Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)
1971-07-22 / nr. 686
Still SOCIALIST ЖЩР ^ ?•! ч11 ■ .. .._,B8WWi iig?,.~ttwMrw*'gjiaa ANUL III Nr. 686 JOI 22 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani O acţiune economică de mare interes naţional: CULTURI SUCCESIVE PE SUPRAFEŢE CIT MAI ÎNTINSE ! Sporirea indicelui de folosinţă a pâmîntului, una dintre cele mai importante avuţii ale naţiunii, mijloc principal de producţie în agricultură, preocupă într-o măsură tot mai mare consiliile de conducere ale unităţilor agricole, masa largă a ţărănimii cooperatiste. Nu puţine sunt cooperativele din sudul şi vestul ţârii care şi-au propus să cultive în acest an 120—125 de hectare sau chiar mai mult teren la suta de hectare arabile. Obţinerea pe o cincime sau chiar pe un sfert din terenul arabil a două culturi pe an constituie, alături de sporirea recoltelor medii, una din principalele căi de ridicare a gradului de utilizare a fondului Fu lui funciar. După plantele care părăsesc terenul devreme, îndeosebi, după cerealele păioase, mazăre și legume, cooperativele agricole şi-au propus prin plan să însămînţeze culturi succesive pe nu mai puţin de 820 000 de hectare. Cifra nu include şi suprafeţele însăminţate în apriie-mai după legume de prima apariţie şi după secară, borceaguri şi alte plante furajere folosite ca masă verde in primăvară. Din cele peste 800 000 de hectare care trebuie insămînţate cu culturi succesive in această vară, pină luni seara fuseseră semănate peste 354 000 ha, ceea ce reprezintă aproape 45 la sută din plan. Merită consemnat faptul că cele mai bune rezultate s-au obţinut la însăminţarea culturilor celor mai valoroase. La porumb boabe, bunăoară, planul pe întregul sector agricol cooperatist a fost realizat in proporţie de 102 la sută. Cooperativele din Mehedinţi, judeţ din zona a doua, l-au îndeplinit in proporţie de 271 la sută, cele din Timiş l-au depăşit cu 106 la sută, iar cele din Ilfov cu 91 la sută. Braşovul şi Bihorul au depăşit planul la însăminţarea şi plantarea legumelor în cultură succesivă. Raportind rezultatele de pină acum nu la anumite plante, ci la prevederile totale, se cuvine să subliniem că ritmul însămînţărilor reflectă, cum este şi firesc, ritmul recoltări cerealelor păioase. In zona intîi de vegetaţie unde recoltarea orzului s-a încheiat, a mazărei e pe sfirşite, iar a griului a trecut de 80 la sută, s-a Insămînţat 55 la sută din suprafaţa prevăzută. De menţionat insă că între judeţele din zona intîi se constată mari diferenţe. In timp ce Oltul a realizat planul la însămînţări in mirişte încă de săptămîna trecută, iar Brăila ii îndeplinise pînă luni în proporţie de peste trei sferturi, în Teleorman nu fusese însămîntată pînă ieri nici măcar jumătate din suprafaţa prevăzută. Dacă ţinem seama că în Teleorman numai griul a fost recoltat de pe circa 110 000 de hectare, suprafaţă care este de aproximativ cinci ori mai mare decit cea insăminţată efectiv, apare evident faptul că membrii consiliilor de conducere şi specialiştii din cooperative, precum organele agricole judeţene au neglijat însăminţarea culturilor succesive. Buzăul cu 21 şi Constanţa cu 34 la sută se prezintă, de ase- Campania agricolă a a menea, cu realizări net inferioare posibilităţilor. Harta care o publicăm astăzi ne arată că, de altfel, în toate zonele se înregistrează rezultate diferite între judeţe cu condiţii practic asemănătoare. Pentru cele mai multe din judeţele ţării este tirziu de acum să se mai semene porumb pentru boabe, cultură la care planul a şi fost depăşit, de altfel. Pot fi însă însăminţate în tot cursul acestei săptămîni şi chiar în primele zile ale lui august culturi furajere care să fie păşunate toamna tirziu (Continuare in pag a 3-a) Dl Situaţia însâmînţârii culturilor succesive în cooperativele agricole la data de 19 iulie 1971 □ SOCIETATEA ÎŢI DĂ. TU CE-I OFERI ? Sunt colţuri ale ţării pe доге revăzindu-le după ani, cu greu le mai recunoşti ; satele şi oraşele se schimbă intr-un ritm fără precedent. Peste tot s-au înălţat case minore, magazine, spitale, şcoli, fabrici şi uzine, glodul maidanelor s-a prefăcut în parcuri de linişte şi verdeaţă. Oamenii construiesc, plămădesc zi cu zi o nouă epopee a noastră, a tuturor, o epopee a muncii. Nimic nu se realizează fără muncă, spune o vorbă înţeleaptă. Munca îl înnobilează pe om, spune un alt proverb izvorît din acea înţelepciune milenară a poporului nostru. Iar societatea socialistă multilateral dezvoltată către care urcăm zi de zi, lună de lună, an de an, va fi, desigur, rodul unui uriaș volum de muncă — o muncă a fiecăruia în uzină, pe șantier, în mină, acolo pe cîmp, la catedră, la dispensar, în laborator, peste tot locul unde se cer create valori materiale