila între plus 3 şi plus 13 grade, izolat mai coborî­­te, iar maximele între plus 13 şi plus 23 grade. „Cina*, „Ţărani lucrînd la război" etc., ce redau cu du­ioşie, dar şi cu un dramatism reţinut scene şi tipuri итапег ţărani sau muncitori surprinşi în ipostaze caracteristice vie­ţii lor pline de lipsuri. În anul 1918, Ştefan Dimi­­trescu se numără printre fon­datorii asociaţiei „Arta româ­nă", iar în 1926, împreună cu alţi mari pictori ai vremii (N. Tonitza, Fr. Şirato şi O. Han) întemeiazâ „Grupul celor la­Pereţii Doftaneî, pereţii u­­mezi ai sumbrei închisori, pe­reţii ce au strivit vieji de co­munişti, vorbesc azi despre curajul şi tăria, bărbăţia şi sa­crificiul eroilor proletari ce au suferit şi au murit în lupta pentru dreptate şi progres, pentru o lume nouă. Inchisoa­­rea sumbră de ieri este azi muzeu. Aşezată la doi kilome­tri de satul Telega (sat unde încă din timpul domniei lui Gheorghe Bibescu exista o trup. Pictorul a fost profesor la Şcoala de arte frumoase din Iaşi, temută închisoare), Doftana se întindea pe o suprafaţă de 8 000 km.p., avînd opt secţii şi 397 de celule. Şapte turnuri înalte de supraveghere, ziduri­le, paznicii brutali, metodele de tortură, făceau din Doftana una din cele mai cumplite în­chisori din acea vreme. Pe mă­sura ascuţirii luptelor de cla­să, pe măsura organizării pro­letariatului din România şi, mai ales, după crearea glorio­sului Partid Comunist Român, teama claselor exploatatoare, teama de a nu fi răsturnate, creşte. Frica îi face pe guver­nanţi să înăbuşe orice mişca­re împotriva regimului, să in­troducă teroarea poliţieneas­că, să azvîrle în temniţă pe cei mai devotaţi fii ai clasei muncitoare. Doftana a devenit, astfel, cu trecerea anilor, mai mult o închisoare pentru deţi­nuţi politici, mai ales comu­nişti, o adevărată şcoală de partid. În octombrie 1940, un cutre­mur de pămînt deteriorează o parte din zidurile închisorii. Deţinuţii atrag atenţia asupra pericolului în care se află. Conducerea nu ia nici o mă­sură. In noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, un nou cutre­mur provoacă prăbuşirea zidu­rilor, îşi pierd viaţa în mod tragic numeroşi deţinuţi. Prin­tre aceştia s-a numărat şi Ilie Pintilie, membru al C.C. al P.C.R. MEDALION : ŞTEFAN DIMITRESCU MICA ENCICLOPEDIE : MUZEUL DOFTANA POVESTEA VORBEI Poporul nu este numai forţa care creează toate valorile materiale, el este totodată izvorul unic şi nesecat al valorilor spirituale. (M. GORKI) CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Angajaţi, alături de toţi cei ce muncesc pe ogoare, în marele efort comun de sporire a recoltelor, la nivelul sarcinilor pe care şi le-a propus agricultura în acest prim an al cincinalului, la nivelul con­diţiilor favorabile create, legumi­cultorii desfăşoară zilele acestea o activitate susţinută pentru reali­zarea în timpul optim şi de cali­tate a tuturor lucrărilor. La sfîr­şitul unei perioade de patru luni, constatăm că există premise certe pentru realizarea producţiei de 3 600 mii tone de legume — circa 150 kg legume pe cap de locuitor — prevăzută pentru acest an. E­­xistă garanţii sigure pentru înde­plinirea sarcinilor de aprovizionare optimă a populaţiei cu legume proaspete în tot cursul anului, de asigurare a materiei prime pentru industria alimentară, de satisfacere a cerinţelor de export. Cîteva cifre vor fi concludente in acest sens. PInă acum au fost livrate la fondul de stat, compara­tiv cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 17 la sută mai multe le­gume. La unele sortimente, reali­zările depăşesc această limită : castraveţi de seră — 22,7 la sută, spanac — 56,3 la sută, tomate de seră — 86,4 la sută, usturoi verde — 56 la sută. Îmbucurător