Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)

1971-10-27 / nr. 769

PAGINA 2 Miercuri 27 octombrie Soarele râsare la ora 6 şi 43 de minute. Apune la ora 17 şi 14 minute. De la Începutul anului au trecut 299 de zile. Pînă la sfîrşitul anului am râmat 66 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 27 octombrie , vremea se va răci mai ales în estul ţării, unde cerul va fi mai mult noros, vor cădea ploi slabe, izolate, iar vîntul va prezenta intensifi­cări din sectorul nord-estic. In această parte a ţării mini­mele vor fi cuprinse Intre mi­nus 2 şi plus 3 grade, iar ma­ximele între 7 şi 14 grade. In rest, vremea va fi în general frumoasă, cu cer variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între 4 și F­OILETON Totul, dar absolut totul a pornit de la un vis. Cred că era ora 12 noaptea, altă oră mai potrivită pen­tru vise fantastice nici nu există. Se făcea că devenisem primar. Şi und­e mă răţoiam la casier, la o­­fiţera (era o femeie) cu starea ci­­vilă, eliberam bonuri pentru fa­bricat ţuică, adeverinţe de produ­cător şi de neproducător, mă rog, le făceam pe toate ! Cum m-am trezit mi-am zis : „primar mă faci“ Şi m-am făcut. Cu ajutorul unor actori de la Teatrul Giuleşti (pe acolo m-am născut şi am copilărit) m-am de­ghizat în Petre Spiridon, primar în comuna Crîngeni, judeţul Te­leorman. Am intrat în primărie şi m-am instalat în scaun. 11 întru­chipam atît de bine pe Spiridon incit şi nevasta acestuia, venită în­­timplător, m-a întrebat dacă am luat pîine, apoi a plecat. Stăm eu aşa hotărit să mă port SlNT VĂRUL VĂRULUI MEU exact ca un Spiridon Petre auten­tic, cînd vine un ins. — Să trăiești, vere ! — Eu, văr cu tine ? — Hai, nu face pe primarul ! Eu slnt Dumitru Spiridon, văr pri­mar cu tine. Mi s-a întîmplat un necaz : l-am bătut pe paznicul de la depozitul de cereale. — Și eu ce să-i fac, să-i pun oasele în gips ? — Să-l faci să tacă. Hai, că tu ai relaţii. In sfîrşit, vărul meu Du­mitru s-a dus. Dar nici n-a ieşit bine pe uşă, că altul îi luă locul. — Salut, Petrică. — Salut Vasile. — Ce ai frate, eşti nebun, tint Florea, fratele tău. — A... ce faci, Florică ? __ L-am bătut pe paznicul­ de la cooperativa din Balta Sărată. Auzi tu, să-mi spună el că de ce intru cu oile în culturi ? „In ce neam de huligani am intrat", mi-am zis. Totuşi, e frate­le Florea şi nu poţi sa nu-ţi ajuţi fratele cînd eşti primar. — Du-te, Florea, că s-a aran­jat, poţi să baţi la paznic, ca la fasole ! Credeţi că am scăpat? