Satul Socialist, septembrie 1971 (Anul 3, nr. 721-746)
1971-09-26 / nr. 743
PAGINA 2 O consecinţă firească a dezvoltării activităţilor industriale, în cadrul cooperativelor agricole de producţie, este folosirea a tot mai multe utilaje, dintre care cele acţionate prin electricitate ocupă, numeric, un loc însemnat. Este suficient să amintim faptul că producţia acestora cuprinde obiecte strunjite, frezate, rabotate, prelucrate cu ajutorul maşinilor de tăiat sau fasonat lemn, pentru a ilustra creşterea, la noi cote, a calificării cerută celor care participă la activităţile industriale şi prestatoare de servicii. Şi, o dată cu imperativul calificării meseriaşilor, se impune, cu aceeaşi acuitate, instruirea lor în domeniul protecţiei muncii. In aplicarea acestei cerinţe trebuie avute în vedere două împrejurări specifice : faptul că unii meseriaşi, recrutaţi dintre cooperatori, nu au avut pînă acum prilejul să manevreze comenzile unor utilaje — pentru ei, complexe — şi, în fine, faptul că unele maşini-unelte sunt achiziţionate cu un stadiu de uzură avansat. In virtutea acestui ultim aspect, deci, manevrarea maşinilor trebuie făcută cu atenţie deosebită, dar mai ales, după o prealabilă instruire teoretică şi practică. Am avut prilejul să constatăm că nu în toate cooperativele agricole se procedează în conformitate cu aceste cerinţe imperioase, nu peste tot este asigurat instructajul pentru protecţia muncii. Ca urmare, au avut loc, în ultimul timp, unele accidente cu urmări tragice, care reprezintă, fără îndoială, urmarea necunoaşterii de către muncitori a modului de exploatare a maşinilor-unelte. Un exemplu, în acest sens, îl reprezintă accidentarea cooperatorului Gheorghe Manea, din comuna Ciupa, judeţul Argeş. Acesta a debitat buşteni cu un fierăstrău circular, fără să cunoască cele cîteva reguli de folosire, în condiţii de securitate a muncii, a acestui utilaj. Lovit de lemnul pe care îl tăia — pentru că nu a cunoscut poziţia corectă de lucru şi manevrele strict necesare — Gheorghe Manea a căzut victima unui accident, soldat tragic, ce putea fi lesne evitat. Intr-o discuţie purtată cu preşedintele cooperativei agricole, Neagu Toma, au fost evidenţiate atît lipsa de preocupare a conducerii unităţii pentru instruirea celor ce lucrează cu fierăstraie circulare — utilaj care cere o îndemînare sporită celui ce II foloseşte — cit şi nesupravegherea, în general, de către şefii de brigadă, a modului în care subalternii manevrează maşinile. Răspunderea, în acest caz, revine în primul rînd preşedintelui cooperativei, Neagu Toma, care nu a impus respectarea unor prevederi legale ce se referă la instructajul pentru protecţia muncii. Evitarea accidentelor de muncă nu implică numai iniţierea lucrătorilor în modul de folosire a maşinilor. Ea impune dotarea acestor utilaje , dintre care, repetăm, unele au fost supuse proceselor de recondiţionare în atelierele cooperativelor agricole , cu dispozitivele de protecţie necesare, prevăzute iniţial de constructor. Orice eludare a acestei obligaţii, revenind celor ce repară maşinile şi avizează utilizarea lor, poate conduce la urmări nefaste. Iată, de pildă, ce s-a petrecut la cooperativa agricolă de producţie din satul Pănet, judeţul Mureş. O tocătoare pentru coceni a fost dată în exploatare fără apărătoare. In momentul în care a preluat maşina, de la atelierul de reparaţii, lui Marian Duca nu i s-a atras atenţia că trebuie să evite apropierea de anumite dispozitive ale maşinii. Neprocedînd, deci, astfel, M. Duca a fost prins de piesele aflate în mişcare, şi literalmente zdrobit, în mod cu totul subiectiv încearcă acum, inginerul şef al cooperativei agricole, Abrudan Pană, să transfere întreaga responsabilitate pentru producerea accidentului în sarcina victimei. A