şi spirituale. Dar de unde izvorăşte această dorinţă nepotolită a omului României socialiste de azi ? Din setea neostoită de progres şi civilizaţie care înseamnă pentru el libertatea de a acţiona. Pentru că omul cunoscînd cît mai mult devine stăpîn pe sine, întrevede transformarea posibilităţii în realitate, a ideilor în forţe de producţie moderne, în bunuri de tot felul care să-i satisfacă tot mai deplin cerinţele şi să-i uşureze condiţiile de muncă şi de trai. „Pentru a merge înainte spre comunism — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative — este necesar să îndepărtăm din drum tot ceea ce ne poate crea greutăţi, atît în dezvoltarea forţelor de producţie, în perfecţionarea relaţiilor de producţie, cît şi în ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, în formarea omului nou“. Stau de vorbă cu un tînâr inginer agronom ; pare un adolescent, dar are vorba înţeleaptă, domoală, de om al pâmîntului. Facultatea a terminat-o în urmă cu 7 ani şi de atunci se străduieşte aici, pe plaiuri sucevene, în comun Ciprian Porum- AUREL PERVA (Continuare în pag. a 7-a) ATITUDINEA FAŢĂ DE MUNCĂ UN DIALOG PERMANENT CU CONŞTIINŢA Expoziţia organizată de Centrala industrială de prefabricate din beton a Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, în incinta cooperativei agricole Sineşti, judeţul Ilfov, a trezit un viu interes în rîndul populaţiei săteşti. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi productive şi de cercetare agricole din judeţul Constanţa Aşa cum am relatat în ziarul nostru de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Manea Mânescu, Paul Niculescu-Mizil, Vasile Vîlcu şi Vasile Pafilineţ, a avut marţi, 20 iulie o nouă şi fructuoasă întîlnire cu ţărani cooperatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat şi specialişti de pe ogoare. De această dată, vizita de lucru a avut loc în unităţi productive şi de cercetare din judeţul Constanţa. In cele ce urmează, prezentăm pe larg desfăşurarea vizitei. Acum, în plină vară, cînd în campanie se desfăşoară concomitent lucrările de recoltare, arăturile şi semănatul celei de-a doua culturi, activitatea pe ogoare îmbracă, aşadar, dublul aspect al sfîrşitului de etapă şi al începutului unei etape noi. Este un proces viu, dinamic, care antrenează într-un efort unic munca harnică a zecilor, sutelor de mii de ţărani cooperatori, activitatea organizatorică a cadrelor de conducere din cooperative şi din ferme, gîndirea inginerilor, munca mecanizatorilor. Ca de fiecare dată prezenţa în mijlocul lucrătorilor pâmîntului a secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a constituit un puternic factor mobilizator, un prilej de amplă analiză a modului cum se traduc în viaţă obiectivele trasate de partid agriculturii, acest important sector al economiei naţionale, a problemelor complexe pe care le ridică etapa actuală, în judeţul Constanţa vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a dobîndit valenţe noi. La Mangalia Nord, în iulie 1969, secretarul general al partidului, în întîlnirea pe care a avut-o cu preşedinţii unor cooperative agricole, a trasat sarcini deosebit de importante în ceea ce priveşte activitatea cooperativelor şi asociaţiilor intercooperatiste pentru mai buna valorificare a fondului funciar, dezvoltarea legumicultura, creşterea în mari complexe de tip industrial a animalelor, valorificarea în condiţii optime a amplului sistem de irigaţii. Din Dobrogea, respectiv din judeţul Constanţa, a fost lansată, în primăvara anului acesta, patriotica, mobilizatoarea chemare la întrecere pentru obţinerea în condiţii de irigare a 12 000 kg porumb boabe la hectar şi a 4 500 în condiţii obişnuite, a unei producţii medii de grîu de 3 500 kg la hectar şi a unei recolte medii la aceeaşi unitate de suprafaţă de 2 000 kg floarea-soarelui. Elicopterul în care se află secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat, care îl însoţesc în această vizită, survolează teritoriul judeţului. Mirifica privelişte a litoralului se estompează pe încetul şi privirea este atrasă de peisajul rural dobrogean. Canalele de irigaţie ce se succed şi se bifurcă în unduiri elegante, livezi şi podgorii tinere se intercalează întinselor lanuri de grîu, porumb, floarea-soarelui. Se văd construcţii zootehnice moderne, sate, relevîndu-şi, prin culorile diafane ale caselor, tinereţea nedezminţită. In acest străvechi pămînt al ţării, totul este tînăr. S-a născut o industrie puternică. Pămintul, gospodărit pe baze socialiste, produce dincolo decît putea accepta cea mai îndrăzneaţă închipuire. Fapt subliniat cu putere de secretarul general al partidului în numeroase împrejurări, şi ieri, cu deosebire, în faţa (Continuare in pag a 3-a) Dialog cu specialiştii