Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-11 / nr. 651
PAGINA 2 STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 1 iunie , vremea se menţine călduroasă, dar in general instabilă, maides in jumătatea de nordvest a ţării. Cerul va prezenta imnourări mai accentuate şi vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint slab pină la potrivit. Minimele vor fi cuprinse intre 10 şi 20 de grade, iar maximele între 20 şi 30 de grade. Timpul probabil pentru 12, 13 şi 14 iunie , vreme în general călduroasă, cu deosebire în sudul şi estul ţării. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse locale de ploaie, însoţite de descărcări Vineri 11 iunie SOARELE răsare la arta 4 ţi 31 de minute. Apune la ora 19 ţi 59 da minute. Deci începutul anului au trecut 162 da zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 203 zile. în zonele de deal și de munte. In oscila între 8 şi 18 grade, iar rest averse izolate. Vint slabe maximele între 20 și 30 de grade. electrice, în nord-vestul ţării şi pina la potrivit. Minimele vor pot provoca o formă de derticulare, febră (după 6—10 zile gre intîrziată caracterizată prin I de la administrare), însoţite aerupţie urticariană, dureri ar- uneori de greţuri şi vărsături. MICA ENCICLOPEDIE :ALERGIA (II) Alergiile imediate pot avea drept cauză administrările de ser, penicilină, derivaţi sulfamidici, aspirină sau consumul de ouă şi se manifestă prin anumite reacţii locale sau generale. La om crizele de astm, cu spasm bronşic şi edem al laringelui, scăderea tensiunii sanguine şi deseori o urticarie masivă sau erupţii, adenopatii, dureri articulare, febră, tulburări digestive pot avea drept cauză fenomene alergice. Alergiile întîrziate sunt în special de tip infecţios (cruceloză, tuse convulsivă, pojar, variolă, herpes) sau de tip parazitar (teniaxe). Plantele (stejarul, primula, ghioceii), medicamentele (penicilina, aspirina, compușii suflamidici) sau proteinele străine (seruri imune) Compozitorul german Robert Schumann, reprezentant de seamă al romantismului muzical, s-a născut în anul 1810 la Zwickau. A studiat mai întîi dreptul la Leipzig, dar apoi s-a dedicat pianului şi ulterior publicisticii muzicale. In 1834 înfiinţează „Neue Zeitschrift für Musik*, revistă care urmărea să exprime noile idealuri estetice, opuse conservatorismului. Concomitent, scopul principal al existenţei sale a devenit creaţia muzicală. Dotat cu o vastă cultură şi receptiv la cele mai variate impresii, Schumann a compus în toate genurile. Opera „Genoveva" (1850) şi muzica de scenă la „Manfred de Byron" (1851) — constituie contribuţia sa la genul dramatic. Cele patru simfonii sunt expresia unui temperament liric pasionat. Din muzica vocal-simfonică, mai cunoscute sunt oratoriul „Paradis și Peri" (1843) și „Recviemul" (1852), „Concertul pentru pian" (1845), unul dintre cele mai importante concerte romantice din literatura pianului şi culme a creaţiei schumanniene, este o sinteză între stilul său de maturitate şi avîntul lu- POVESTEA VORBEI : venit, o alternare de acut dramatism şi poezie. A mai compus concerte pentru violoncel, vioară, uverturi, sonate, triouri, cvartete, celebrul „Cvintet pentru pian" şi un mare număr de coruri. Scrierile despre muzică ale lui Schumann întregesc imaginea unui căutător care a deschis noi orizonturi artei muzi- MEDALION■ ROBERT SCHUMANN Pentru reuşita unui tînăr, în afară de activitate şi economie, nici o altă însuşire nu e aşa de preţioasă ca punctualitatea şi cinstea în toate treburile sale. (B. Franklin). Timp de două zile, în postură de pacient, am urmărit modul in care funcţionează cabinetele medicale ale policlinicii de triaj-Bucureşti, ca şi serviciile auxiliare, la O.R.L., chirurgie şi neurologie am solicitat