fost stabilit, fără putinţă de tăgadă, că Marian Duca nu a fost instruit în vederea folosirii tocătoarei, că darea în folosinţă a acestui utilaj, cu avizul inginerului şef, contravenea dispoziţiilor în vigoare şi că, însuşi şeful de brigadă, Duşan Cujucuia, cel pus să supravegheze felul în care se lucrează, a trecut indiferent pe lingă maşina incomplet dotată, fără să ia măsuri de securizare a ei. Trebuie reţinut, de asemenea, şi faptul că unele procese de muncă, aparent simple, impun respectarea unor reguli de protecţie, în condiţiile electrificării lor. Un exemplu îl constituie tunsul oilor cu maşina electrică. Folosirea acesteia în locuri umede, bune conducătoare de electricitate, sau utilizarea ei în condiţii de neizolare a conductorilor electrici sunt cauze suficiente ale unor grave accidentări. Astfel, la cooperativa agricolă de producţie Rahova, din judeţul Constanţa, cooperatorul Dumitru Neamţu a fost electrocutat mortal de maşina de tunsoi, datorită faptului că nu a fost instruit în legătură cu folosirea ei şi, deci, a folosit-o incorect. Iar vina pentru că nu a fost instruit revine, în întregime, lui Paul Avram, inginer şef, şi lui Valeriu Pintilie, şef de fermă, care nu au inclus, printre obligaţiile de serviciu, urmărirea condiţiilor în care are loc — sau nu are, în speţă — predarea normelor de tehnică a securităţii muncii. In imensa majoritate a cazurilor de accidentare, avem de-a face cu ignorarea, de către unii preşedinţi de cooperativă, ingineri şefi şi şefi de echipă, a obligaţiei pe care o au de a instrui pe cei ce lucrează cu diferite utilaje, în vederea exploatării lor sigure, fără risc. Se relevă, de asemenea, tot ca o culpă a celor vizaţi şi faptul că admit punerea în funcţiune a unor maşini în condiţii de improvizare a instalaţiilor de legătură cu reţeaua electrică, fapt ce conduce, mai devreme sau mai tîrziu, la electrocutări grave, uneori mortale. Chiar dacă, în unele cazuri, utilajele procurate, avînd un stadiu avansat de uzură, necesitînd recondiţionări in cadrul cooperativelor, nu dispun de mijloacele de protecţie prevăzute de constructor, aceasta nu poate constitui un impediment în calea securizării lor, întrucît poate fi obţinută lesne o documentare privind construirea şi montarea unor dispozitive de protecţie. Dar, aceasta impune, în primul rînd, o preocupare în acest sens, o respectare, în primă instanţă, a dispoziţiilor legale. GH. GHIRBA AL. SOLOMONESCU NEGLIJENTA - cauza principală a accidentelor de muncă RADIO Luni 27 Septembrie PROGRAMUL 1. 6,00 Muzică şi actualităţi. 6,20 Jurnal agrar. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,30 Revista literară radio. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Melodii populare din judeţele Timiş şi Vîlcea. 10,30 Ştiinţa în slujba păcii. 11.05 Muzică populară iraniană. 11.15 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 11.35 Constantin Romaşcanu şi cîntecele sale. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 14.30 Te apăr, te laud, te cînti emisiune muzicală pentru ostaşi. 15,05 Insirte mărgărite. 15,35 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Prelucrări corale. 16,30 Recitalul soliştilor Puica Igiroşeanu, Dino şi Irena Santo. 17,00 Antena tineretului. 17,30 Concert de muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20,30 Teatru radiofonic. Ştafeta nevăzută de Paul Everac. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Concert de seară. 24,00 Buletin de ştiri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II : 6,00—8,05 Program muzical de dimineaţă. 8,05 Tot înainte. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Ansambluri folclorice : „Ciocîrlia". 10,30 Ritmuri şi melodii. 11,20 Microrecital Zafír Hadzimanov. 