este faptul că sta­diul actual al lucrărilor ce se des­făşoară în acest sector este, în ge­neral, satisfăcător, cu mult avansat comparativ cu perioada similară a anului trecut. Practic, aproape în­treaga suprafaţă de 2150 hectare de solarii a fost plantată cu legu­me, iar în cîmp din cele 125 000 hectare au fost însămînţate şi plan­tate peste 71 300 de hectare. O se­rie de judeţe — Dolj, Olt, Ialomiţa, Constanţa (din zona I), Prahova, Mehedinţi, Galaţi, Iaşi (din zona a II-a) au plantat şi semănat în cîmp suprafeţe şi mai mari. Subli­niem, de asemenea, că mai mult de 74 la sută din cele 95 600 hecta­re destinate culturilor din epocile I şi II au fost însămînţate şi plan­tate cu legume. Ce trebuie făcut în continuare ? în primul rînd este nevoie să se încheie de urgenţă plantarea Legu­melor produse prin răsad — toma­te de vară, ardei, vinete, varză de vară — şi însăminţările din ur­genţa a II-a: castraveţi, fasole, pe­peni. Aceasta în toate judeţele ţă­rii şi în mod deosebit în cele cu pondere legumicolă — Teleorman, Ilfov, Tulcea, Brăila, Bihor, Dîm­boviţa, Argeş ca şi în Vrancea şi Vaslui, unde există restanţe la a­­ceastă lucrare. Atenţie deosebiţi trebuie acorda­tă lucrărilor de întreţinere a cul­turilor , atit a celor protejate cit şi a celor din cîmp. Ne referim în mod deosebit la executarea praşi­­lelor, fertilizarea suplimentară şi stropirile contra dăunătorilor. Este momentul când în legumi­­cultură trebuie să fie continuată irigarea culturilor, cu norme cores­punzătoare de apă, care să satis­facă cerinţele plantelor, avîndu-se în vedere că în sol cantităţile de apă acumulate sunt sub limitele optime. Aceeaşi preocupare ca şi pînă a­­cum trebuie acordată Îngrijirii ră­sadurilor pentru legumele de toam­nă — tomate, varză etc. — şi plan­tării lor in cîmp imediat după e­­liberarea terenurilor ocupate cu culturi timpurii, astfel incit su­prafaţa de culturi succesive con­tractată să fie realizată integral, de către fiecare fermă legumicolă. In general, este necesar să e­­xiste un control şi o evidenţă per­manentă a evoluţiei producţiei le­gumicole, a apariţiei şi derulării a­­cesteia , pe baza unor grafice ope­rative să se asigure recoltarea şi preluarea în timpul cel mai scurt şi în cele mai eficiente perioade de preţuri. Lucrările din luna mai concen­trează un mare volum de muncă, reclamă un efort susţinut atit din partea legumicultorilor, cât şi a specialiştilor din unităţi, un con­trol şi o îndrumare competentă şi operativă din partea aparatului tehnic al întreprinderilor judeţene de producere, valorificare şi indus­trializare a centrelor subordonate acestora. Sîntem siguri că, la fel ca pînă acum, toţi cei ce lucrează în legu­micultura vor da dovadă de aceeaşi preocupare pentru realizarea la timp şi de calitate a lucrărilor, contribuind astfel la sporirea pro­ducţiei în acest an, la aprovizio­narea optimă a populaţiei cu le­gume, la satisfacerea cerinţelor e­­conomiei noastre. LEGUMICULTORII ÎN PLIN EFORT Ultimul lucrător va părăsi şantierul cu 6 luni mai devreme (Urmare din pag. I) fiind evidentă încă din această fază superioritatea sistemului industrial de producere a cărnii de porc în comparaţie cu sistemul gospodă­resc. în pofida realizărilor de netăgă­duit, şantierul, complexul, asocia­ţia au şi probleme încă nerezolvate corespunzător. Soluţia proiectantu­lui de a se lăsa deschise ultimele patru hale destinate cazării porci­lor ajunşi la greutatea de 50 kg, nu este cea mai potrivită. Pînă cind porcii se vor adapta noilor condiţii de temperatură, îşi vor încetini ritmul de creştere în greutate şi a­­ceasta tocmai într-o etapă cind, de regulă, se obţin sporuri zilnice mari cu consumuri reduse. Pentru închi­derea şi a ultimelor patru hale ar fi nevoie de aproape 1 200 000 de lei. Propunîndu-şi să menţină la un nivel redus valoarea investiţiei specifice, proiectantul principal (I.S.P.C.A.