consultaţii, tratamente, precizări de diagnostic şi chiar... o internare. Precizez , am fost primit cu atenţie, consultat şi... liniştit în privinţa gravităţii afecţiunilor ce acuzam. La chirurgie s-a dovedit, în urma studierii radiografiei, că fisura antebraţului sting era doar o părere. După aceste sondaje, care mi-au confirmat buna primire de care se bucură aici bolnavii am mărturisit tovarăşei Rodica, Lupu, directoare, calitatea de reporter, reluînd — de astă dată, oficial — investigaţiile. Voi consemna cîteva din constatările „pe viu“ şi opiniile unora dintre specialiştii cu care am discutat. Menirea Policlinicii de triaj este — aşa cum o arată şi numele — să primească bolnavii din provincie, care prezintă cazuri mai dificile, fie pentru investigaţii de specialitate, precizare de diagnostic şi indicarea tratamentului adecvat, fie pentru a asigura internarea —■ după specificul bolii în spitalele de pion din Bucureşti. Bolnavul este trimis de serviciile medicale din provincie. In privinţa formelor de trimitere, instrucţiunile în vigoare sunt respectate. Discutabile, în multe cazuri, sunt motivele care-i determină pe unii medici din judeţe să ia o astfel de hotărîre. Neadmisibilă este superficialitatea cu care, uneori, sînt completate datele medicale ce privesc pacientul — în speţă, istoricul bolii, documentaţia de investigare a bolii, că şi neconcordanţa — mare, uneori — între diagnosticul de trimitere şi cel pus în policlinică, după consultarea minuţioasă, ştiinţifică a bolnavului. Iată cîteva exemple furnizate de medicii specialişti ai policlinicii : la O.R.L., 20—25 la sută din cazurile trimise din provincie au diagnosticul greşit ; la ginecologie — 40 la sută (!) ; la neurologie — 10 la sută. Un alt aspect, nu mai puţin important prin urmările sale : unii medici din provincie dau curs cu prea multă uşurinţă — uneori chiar nefondat — cererilor pacienţilor de a fi trimişi pentru internare în Capitală, ceea ce supraaglomerează unităţile spitaliceşti ale acesteia. Or, se ştie, şi in provincie există centre medicale bune, spitale bine dotate, specialişti cu înaltă calificare. Uneori — şi acestea sunt situaţiile cele mai frecvent întîlnite — pacienţii sunt trimişi direct la Policlinica de triaj de către medici de circumscripţii rurale, fără ca bolnavii să fi fost consultaţi la dispensarul respectiv şi fără ca gravitatea bolii să o impună. Semnalînd acest aspect, medicul ginecolog Gheorghe Roth ne relata un caz, hazliu la prima vedere, dar cu implicaţii serioase. Din comuna Dascălu Greaţa, judeţul Ilfov, a fost trimisă o tînără cooperatoare cu diagnostic „sarcină coborîtă“ , în luna a şaptea. La Policlinica de triaj, după consultaţie, s-a stabilit că nu-i nici pomeneală de sarcină ! Aşadar, în mod greşit, tînăra fusese considerată viitoare mamă şi — deodată — surpriză : o afecţiune banală, greşit interpretată de medicul circumscripţiei. „Nu exclud posibilitatea ca, din lipsa unor mijloace de investigare — opina dr. Roth — unii colegi să greşească în diagnosticare. Dar, în aceste cazuri, ar trebui să ni se solicite precizare de diagnostic, nu neapărat internare. Să ne ferim a inocula pacienţilor ideea unei stări sau boli anume, dificile, pe care numai unităţile medicale din Bucureşti o pot vindeca !