11,30 Muzică populară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,15 Cîntă Luigi Ionescu. 12,30 Din ţările socialiste. 12,50 Melodii interpretate de Brenda Lee. 13,00 Radiojurnal. 14,05 Solişti de muzică populară. 14,30 Viaţa cărţilor. 15,00 Muzică uşoară. 15,20 Dragi mi-s cîntecele mele. 16,00 Radiojurnal. 17,05 Melodii populare. 17,30 Arte frumoase. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,50 Noapte bună, copii ! 20,30 Mozaic în cheia sol. 21,00 Buletin de ştiri. 21,30 Orizont ştiinţific. 21,50 Doină zic şi doină cînt. 22,30 Rampa. 23,00 Buletin de ştiri. SATUL SOCIALIST Valoarea educativă (Urmare din pag. 1) doar a înălţa nişte ziduri cu un acoperiş şi nici numai plantarea cîtorva sute de stîlpi pentru a întinde o sîrmă de cupru, ci înseamnă asigurarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru o viaţă spirituală cu valori şi manifestări crescînde continuu, înseamnă alte cîteva sute de abonaţi la radio şi televiziune, după cum un singur bec electric nou instalat sugerează imaginea unui nou cititor aplecat pe filele unei cărţi, sub conul de lumină strălucitoare. Conştiinţa socialistă încorporată în munca patriotică este nu un rezultat al acestui efort constructiv, ci însăşi energia — motor care pune în mişcare oamenii, însufleţindu-i în edificarea de noi bunuri materiale şi în înfrumuseţarea aşezărilor rurale. Expresii ca „vrem să trăim ca la oraş“ şi „dorim să dezvoltăm comuna noastră“ conţin pe lingă mărturisirea lor ambiţioasă, un sentiment legitim de a trăi într-un climat spiritual bogat, setea nepotolită de progres, voinţa arzătoare de continuă îmbogăţire sufletească şi intelectuală, de a se bucura spornic de binefacerile civilizaţiei, tehnicii şi culturii. In acest sens, munca patriotică este o şcoală simplă şi vie a conştiinţei socialiste, o grădină de o inepuizabilă fertilitate în care cresc florile unor sentimente etice de o mare vitalitate şi de o profundă frumuseţe morală, cum sînt dragostea pasionantă pentru locul natal, simţămîntul că fiecare cetăţean este responsabil de continua dezvoltare a localităţii şi că el este, în cadrul obştii, în egală măsură cu toţi ceilalţi, autorul unei opere menită să strălucească în durată. TELEVIZIUNE Luni 27 Septembrie 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,15 Ecranul. 18,45 Stop cadru. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Te laud, şi te apăr şi te cînt. 20,40 Roman foileton : „Aghiotantul excelenţei sale" (III). 21,20 Prim plan. 21,50 Parada vedetelor. 22,20 Din ţările socialiste. 22,35 Telejurnalul de noapte. o acţiune In sprijinul Îmbunătăţirii ASISTENTEI JURIDICE IN COOPERATIVELE ШС01Е In spiritul amplului program naţional de pregătire şi perfecţionare a cadrelor, elaborat de conducerea partidului nostru, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie a organizat, recent, un curs de instruire a jurisconsulţilor ce activează în cadrul cooperativelor agricole de producţie. Conceput ca o formă de reciclare profesională a cadrelor juridice din cooperaţia agricolă, cursul, care a reunit jurisconsulţi din toate judeţele ţării, a adus în dezbaterea participanţilor o largă problematică interesînd practica juridică actuală şi aspecte de ordin legislativ din domeniul dreptului cooperatist agricol. Un loc central în programul cursului, care a cuprins expuneri, urmate de discuţii pe marginea subiectelor abordate, l-au ocupat problemele privitoare la : proprietatea cooperatistagricolă şi utilizarea eficientă a mijloacelor puse la dispoziţie de legislaţie pentru apărarea şi consolidarea acesteia ; dreptul de proprietate personală al membrilor cooperativelor agricole şi dreptul de folosinţă personală, asupra lotului ajutător ; relaţiile contractuale dintre unităţile cooperatiste agricole şi unităţile de stat sau