-Bucureşti) nu este de a­­cord să opereze modificări în pro­iect. Consiliul asociaţiei, proprieta­rul de drept al complexului, ne-a împuternicit să închidem şi aceste hale, folosind în acest scop benefi­ciul realizat din valorificarea în avans a porcilor îngrăşaţi, precum şi economiile rezultate datorită promovării unor soluţii tehnice care reduc costul unora din obiec­tivele complexului. Datorită faptului că faza de şan­tier se suprapune cu cea de pro­ducţie efectivă, cooperativelor aso­ciate le revin sarcini multiple. Din­tre cele 55 de unităţi asociate con­tribuţia cea mai substanţială şi-au adus-o cele 20 de cooperative care s-au angajat să participe nu cu fonduri băneşti, ci cu furaje din producţie proprie. în aceste coope­rative au fost delimitate 4 800 de hectare de teren fertil, pe care au fost însămînţate, în cadrul epocilor optime, porumb, mazăre, orz, lu­­cernă. Numai cu porumb au fost însămînţate 2 600 de hectare". Părăsind acest şantier din apro­pierea Luduşului, lăsăm în urmă freamătul avîntat al muncii. Con­structorii şi crescătorii de animale se află în întrecere. De aici vor porni spre consumatori primele zeci de tone de care poate chiar în ziua în care ultima schelă va fi coborîtă ca să fie mutată în alt şantier. Iar ultima schelă va fi desfăcută cu cel puţin şase luni înainte de termenul iniţial. Un de­but de bun augur pentru un mare complex ! Cele mai alese flori ale gindirii şi simţirii noastre (Urmare din pag. I) impropriu numită astfel: Munca, prin esenţa sa, e patriotică. Înal­tele virtuţi ale patriotismului se verifică în activitatea zilnică a fiecăruia. Pornim de la con­vingerea fermă că propăşirea pa­triei înseamnă şi propăşirea fie­cărui cetăţean al acestui pămînt. Şi în acest sens, comuniştii sunt exemplari. Dar ce minuni a făcut ceea ce numim muncă patriotică ! La Porţile de Fier şi la Lotru. Mai înainte, la Bicaz şi la Cheile Arge­şului. Şi mai înainte, la Bumbeşti- Livezeni şi Agnita-Botorca. Iar acum, cu o vigoare sporită, cu sentimentul tulburător pe care-l avem în preajma aniversării glori­osului semicentenar al partidului, pe atîtea şi atîtea şantiere, cel mai recent fiind sistemul de amenajări hidrotehnice de pe Someş. Să re­ţinem că valoarea lucrărilor efec­tuate numai de tineret prin mun­că patriotică a fost în cincinalul trecut de circa 4 miliarde lei. De pretutindeni, din cele mai îndepărtate localităţi rurale, ne vin veşti care atestă că întrece­rea pentru continua înfrumuseţa­re şi mai buna gospodărire a co­munelor a căpătat noi dimensi­uni pe măsura marelui eveniment din viaţa poporului nostru, a 50-a aniversare a partidului. Redăm doar două crîmpeie din acest vast tablou. In comuna Borc­a din ju­deţul Neamţ, pînă la 15 aprilie sătenii au realizat jumătate din planul de lucrări edilitare pe care şi le-au propus în 1971. Au cons­truit poduri, au săpat fîntîni, au confecţionat cărămizi pentru noul dispensar veterinar. Pe aceleaşi meleaguri, la loc de cinste stau şi locuitorii din Bălţăteşti. Trotua­re şi străzi model, extinderea spa­ţiilor verzi cu aproape 8 hectare, plantarea a 3 000 de arbori, amena­jarea a două baze sportive între­gesc modernul peisaj al localităţii. Aşa cum spuneam, sunt doar crîm­peie din ampla întrecere în ca­drul căreia ţăranul îşi dezvăluie virtuţile civice. Sat şi ogor îi aparţin pe deplin acum şi el îşi dăruie, tot deplin, harul, pricepe­rea, hărnicia, prosperităţii lor. A înflorit liliacul şi, admirîndu-i culorile, mă gîndesc la toate flori­le pămîntului românesc, la