“ Medicul Gheorghe Şerban ne-a relatat un alt caz e drept, dintre cele mai rare , din comuna Odobeşti-Dimboviţa a fost trimis un pacient cu diagnostic banal. Investigat la policlinică, s-a constatat o afecţiune serioasă, pe deasupra mult agravată de tratamentul premergător trimiterii la Bucureşti, efectuat pe baza diagnosticului nefondat pus. „Cred — a conchis dr. Şerban — că se impune mai multă exigenţă profesională din partea unor colegi". Fără îndoială, aceste neajunsuri îngreunează activitatea cabinetelor din policlinică, au repercusiuni şi asupra pacienţilor. Unii cheltuiesc bani şi timp cu venirea, la Bucureşti, cînd tot atit de bine pot fi consultaţi, trataţi şi vindecaţi în instituţiile medicale din judeţe. O altă situaţie frecventă la serviciul de chirurgie : sunt trimişi la tratamente salariaţii diverselor întreprinderi bucureştene care îşi au domiciul flotant intr-un sector sau altul al Capitalei. In aceste cazuri, greşeala aparţine, evident, medicilor din întreprinderile respective, cărora le este mai comod să pună pacienţii pe drumuri şi să supraîncarce policlinica de triaj, în loc să rezolve singuri lucrurile. Sugerăm ca pe baza unui studiu atent, cu sprijinul Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, să se propună Ministerului Sănătăţii măsuri de precizare, a statutului de funcţionare a policlinicii şi — de ce nu ? — condiţiile de trimitere a pacienţilor din provincie spre Bucureşti, ţinîndu-se cont de posibilităţile existente în judeţe pentru soluţionarea multor cazuri, dintre care unele sunt încă trimise cu uşurinţă în Capitală. DECEBAL TOCA LPACIENT la Policlinica de triaj TELEVIZIUNE Simbătă 12 iunie 15.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România—Iugoslavia. 17 30 Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete. Buna seara băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19 30 Telejurnalul de seară Sport. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial Incoruptibilii. 21.50 In direct . Cursa automobilistică de 24 de ore de la Le Mans.2.05 Portativ internaţional. 22.50 Muzică de petrecere şi romanţe. 23.10 Telejurnalul de noapte. Sport. Aşa cum arătam în articolul apărut în ziarul nostru de ieri, în foarte multe comune sportul, una din marile pasiuni ale tineretului de la sate, a făcut progrese remarcabile. In general, sunt asigurate condiţiile materiale necesare, dar mai sunt încă deficienţe. Cine se ocupă de sportul sătesc? întrebarea are un răspuns precis organizaţiile U.T.C. Pe lîngă ele însă, răspunderi pentru pregătirea tineretului prin sport mai au şi : consiliul popular comunal, asociaţia sportivă, cooperativa agricolă de producţie, căminul cultural, cooperaţia de consum. Pe lingă asociaţia sportivă mai există şi un comitet de sprijin, care trebuie serios... sprijinit. Cei peste 75 de cititori cărora ne-am adresat, în majoritatea lor secretari ai comitetelor comunale ale U.T.C., au răspuns mai mult negativ la întrebarea noastră despre cum este sprijinit sportul de masă de către diferitele instituţii comunale. Constantin Manolache — comuna Vinători, judeţul Iaşi. „Cînd se ocupau mai puţini oameni de sportul de masă, treburile mergeau mult mai bine. Acum, această activitate a fost imormîntată", în ce constă sprijinul acordat de consiliul popular, căminul cultural şi cooperativa agricolă din comuna Focuri, judeţul Iaşi, ne-o mărturiseşte V. Nicolau, secretarul comitetului comunal al U.T.C. „Ne sprijină punîndu-ne la dispoziţie mijloace de transport şi popularizînd rezultatele obţinute de sportivii noştri în campionatul judeţean. Din punct de vedere material, sprijinul acordat este foarte mic, deoarece sumele alocate asociaţiei sunt foarte mici“. E şi aici o neînţelegere a modului cum trebuie cheltuite aceste fonduri, fie ele chiar şi mici. Multe comune au echipe în campionatul judeţean de fotbal. Asociaţiile sportive au un număr mic, uneori extrem de mic de membri, iar sumele realizate din cotizaţii nu pot fi decît foarte mici. Deci, tot fondul ce se obţine de la instituţiile comunei este consumat în întregime de măria sa... fotbalul, iar pentru ceilalţi nu se procură nici măcar o minge de tenis de masă. Să mai citim scrisoarea preşedintelui asociaţiei sportive C. Andrei