cooperatiste şi, în acest context, problemele nou apărute cu privire la activitatea asociaţiilor intercooperatiste, necesitatea respectării disciplinei contractuale. Expunerile şi dezbaterile au conturat, de asemenea, ideea necesităţii unei preocupări crescînde pentru stricta respectare a legalităţii socialiste în activitatea cooperativelor agricole de producţie, a contribuţiei sporite ce revine juriştilor din cooperaţia agricolă în îmbunătăţirea asistenţei juridice în cooperative. Prin dezbaterea unor probleme referitoare la educaţia socialistă, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste şi ridicarea nivelului de cultură al maselor de ţărani cooperatori, cursul a prilejuit participanţilor afirmarea hotărîrii lor de a depune toate eforturile pentru traducerea în viaţă a măsurilor adoptate de conducerea partidului nostru, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu privire la îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative de masă, pentru ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Calitatea expunerilor, susţinute de specialişti din Ministerul Justiţiei, Arbitrajul Central de Stat şi de la Oficiul juridic al U.N.C.A.P., a prilejuit un fructuos schimb de opinii, concretizîndu-se într-un număr însemnat de propuneri privind îmbunătăţirea, reclamată de practică, a legislaţiei în acest domeniu, clarificarea unor probleme ridicate de activitatea juridică curentă din cooperative. La instruire a participat tovarăşul Gheorghe Petrescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, care a relevat, în cuvîntul său, interesul pe care Uniunea Naţională îl acordă rezolvării cit mai bune a problemei asistenţei juridice în cooperative, ca factor determinant în respectarea legalităţii socialiste, în apărarea avutului obştesc. Vorbitorul a accentuat, în mod special, rolul care revine juriştilor din cooperaţia agricolă în participarea, alături de aparatul Uniunii Naţionale şi al uniunilor judeţene, la pregătirea generală și juridică a cadrelor de conducere ale cooperativelor agricole de producție, în combaterea atitudinii de nesocotire a prevederilor legale, în activitatea de avizare a actelor ce angajează patrimoniul cooperativelor, astfel încît să fie eliminată posibilitatea unor prejudicii provocate de nerespectarea dispoziţiilor legale. Jurisconsulţii din cooperativele agricole au fost chemaţi să acorde o atenţie şi mai mare popularizării legilor şi celorlalte acte normative, să-şi intensifice activitatea de prevenire a încălcării acestora, pentru continua ridicare a conştiinţei maselor de ţărani cooperatori. I. NICOLAE Oriee zăbavă in mijlocul cărţilor este cu folos — spunea un cărturar. De acest adevăr sunt convinşi şi sătenii din comuna Cujmir, judeţul Mehedinţi, trecînd pragul bibliotecii căminului cultural Nr. 743 Duminică 26 septembrie (Urmare din рад. I) lega lui, despre primul învăţător, ne-a spus : „Cel mai mult m-a impresionat la dînsul modul propriu de a ne face să înţelegem ceva. Cîteodată se întîmpla să nu pricepem un lucru, dar te făcea să înţelegi cu palma". Dincolo de ironie, această mărturisire ascundea o mare dezamăgire. Dacă o asemenea ofensă nu poate fi uitată şi iertată, cum se oglindeşte în mintea copilăriei şi a adolescenţei imaginea acelor învăţători şi profesori care se pretează la plocoane ? Cinstea nu se poate măsura, la fel omenia, adevărul. Incalculabile sunt pagubele morale pe care le provoacă cumplitul nărav al plocoanelor în domeniul şcolii, învăţămîntului, educaţiei. Prin profesia sa, omul de la catedră întruchipează cultura, civilizaţia, principiile eticii noastre. Dar unii, neţinînd seama de înalta lor menire, coboară de pe piedestalul catedrei. Cum să explicăm această coborîre a învăţătoarei Ilinca Rudoiu din Fieni