staţiunii experimentale pentru culturi irigate — Valu lui Traian Sunt apreciate rezultatele meritorii, obţinute de cercetători in domeniul culturii cartofului ACTIVITATE SUSJINUTĂ, MULTILATERALA PENTRU EXPLICAREA POLITICII PARTIDULUI Vom începe cu o carte apărută în 1948. Se afirma în acel moment că arta şi cultura socialistă nu sunt capabile să dea opere comparabile măcar, nicidecum superioare, celor scrise in trecut şi că ne aşteaptă o „epocă de sterilitate şi mediocritate". Despre romanul „Desculţ" este vorba. Opera s-a impus nu numai datorită valorii sale artistice cît mai cu seamă datorită orizontului ei ideologic, problematicii sale adine politice, umanismului său revoluţionar, perspectivei sale istorice. Ne aflăm astăzi neîndoielnic, într-o nouă conjunctură menită să propulseze cultura română pe o treaptă nemaiatinsă în trecut. Epoca noastră cere ca, laolaltă cu cei ce zidesc ţara în beton şi oţel, oamenii de cultură să o făurească în gund şi simţire. Ceea ce este unic, ceea ce nu se poate întîlni în nici o altă cultură, este tocmai participarea celei mai largi colectivităţi de oameni la actul cultural. Faptul în sine presupune în primul rînd existenţa a doi poli, a două centre gravitaţionale in fenomenul cultural. Mai întii de la omul de cultura către masele largi de oameni ai muncii, mai apoi de la aceştia înapoi spre omul de cultură. Sensul acesta asigură, cu cele mai mari şanse de izbîndă, o cultură de proporţii şi de deosebită vigoare. Asistăm in această epocă a marilor prefaceri la dezvoltarea cu precădere a unei conştiinţe socialiste, izvorîtă din înseşi interesele şi idealurile societăţii noastre socialiste. Asta înseamnă, în primul rînd, că întregul popor este investit cu capacitatea de a participa efectiv şi total la opera noastră comună. Realizărilor, marilor prefaceri petrecute in economia naţională le-au corespuns şi pînă acum un înalt grad de conştiinţă, mai ales că ţelul politicii partidului nostru este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a maselor, asigurarea condiţiilor pentru afirmarea plenară a personalităţii, făurirea omului nou. Este însă absolut necesar ca munca politicoideologică şi cultural-educativă să devină mai combativă, să militeze pentru eliminarea lipsurilor şi neajunsurilor care mai persistă in diverse domenii de activitate. „Ţinînd seama de cerinţele etapei actuale a construcţiei socialiste, de marile obiective care stau în faţa partidului şi poporului în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, este necesar să se ia măsuri pentru ridicarea nivelului combativităţii revoluţionare şi a spiritului militant, partinic al întregii activităţi politice, ideologice şi de educaţie comunistă a maselor desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, de organizaţiile de masă şi obşteşti, de organizaţiile de stat, de instituţiile de propagandă, ideologice şi culturalartistice". Pornind de la aceste consideraţii de cea mai mare însemnătate pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice şi politice, de educare a tuturor oamenilor muncii, socotim că V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) Ce atribute impun integrarea căminului cultural in viata satului -u-'y&i* Să-mi scrii, bădie Haralambie mai stăm de vorbă. Îmi place să te ascult cum povesteşti despre Albeştii dumitale, despre oa-menii alăturea de care lucrezi şi acum, la cei 60 de ani pe care-i ai, despre vremurile cele noi care au schimbat faţa satului şi traul omului. Am aflat la judeţ, la Vaslui, bădie Haralambie Andreieş că nu numai dumneata ai plecat, ci şi alţi 24 de cooperatori din judeţ. De bună seamă că şi ei, ca şi dumneata au fost emoţionaţi atunci cînd au primit biletele. Pentru trimestrul al doilea există alte aproape 600 de bilete, pentru încă aproape 600 de cooperatori, la fel de vrednici şi înţelepţi. Parcă te văd instalat confortabil in compartimentul trenului, discutînd cu alţi călători, despre faptul că pentru prima dată ai fost trimis de cooperativă în staţiunea de odihnă şi tratament. Ce rău îmi pare că nu te pot vizita acolo, în staţiune. Aşi fi vrut să stăm în balconul vilei în care ai fost cazat şi să povestim. Acum, cînd mă gîndesc la dumneata, îmi vine in minte imaginea „Bătrânului" lui Luchian, cu fruntea rezemată în palmă şi chipul năpădit de grija zilei de mîine. Asociez chipurile amîndorura şi am imaginea uriaşului salt peste timp pe care l-a făcut ţara. Nici nu ştii cît de bucuros aş fi dacă într-o zi mi-ar aduce poştaşul o ilustrată, cu cîteva cuvinte scrise de mina dumitale : „Salutări din staţiune“. PETRE SURUPACEANU Mai deunăzi te-am căutat acasă ; mi s-a spus că ai plecat în staţiune, să te odihneşti şi să-ţi îngrijeşti sănătatea. M-am bucurat. Aş fi vrut să /