din Valea Seacă-Sascut, judeţul Bacău : „Ţinem să precizăm că de la cooperativa agricolă nu am primit nici un fel de sprijin material. Toate solicitările noastre s-au soldat cu... promisiuni". Oricîte promisiuni s-ar pune la baza sportului sătesc, dezvoltarea sa rămine o problemă nerezolvată dacă de la promisiune nu se trece la faptă. Și, în continuarea scrisorii, se spune : „In regualmentul model în vigoare se vorbeşte de un comitet de sprijin al asociaţiei sportive. Fină la data scrierii acestor rînduri nu i-am simţit prezenţa". Cui îi folosesc fantomele ? Poate Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport în alcătuirea rapoartelor şi referatelor. Sportul de masă nu are nevoie de susţinători onorifici (care de multe ori nici nu ştiu că fac parte dintr-un comitet de sprijin), ci de un ajutor concret, multilateral. „Sprijinul consiliului popular comunal, al cooperativei de consum, al cooperativei agricole de producţie se rezumă la vorbe şi promisiuni" (Bordac Anghel — secretar al comitetului U.T.C. din Tirguşor, judeţul Constanţa). Mai sunt încă multe scrisori, dar vom mai folosi doar una singură pe care o publicăm în dorinţa sinceră de a-i pune în mişcare pe cei ce se ocupă de sportul de masă în comuna Bătrîna, judeţul Hunedoara. „In comuna noastră nu există nici asociaţie sportivă, nici echipament. Vreau să vă spun că de cînd avem în sat organizaţie U.T.C. au fost aleşi mulţi secretari ai organizaţiei şi mulţi dintre ei au intervenit pentru a face pe cit posibil ca tineretul să primească cel puţin o minge de fotbal. Consiliul popular nu se interesează prea mult de distracţia tineretului. Vreau să arăt că în comuna noastră este un număr mărişor de tineri care practică sportul. Poate că vă întrebaţi : dacă pe tineri îi interesează sportul, unde îl practică dacă nu există o bază sportivă ? Răspunsul este foarte uşor: băieţii noştri sunt foarte înţelegători. Chiar în acest an s-au donat bani pentru a cumpăra o minge de volei. Avem şi o selecţionată de fotbal pe care o folosim pentru întrecerea cu alte sate vecine. Chiar duminica trecută am avut meci cu pompierii satului (scor 9—3 pentru noi). Vara trecută au stat în satul nostru nişte excursionişti cu care jucam în toate zilele şi profesorul acestora ne-a dat foarte multe indicaţii care ne-au ajutat mult. Intr-o duminică, înainte de film, a rulat un jurnal cu fotbal. Operatorul, fiind tot din rîndul tinerilor noştri, a repetat de şapte ori acest jurnal. Sperăm ca, ajutaţi de dumneavoastră, să rezolvăm problemele cit de curînd. Eu, ca secretar al organizaţiei U.T.C., în vîrstă de 17 ani, chemindu-mă Rădoi Gheorghe, ţin să mulţumesc foarte mult că m-aţi invitat să dau aceste răspunsuri. Vreau să comunic că aceste rînduri le-am scris la masa „terenului" nostru de fotbal între 45 de băieţi care au aflat de primirea acestei scrisori. Băieţii cred că noi, viitorii sportivi, nu vom fi uitaţi". Mai e nevoie de vreo concluzie? Fiecare frază din scrisoare e în acelaşi timp o concluzie pe care trebuie s-o reţină cu atenţie (şi să acţioneze) cei care au responsabilităţi precise în legătură cu organizarea sportului de masă. GH. NEAGU D. TĂRNAUCEANU ÎNTREBARI ŞI RĂSPUNSURI DESPRE SPORTUL DE MASA LA SATE d) BAZA NU PREA ARE... BAZĂ INFORMAȚII ÎNCĂ 72 ORAŞE ÎN TELEORMAN Specialiştii direcţiei de sistematizare, arhitectură şi proiectări construcţii din judeţul Teleorman au alcătuit schiţele pentru sistematizarea a 31 comune, cuprinzind 95 de sate. Sunt în curs de întocmire schiţele de sistematizare pentru alte 20 de localităţi. Acţiunea se desfăşoară pe baza planului de sistematizare a întregului teritoriu al judeţului. Se are in vedere dezvoltarea cu precădere a acelor localităţi care au o bază economică puternică şi, prin urmare, posibilităţi pentru sporirea densităţii populaţiei. Pornind de la aceste considerente, se prevede ca 12 comune, printre care : Furculeşti, Drăgăneşti-Vlaşca, Piatra, Bragadiru, Olteni, să devină centre urbane. Pe măsura realizării acestui proces, vor fi redate circuitului agricol însemnate suprafeţe de teren. 