care, într-o declaraţie dată Inspectoratului şcolar al judeţului Dîmboviţa, se disculpă : „Declar pe a mea răspundere că am primit din partea elevilor două sticle de colonie, două perechi de ciorapi, o vază cu flori". Spuneam că se disculpă, pentru că nu a pomenit, după cum fusese acuzată, de furouri, material de bluză şi fustă. Vă închipuiţi „spectacolul" micilor plocoane aduse de copii ! Iar Ilinca Budoiu spune : „Declar pe a mea răspundere...". Ce fel de răspundere ? * Darurile le-a primit de mărţişor şi la sfîrşitul anului şcolar. Cum de s-a ajuns de la flori la ciorapi, de la gingăşie la meschinărie ? In comuna Finta, ne-a fost relatat cazul profesorului Ion Dumitru. Pe plocoane, el a asigurat nişte părinţi creduli de reuşita copiilor la diferite examene. De la Oprea Ilinca a primit 3 000 de lei şi 15 kg de brinză, de la Constantin Mitroi un sac de grîu. Lui Tudor Iacob i-a cerut 1000 de lei pentru a-i angaja fiica suplinitoare la şcoala din comună. Pe ce se baza acest „pedagog" cînd asigura succesul la examen ? Pe cunoştinţele elevului . Atunci nu mai era nevoie de plocoane. Avea, desigur, „relaţiile lui". Periculosul „lanţ al slăbiciunilor" nu a fost încă sfărîmat. In urma cercetărilor, Ion Dumitru a restituit plocoanele şi a fost mutat „disciplinar" într-un sat ce aparţine de aceeaşi comună unde el se pretindea atotputernic. Ce fel de pedeapsă este aceasta ? Oare, în satul în care se află acum, el nu trebuie să facă educaţia copiilor în spiritul aceloraşi exigente norme etice ? Cum rămîne cu cinstea, cu onoarea, cu prestigiul titlului pe care îl poartă ? In orice meserie, prestigiul se cucereşte prin mari eforturi şi sacrificii, prin dăruire, prin probitate profesională şi morală. Temelia prestigiului şcolii noastre a fost făurită de ilustre personalităţi ale culturii, de generaţii de dascăli, învăţători şi profesori, intelectuali cu gîndul îndreptat mereu către popor şi patrie, către viitor. Acest prestigiu a căpătat, în epoca noastră, o nouă strălucire, şcoala contemporană românească bucurindu-se, prin realizările sale, prin modernizarea ei, de un binemeritat renume. Ce umbră grea aşterne peste acest prestigiu năravul plocoanelor, al intervenţiilor. Există un soi de părinţi „disperaţi" care, în perioada examenelor de admitere, intră în panică, sunt în stare să facă totul ca odraslele lor să fie admise la examene. Uneori intervenţiile, ofertele de plocoane ajung la o adevărată presiune ce se exercită asupra conştiinţei profesorilor. Ni s-a relatat că, astă vară, şcoala de surori medicale din Târgovişte a fost asaltată ca o redută. Din cauza atîtor intervenţii venite de la părinţi, de la intermediarii acestora, aici, cu aprobarea ministerului, oralul s-a dat... scris. Ca să nu mai fie nici o îndoială asupra probităţii profesorilor la examene. Odioasă e mentalitatea plocoanelor ! Omul de la catedră trebuie să rămînă surd la orice intervenţii, la orice tranzacţie. El este suveran în aprecierea elevilor. De aici şi marea sa răspundere. Catedra este un simbol a unor înalte principii morale. O ştirbire cit de neînsemnată a acestor principii are grave consecinţe în procesul de formare a elevilor, încurajează superficialitatea, stimulează necinstea, lenea, parazitismul. Catedra este un simbol al cultului muncii şi în acest cult al valorilor spirituale ale poporului nostru sunt chemate cadrele didactice să cultive tinerele generaţii. Să nu uităm că, aşa cum precizează documentele Congresului al X-lea al partidului, şcoala este „principalul factor de cultură şi civilizaţie". Ce poate fi mai străin culturii, civilizaţiei pe care o construim, decit anacronicul nărav al plocoanelor ? TEJGHETARI LA CATEDRĂ (Urmare din pag. I) atenţia că este necesară o preocupare mai susţinută pentru creşterea