flo­rile de mai, şi din cele mai alese facem un buchet şi-l dâru­­im­, partidului la glorioasa sa a­­niversare. Aşa cum îi dăruim şi cele mai alese flori ale gîndirii şi simţirii noastre. (Urmare din pag. I) deosebi şcoala — principal factor de cultură şi civilizaţie — să acor­de prioritate pregătirii cultural­­profesionale a oamenilor muncii, a tineretului, propagării cunoştin­ţelor tehnice şi economice, împros­pătării sistematice a cunoştinţelor tuturor lucrătorilor. Această cerin­ţă se ridică cu stringentă acuitate şi pentru lucrătorii din agricultu­ră, unde, între toate transformări­le, făurirea omului nou este cea mai valoroasă realizare. Marile sarcini ce stau în faţa agricultu­rii, de ridicare a gradului ei de modernizare şi eficienţă, nu­­pot fi realizate cu un nivel scăzut de pregătire tehnico-profesională, nu­mai în virtutea experienţei practi­ce tradiţionale. Tuturor oamenilor muncii de pe ogoare li se cer cu­noştinţe agrotehnice superioare, deprinderi organizatorice şi gospo­dăreşti pentru a conduce şi realiza producţia tot mai complexă în fiecare unitate. Desigur, trebuie evitat profesionalismul îngust ; preocuparea asiduă pentru ridica­rea calificării tehnice trebuie îm­pletită cu măsuri politico-educati­ve în rîndurile ţărănimii, de culti­vare a concepţiei ştiinţifice mar­­xist-leniniste despre lume şi via­ţă, de formare a atitudinii noi, so­cialiste faţă de muncă şi de bunul obştesc, a respectului faţă de legi­le ţării şi a normelor de convie­ţuire socială socialistă. In spriji­nul promovării eticii socialiste, a spiritului de dreptate şi echitate socială, a combaterii fenomenelor negative de căpătuială pe seama intereselor colectivului etc., trebuie să acţioneze toate mijloacele edu­caţionale. Conştiinţa socialistă nu se crista­lizează într-o stare pură şi la toţi membrii societăţii deodată. Noua conştiinţă a maselor se formează şi se afirmă în strinsă legătură cu preocupările actuale ale partidului şi de perfecţionare a democraţiei socialiste, a formelor de organiza­re şi conducere a activităţii în toa­te domeniile. Participarea tot mai largă a maselor la soluţionarea problemelor de interes general este în funcţie de gradul lor de Infor­mare, de punerea lor în cunoş­tinţă de cauză când trebuie să-şi afirme aprobarea sau opţiunea pentru o măsură sau alta. „Un stat — sublinia V. I. Lenin — este puternic prin conştiinţa mase­lor. El este puternic atunci cind masele ştiu totul, cind sunt în sta­re să judece totul şi cind fac totul în mod conştient". Informarea lar­gă, permanentă a maselor asupra politicii interne şi externe, dezba­terea publică a măsurilor şi hotă­rîrilor ce se adoptă, au devenit pentru partid o practică curentă, un principiu de activitate. în sis­temul nostru politic toţi cetăţenii au posibilitatea să-şi expună liber opinia, să participe la adoptarea hotărîrilor şi soluţiilor celor mai eficiente in toate domeniile. Dar, aşa cum se sublinia în do­cumentele Congresului al X-lea al partidului, oricît de largi ar fi structurile democratice şi cadrul lor instituţional, cine rămîne în urmă cu nivelul de cultură şi cu­noştinţe va participa tot mai pu­ţin la rezolvarea problemelor ob­şteşti, într-o societate care exclu­de tot mai mult diletantismul, empirismul, rudimentul de cunoş­tinţe. Ridicarea pe mai departe a con­ştiinţei socialiste reclamă perfec­ţionări continue în sistemul mun­cii de propagandă, al muncii po­­litico-ideologice al mijloacelor de informare şi influenţare pozi­tivă a maselor. Eficienţa aces­tor perfecţionări se va măsura în participarea entuziastă a tuturor categoriilor sociale, a tuturor cetă­ţenilor la activitatea de sporire a avuţiei naţionale, la propăşirea e­­conomică şi