46 DE SORTIMENTE Flora spontană oferă în acest an o mare varietate de plante medicinale şi aromatice, in cantităţi mult mai mari ca in anii trecuţi. Ca urmare, unităţile cooperaţiei de consum desfăşoară o largă acţiune de recoltare şi conservare a acestor valoroase plante. Pină acum, după cum ne informează direcţia de specialitate a Centrocoop, s-au recoltat aproape 2 000 tone de muşeţel, flori de mac, frunze de lăcrămioare, flori de soc, de pâducel şi alte plante medicinale, cantitate de circa 4 ori mai mare decât cea recoltată în primele cinci luni ale anului trecut. Cele mai mari cantităţi provin din cunoscutele bazine melifere Bihor, Timiş, Arad, Dolj, Ilfov, Buzău, Constanţa. Mari cantităţi de plante medicinale, cum sunt degeţelul linos, patlagina, cimbru şi alte sortimente, s-au recoltat şi de pe terenurile cultivate de cooperativele agricole de producție. Anul acesta numărul sortimentelor de plante medicinale cultivate a sporit la 40. SATUL SOCIALIST (Urmare din pag. 1) ale muncii în agricultură doar cu bunăvoinţă nu ajungi departe. Aveau nevoie de un om priceput, harnic, un om cu tact care să ştie lucru cu oamenii, care să vegheze cu deosebită răspundere la bunul mers al unităţii. Acest om a fost găsit în persoana inginerei Liana Radu ale cărei succese din ferma zootehnică o recomandau ca atare. Oamenii nu s-au înşelat. Succesele obţinute de cooperativă chiar în condiţiile nefavorabile ale anului 1970, au demonstrat posibilităţile unui om de a conduce cu bune rezultate munca unui colectiv. In cadrul consiliului de conducere a fost instaurat un riguros spirit de muncă colectivă, cu responsabilităţi precise, urmărite îndeaproape şi finalizate. S-a pus capăt „rivalităţii" nefondate între cele trei sate care formează cooperativa — Frăteşti, Bădeni şi Stejeriş. Ca urmare, a fost, pusă pe picioare legumicultura în satul Bădeni. Uneori, cînd nu s-au îndeplinit sarcinile, s-au dat şi sancţiuni. Nimeni, n-a protestat, pentru că asemenea măsuri au avut la bază principiul dreptăţii, al echităţii. Cine vizitează azi ogoarele cooperativei din Plăieşti e încîntat Situaţia economică a cooperativei agricole de producţie din Cînapia Turzii constituie oricînd o replică la adresa concepţiei conform căreia unităţile din zonele orăşeneşti nu se pot dezvolta armonios, în primul rînd, din pricina lipsei forţei de muncă. Aparent, aşa ar trebui să stea lucrurile şi aci. Uzina „Industria sîrmei" polarizează forţa de muncă nu numai din localitate dar şi de pe o rază de mulţi zeci de kilometri în jur. Balogh Alexandru, preşedintele cooperativei, a demonstrat contrariul. Bineînţeles succesul nu i se poate atribui în exclusivitate lui. Dar în suma realizărilor se găsesc materializate ideile lui de om bine pregătit profesional şi politic, hărnicia lui, obişnuinţa lui de a se afla din zori şi pînă în noapte pe cîmp, printre cooperatori, sfătuindu-se cu ei, îndrurmindu-i şi neezitînd, deseori, să înveţe din experienţa lor. Lipsa de forţă de muncă a fost suplinită de introducerea mecanizării în cîmp, în special în legumicultura, de cuceririle tehnicii moderne aplicate în ferma zootehnică. Multe dintre soţiile salariaţilor Uzinei „Industria sîrmei" sînt astăzi legumicultoare pricepute. Aşa se face că unitatea cooperatistă agricolă din Cîmpia Turzii se menţine de ani de zile printre fruntaşele judeţului la producţiile de cereale, legume şi lapte. — Nu rare ori succesele ameţesc, cum spun