exportului, deoarece ponderea produselor pe care le exportă uzina este încă mică. Probleme deosebit de importante a ridicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa. Ele privesc nu numai uzina „23 August" ci societatea noastră în general, pe toţi oamenii muncii din orice domeniu de activitate. Infăţişînd preocupările partidului atît pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a ţării cit şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor, pentru creşterea veniturilor şi salariului real al acestora, a alocaţiei pentru copii, rezolvarea problemei locuinţelor, dezvoltarea învăţămîntului, a culturii şi ştiinţei, secretarul general al partidului a spus că „...tot ceea ce facem pe linia dezvoltării socialiste a ţării noastre, este chemat să servească ridicării bunăstării, fericirii poporului. Fiecare colectiv de oameni ai muncii, preocupîndu-se de realizarea sarcinilor de producţie, trebuie deopotrivă să se îngrijească de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă". De fapt, aceasta este linia generală, scopul principal, esenţial, al politicii partidului nostru comunist, al socialismului însuşi, spunea mai departe secretarul general al partidului. Ca răspuns la întrebarea : care este secretul dezvoltării, întrebare pe care şi-o pun unii străini, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce următoarele argumente : lichidarea exploatării, realizarea unităţii trainice, indestructibile între clasa muncitoare, ţărănime, intelectualitate, intre oamenii muncii de diferite naţionalităţi care sînt stăpîni pe mijloacele de producţie şi pe rodul activităţii lor şi muncesc cu abnegaţie şi eroism pentru făurirea unei vieţi libere, independente, aşa cum şi-au dorit-o. Această dezvoltare deosebită este rodul politicii ştiinţifice a partidului nostru, care reprezintă forţa principală a societăţii ce dinamizează şi uneşte intr-un tot energiile creatoare ale poporului. Succesul politicii partidului nostru pe care poporul o consideră propria sa politică se sprijini pe dezvoltarea continuă a democraţiei socialiste a cărei esenţă constă în atragerea maselor largi de oameni al muncii la conducerea societăţii, la perfecţionarea activităţii economico-sociale. Secretarul general al partidului menţionează că va spori rolul organismelor colective de conducere care vor purta in viitor denumirea de comitete sau consilii ale oamenilor muncii pentru conducerea activităţii economicosociale. Ca în orice domeniu de activitate, politica partidului se realizează de cadre competente, provenite din rindurile clasei muncitoare care menţin o strinsă şi permanentă legătură cu poporul. In aceasta constă forţa partidului, capacitatea sa de a elabora o linie politică justă care să ţină seama de năzuinţele întregului popor. Ideile exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntare, aprecierile asupra muncii colectivului, decorarea uzinei cu Ordinul „23 August" clasa I, conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de aur „Secera şi ciocanul” unor muncitori şi tehnicieni din uzină, precum şi acordarea unor ordine şi medalii unor cadre de conducere, muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, au prilejuit o emoţionantă demonstraţie de dragoste şi preţuire faţă de politica înţeleaptă a partidului care conduce întregul popor pe drumul infăptuirii idealurilor sale de progres şi prosperitate. DIALOG FRUCTUOS PENTRU RIDICAREA PE NOI TREPTE A CONŞTIINŢEI SOCIALISTE Săptămina aceasta a marcat şi o efervescenţă pe linia activităţii politico-ideologice şi cultural-educative. Plenarele comitetelor judeţene de partid, desfăşurate în perioada la care ne referim, au dezbătut şi analizat in spiritul unei inalte exigenţe şi responsabilităţi activitatea organizaţiilor de partid