culturală a patriei noastre. Constructorii societăţii socialiste Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) ha, la sfecla de zahăr 35 000 kg la hectar, la floarea-soarelui 2 300 kg la ha. In zootehnie vom obţine peste plan 200 litri lapte de la fiecare văcă furajată, precum şi 300 porci graşi. Prin realizarea acestor producţii şi valorificarea lor la fondul de stat vom realiza importante venituri peste plan. Vă asigurăm încă o dată, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţă­ranii cooperatori din comuna noastră nu vor precupeţi nici un efort pen­tru a traduce în viaţă directivele Congresului al X-lea al P.C.R. Profund mişcaţi de Hotărîrea Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. care demonstrează grija părintească pe care partidul o poartă oamenilor muncii de la sate, noi membrii coo­peratori din comuna Şelaru, judeţul Dîmboviţa, mulţumim din suflet conducerii partidului, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Noile măsuri vor contribui mai mult la ridicarea nivelului de trai al ma­selor de membri cooperatori. Vom munci şi mai hotărîţi pentru realizarea sarcinilor de producţie ce ne stau in faţă. Raportăm, totodată, că în cinstea glorioasei aniversări a partidului am încheiat campania de primăvară, însămînţînd 1665 ha cu porumb, 250 ha cu floarea-soarelui, 450 ha cu alte culturi în timpul optim. Adoptarea noilor măsuri, se spune în telegrama ţăranilor cooperatori şi a celor cu gospodării individuale din comuna Tulnici, judeţul Vrancea, vine să confirme încă o dată grija deosebită pe care o acordă partidul şi statul nostru, personal dum­neavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ţărănimii din patria noas­tră, ridicării nivelului de viaţă ma­terial şi cultural al întregului nostru popor. Ne angajăm să muncim neobosit pentru dezvoltarea şeptelu­­lui, creşterea producţiei animaliere. Astfel, numărul taurinelor va creşte cu 30 la sută, faţă de 1970, iar al ovinelor cu 40 la sută, fapt care va contribui la o mai bună aprovizio­nare a populaţiei. In numele locuitorilor din Novaci, judeţul Gorj, Comitetul orăşenesc de partid şi comitetul executiv al consiliului popular îşi manifestă de­plina satisfacţie pentru acordarea unor scutiri şi reduceri de impozit pe veniturile realizate de gospodă­riile agricole aparţinînd membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor individuali, cit şi faţă de legea privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă. Aceste legi constituie încă un exemplu de modul în care parti­dul îmbină măsurile de sprijinire materială şi tehnică a producătorilor agricoli cu perfecţionarea mijloace­lor de cointeresare a acestora în creşterea producţiei agricole. Ele au menirea de a ridica nivelul de trai, atit membrilor cooperatori, cit şi al producătorilor individuali din zona necooperativizată. Fiind conştienţi de importanţa a­­cestor măsuri, se spune în telegramă, adresăm conducerii de partid şi de stat, dumneavoastră personal, stima­te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai sincere mulţumiri şi ne angajăm să răspundem acestor măsuri prin mărirea aportului nostru la creşterea producţiei animaliere şi, prin aceasta, la întărirea economiei naţionale. Membrii cooperativei agricole de producţie din oraşul Jibou, judeţul Sălaj, exprimă o adâncă recunoştin­ţă faţă de recenta hotărîre cu pri­vire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, care ne-a demonstrat încă o dată grija şi dragostea pe care partidul nostru drag o poartă celor ce mun­cesc pe ogoarele patriei. Ne vom uni şi mai mult în jurul partidului nostru drag, al dumnea­voastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne vom înzeci eforturile