unii. Acestei „maladii" ii cad pradă mai ales acei oameni in a căror structură psihică se manifestă individualismul, egoismul. — Vedeţi, preşedintele de cooperativă, pe lîngă răspunderi este învestit şi cu o serie de drepturi. Cînd răspunderea e împinsă pe plan secundar şi cînd drepturile se întind, cu de la sine putere, dincolo de cadrul statutar stabilit, apare îngîmfarea, impresia falsă că tu eşti totul, că fără tine nu se poate rezolva nimic. De aci şi pînă la a te compromite nu e decît un pas. Cooperativa din Viile Dejului avea o activitate destul de bună. Gavrilă Tarţa fostul ei preşedinte a început să se lase dominat de falsa impresie că tot ce se realizase aci se datora în exclusivitate lui, căruia, de ce să nu recunoaştem, nu-i lipseau calităţile organizatorice. I s-a atras atenţia în repetate rînduri să dezbrace o astfel de haină care nu se potriveşte cu felul nostru de a gîndi şi munci. Nici vorbă. Tarţa credea că el e cineva, că e de neînlocuit. Nu se consulta şi nu lua în seamă părerile specialiştilor şi consiliului de conducere cînd era vorba de acţiuni ce angajau unitatea, schimba oamenii dintr-un loc de muncă în altul cu de la sine putere, îi brusca. Replica obştii a srat fermă : în februarie acest an, îngîmfarea a fost detronată de pe soclul ei şubred, Gavrilă Tarţa fiind revocat de către adunarea generală din funcţia pe care a dovedit că nu o merită. — Fiindcă am ajuns în acest punct al discuţiei, al eventualelor greşeli de care este pîndit un preşedinte, biroul uniunii judeţene cum procedează . Aşteaptă acumularea unor lipsuri recurgind apoi la rezolvări extreme ? Munca organizatorică presupune, şi nu în ultimul rînd, un complex de măsuri de prevenire a unor greşeli. — Bineînţeles, acesta este principiul după care ne conducem în activitatea noastră. E mai uşor să previi răul decît să-l extirpezi, mai ales că, deseori, chiar buna intenţie poate să ducă la lucruri nedorite. Anul trecut la cooperativa agricolă de producţie din comuna Mihai Viteazul s-a extins activitatea fermei legumicole, lucru ce reclama o oarecare redistribuire a forţei de muncă în cadrul unităţii. Preşedintele Alexandru Botezan, din dorinţa de a nu vitregi celelalte sectoare de activitate, nu s-a îngrijit ca în legumicultura să fie orientaţi oameni pricepuţi. Din această cauză activitatea fermei risca să fie compromisă. Văzînd acest lucru, conducerea uniunii judeţene s-a deplasat la faţa locului găsind, împreună cu consiliul de conducere, soluţii adecvate de redresare a situaţiei. Dată se aştepta să treacă un an şi, probabil încă unul, numai pentru a putea sancţiona un preşedinte, cîştigul era nul. Sînt mulţi preşedinţi de cooperative agricole de producţie în judeţul Cluj, care prin hărnicie, pricepere în muncă, intransigenţă faţă de lipsuri şi-au creat o binemeritată stimă în rîndul celor care le-au acordat încrederea de a-i conduce. Aceşti oameni dovedesc că promovarea lor de către proprii consăteni în funcţiile de gospodari ai treburilor obştii a constituit un prilej în plus de a-şi valorifica iniţiativa personală, conjugînd-o spornic cu acel şuvoi de experienţă a maselor de cooperatori. Dialogul permanent cu oamenii, promovarea principiilor echităţii, grija pentru creşterea şi formarea celor rare să continue şi să dezvolte mai departe succesele de azi, sunt atribute care au sporit autoritatea şi prestigiul acestora în rîndul cooperatorilor. ÎNCREDEREA IN OAMENI E LINIŞTE LA BĂBĂIŢA. ..F. limite la Băbăiţa. (sat din judeţul Teleorman). Unde or fi scandalagii noştri Marin Guţă şi Oprea Crăciun se întrebau fără îngrijorare sătenii din localitatea pomenită. Au fost prinşi intr-un tren. Călătoreau fără bilete şi, obişnuiţi cu scandalul, au mai provocat unul. Nu li s-a întrerupt călătoria. Au