din toate domeniile de activitate in ce priveşte dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Relevind experienţa bună şi luînd atitudine fermă faţă de lipsurile manifestate, participanţii la discuţii au înfăţişat şi măsurile care trebuie întreprinse pentru ca viaţa spirituală a oraşelor şi satelor să se ridice la nivelul succeselor obţinute in economie, la nivelul cerinţelor societăţii noastre. Ca să se transforme conştiinţa intr-o forţă revoluţionară este necesar ca întregul proces educativ să fie condus de organizaţiile de partid. Numai astfel se va putea ridica pe o treaptă superioară conţinutul activităţii ideologice şi culturale, combativitatea, spiritul revoluţionar, lupta împotriva a tot ce este vechi, retrograd şi care îngreunează dezvoltarea proceselor economice sociale. Drumul sigur către realizarea acestui obiectiv esenţial al construcţiei socialiste îl constituie explicarea pe larg, ştiinţific, cu argumente convingătoare, bazate pe realităţile concrete ale vieţii din fiecare loc de muncă, pe inţelesul tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a tezelor fundamentale ale politicii partidului şi a raţiunilor care stau la baza acestora. Dar pentru aceasta este necesar să se acorde o mai mare atenţie aprofundării şi explicării problemelor în cadrul învăţămîntului de partid, să fie activizate şi controlate instituţiile de cultură, care au nobila menire să cultive spiritul de dragoste faţă de patrie şi partid, de respect faţă de munca şi avutul obştesc, de promovare a acelor valori ale culturii care înnobilează munca, personalitatea umană, să fie folosiţi intelectualii, activiştii de partid şi de stat cu pregătire politico-ideologică superioară care trebuie — aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sărbătorirea a 50 de ani de existenţă a Uzinelor „23 August" din Capitală — să menţină o legătură strinsă cu colectivele de muncă de unde au plecat, cu clasa muncitoare, cu poporul. In acest context se înscrie şi intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu membrii Uniunii Scriitorilor. Ea a fost consacrată analizării modului în care Uniunea Scriitorilor acţionează pentru traducerea în viaţă a programului privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii şi de examinare a unor probleme legate de pregătirea viitoarei conferinţe pe ţară a Uniunii Scriitorilor. Cu acest prilej au fost subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu sarcinile care stau în faţa Uniunii Scriitorilor, a tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul literaturii, în vasta acţiune de educare socialistă a maselor, pentru crearea unor opere care prin inaltul lor mesaj să slujească idealurilor socialismului, poporul, naţiunea noastră socialistă ,aducîndu-şi contribuţia la formarea omului nou, făuritorul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Rolul presei, subliniat de atîtea ori în documentele de partid, devine tot mai important pe măsură ce societatea se dezvoltă, cerinţele omului sunt mai mari atît pe linia tehnicii, ştiinţei, cit şi pe cea a vieţii spirituale. Subliniind tocmai acest rol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Mesajul adresat revistei „Contemporanul", cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la apariţia primului număr şi a 25 de ani de la reapariţia sa în perioada de după eliberarea ţării, a înfăţişat contribuţia acestei publicaţii social-politice şi de cultură înaintate — pentru interesele şi revendicările maselor oprimate, pentru idealurile de libertate naţională şi socială ale poporului — şi în perioada construcţiei socialiste — pentru mobilizarea intelectualităţii noastre, alături de clasa muncitoare, de ţărănime, de toţi oamenii muncii, la lupta pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, pentru edificarea socialismului. Astăzi cînd exigenţele sunt sporite, cînd sarcinile sunt tot mai mari şi complexe, presa noastră este chemată să-şi consacre Întreaga sa activitate transpunerii în viaţă a hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, a programului făuririi în patria noastră a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acest sens, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „Contemporanul", ca de altfel toate publicaţiile din ţara noastră, este chemat să joace un rol activ in nobila operă de educare socialistă a maselor, in lărgirea continuă a orizontului cultural al celor ce muncesc, in făurirea omului nou al societăţii comuniste". Menirea revistei „Contemporanul” — se subliniază un mesaj — este aceea de a contribui la formarea unei concepţii ştiinţifice revoluţionare a celor ce muncesc, la cultivarea in rindul intelectualităţii şi a maselor largi de cititori a înaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului, să combată cu tărie concepţiile retrograde, antiştiinţifice, curentele de gîndire care nu slujesc progresului social şi uman, teoriile străine de interesele poporului, să ajute la înţelegerea, de pe poziţiile partidului, a fenomenelor noi ale vieţii sociale, să promoveze o artă realistă, militantă, închinată omului, perfecţionării sale morale, să popularizeze marile valori ale culturii realiste, umaniste, universale, cunoştinţele ştiinţifice, gindirea înaintată de pretutindeni. ENTUZIASTE ACŢIUNI PATRIOTICE Săptămina aceasta se caracterizează printr-o muncă însufleţită, pentru stringerea la timp şi fără pierderi a culturilor tîrzii şi însămînţarea griului. In lumina cerinţelor şi conform indicaţiilor cuprinse în scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată tuturor organelor de partid şi de stat, tuturor oamenilor muncii din agricultură, comitetelor judeţene şi comunale de partid, organizaţiilor de partid din unităţile agricole în legătură cu desfăşurarea campaniei agricole de toamnă, s-a acţionat cu toată energia pentru mobilizarea tuturor forţelor umane şi a mijloacelor mecanice in vederea recoltării, eliberării şi pregătirii terenurilor pentru însămînţarea griului, insilozarea furajelor, culesul legumelor, fructelor şi strugurilor. Ţărănimea noastră cooperatistă, mecanizatorii, ajutaţi de întregul tineret al satului, de aproape o jumătate de milion de studenţi şi elevi, salariaţi din întreprinderi şi instituţii, răspund cerinţei partidului ca într-un timp scurt să facă tot ce e posibil, să folosească fiecare minut, muncind din zori şi pînă în noapte pentru a aduna rodul muncii lor de un an de zile de care depinde hrana întregului popor şi aprovizionarea întreprinderilor cu materia primă necesară. Intr-o asemenea acţiune politică de o aşa mare amploare capacitatea organizatorică, iniţiativa, fermitatea, operativitatea, spiritul de harnic gospodar işi spune cu prisosinţă cuvîntul. Deci, cerinţa este ca, incepînd de la preşedinte şi pînă la ultimul cooperator, munca să fie organizată în cele mai mici amănunte, disciplina şi ordinea să fie prezente în aceste zile in conştiinţa fiecăruia, membrii consiliilor de conducere să fie repartizaţi pe brigăzi şi să exercite un control exigent şi cu răspundere, specialiştii să fie prezenţi tot timpul pe ogoare şi să dea explicaţiile necesare în legătură cu executarea diverselor lucrări. Numai astfel se poate asigura folosirea din plin a tuturor forţelor, a întregii capacităţi de lucru a mijloacelor mecanice şi mai ales a celor de transport, calitatea agrotehnică a lucrărilor, transportul rapid la bazele de recepţie a produselor contractate cu statul, insilozarea furajelor, inmagazinarea în cele mai bune condiţii a recoltei. AGENDA INTERNA A SAPTAMINII