pentru a duce la îndepli­nire sarcinile economice ce revin cooperativelor agricole de producţie în vederea creşterii nivelului de trai al întregului nostru popor. Ne angajăm ca, pe lingă Îndeplini­rea exemplară a tuturor sarcinilor din planul de producţie pe 1971, să depăşim cu 200 000 lei veniturile din activităţile industriale şi din prestă­rile de servicii. In telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Hurdugi, judeţul Vas­lui, se spune : Noi am primit cu nespusă bucurie hotărîrea cu privire la noile măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor noastre de viaţă. De aceea ne angajăm să muncim cu şi mai multă abnegaţie pen­tru Îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru dezvoltarea eco­­nomico-organizatorică a cooperativei noastre, contribuind astfel la dezvol­tarea economiei naţionale, la reali­zarea obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Ţăranii cooperatori din comuna Timboieşti, judeţul Vrancea, consi­deră recenta hotărâre cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a membrilor cooperativelor agrico­le de producţie şi legile ela­borate de către Marea Aduna­re Naţională o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru ridicarea ni­velului de trai al celor ce muncesc pe ogoare. în aceste măsuri — se spune in telegramă — simţim din plin dragostea cu care sîntem în­conjuraţi de către partid, de către dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Ele constituie, totodată, un îndemn de a munci mai bine, astfel că în acest an să obţi­nem la hectar 12 000 kg struguri, li­­vrînd in plus la fondul de stat 1 200 tone struguri. Sîntem hotărîţi ca sub conducerea organelor de partid să depunem eforturi şi să contribuim din plin la realizarea şi depăşirea obiectivelor stabilite în noul plan cincinal pri­vind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. Hotelul turistic din Bacău Foto: C. NEGOITA Nr. 619 Miercuri 5 mai Joi 6 mai R­ADIO PROGRAMUL 1­ 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Bu­letin de ştiri. 10.05 Cîntece şi jocuri din Muntenia. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11.15 Din ţările socia­liste. Reportaje din R. S. Ceho­slovacă. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.10 Fii slăvită, Românie ! — cîntece. 12.30 întîlnire cu melo­dia populară şi interpretul prefe­rat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avan­premieră cotidiană. 13.27 Rebus melodii. 14.30 Solişti şi formaţii artistice ale caselor de cultură şi ale căminelor culturale. 15.05 In intimpinarea semicentenarului P.C.R. Programul partidului, pro­gramul nostru. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Trans­mite antena tineretului. Pretutin­deni răspundem prezent ! 17.30 Concert de muzică populară. So­lişti Ana Pacatius, Felician Făr­­caşu şi Dumitru Ciobanu. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii pre­ferate. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.25 Consemnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. Sport. 22.55 Moment poetic. Dedicaţii partidului. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I . 18.00 Deschi­derea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 Selecţiuni din spectacolul de gală al formaţiilor artistice de amatori. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.40 Româ­nia în lume. (III) Prezenţa ţării noastre in viaţa politică interna­ţională. 21.15 Cîntece şi dansuri din toate regiunile ţării.­21.35 Te­­leglob. R.D.G. — Halle, oraşul chi­miei. 21.50 Varietăţi pe peliculă. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Box : Semifinalele Campionatelor naţionale individuale, înregistrare de la Patinoarul „23 August".

Next