primit insă bilete de la judecătorie Se vor reîntoarce la Băbăiţa peste doi ani. • MICII INCENDIATORI De abia au învăţat să umble pe picioare şi au şi devenit cunoscuţi ca „incendiatori“. E vorba de Dinu Iusciuc (trei ani) din Dobîrceni, de Dorin Amarandei (patru, ani) din Ibăneşti şi de Elena Acostăchioaiei (cinci ani) din Mihăileşti, judeţul Botoşani. S-au jucat cu chibriturile şi au provocat incendii care au produs pagube de mii de lei. Dar sunt ei vinovaţii ? LABIRINTUL PURCEILOR Ştefan Cioranu, şef de fermă la cooperativa agricolă din Berteşti, judeţul Brăila, a dat dispoziţie îngrijitorului Al. Gheorghe să predea doi purcei cooperatorului Ariene Socol, care i-a dus in curtea lui Dumitru Cocoş. De aici, Ştefan Cioranu i-a vîndut lui Vasile Urse. Complicat drum ! Un adevărat labirint. Cine merge pe fir ? • ARAGAZUL PE ŞOPTITE Aragazul III Acest cuvînt e binecunoscut în multe sate ale ţării. H spun cu glas tare distribuitorii buteliilor de aragaz, Ii rostea însă pe şoptite, şi Stelian Chichişilă din Stejaru, judeţul Teleorman. El zicea : „Un aconto şi mîine ai butelie !" 19 persoane i-au dat sume importante. Acum, mai are de încasat. • IMPRUDENTA FATALA In ziua de 25 mai, Juhász Tereza, din comuna Ciceu, judeţul Harghita, a decedat după două zile de la internarea în spital. Diagnosticul : „şoc endotoxic", datorat unei intervenţii de întrerupere a sarcinii. Vinovată pentru cele întîmplate este Maria Dănilă, muncitoare la Fabrica de tricotaje din Miercurea Ciuc, care i-a propus Terezei să-i întrerupă sarcina în schimbul a 500 lei. Ceea ce, după cum au constatat organele de anchetă, defuncta a consimţit. Ocazionala moaşă urmează să fie judecată. ADUNATE DE PRIN SATE RADIO Simbătă 12 iunie Programul I . 6,00 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon, melodia preferată. 10,00 Mioriţa. 11,05 Pe teme folclorice — muzică uşoară. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,30 Radiodivertisment muzical. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17,30 Album folcloric. 18,00 Orele serii. 20,45 La hanul melodiilor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Invitaţie la dans. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. Programul II : 6,00—8,10 Program muzical de dimineaţă. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9,00 Cintă Corul de copii al Radioteleviziunii. 9,10 Melodii populare olteneşti. 10,20 Albumul succeselor de muzică uşoară. 10,50 Cîntece şi jocuri populare. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,18 Cintă Ioana Crăciun şi Constantin Dobre. 13,00 Radiojurnal. 14,05 De toate pentru toţi. 15,05 Melodii de neuitat de Ion Vasilescu. 15,20 Muzică populară. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Cîntece de nuntă. 17,05 Concert de muzică populară. 17,30 Teatru serial. 17,50 Muzică uşoară. 19,00 Buletin de ştiri. 19,40 Jocuri populare. 22,00 Romanţe de Ionel Fermic şi Alexandru Corfescu. 23,00 Buletin de ştiri. Nr. 651 Vineri 11 iunie IMPORTANT! COOPERATIVA MOBILA ŞI TAPIŢERIE BUCUREŞTI, str. Lipscani nr. 57, sector 4, înscrie pentru meseria tîmplarie mobila, cu durata de 3 ani, tineri din Bucureşti, comunele suburbane şi din toata ţara, precum şi pentru meseria tapiţeri, cu durata de 2 ani, din Bucureşti şi comunele suburbane, la forma de învâţămînt ucenicie la locul de muncă. CONDIŢII DE ÎNSCRIERE: — absolvenţi a 8-10 clase ; — vîrsta 15-18 ani ; — diplomă de absolvire sau adeverinţă de 8-10 clase ; — fişa copilului de la 0-15 ani ; — analiza Wasserman şi microradiografia. ÎNSCRIERILE SE FAC ZILNIC PÎNA LA 1 IULIE 1971. Nu se dă examen de admitere. Pe perioada uceniciei, tinerii primesc bursă lunară. Cazarea şi masa privesc pe părinţi. INFORMAŢII LA TELEFON 14.87.20, BIROUL PERSONAL. 1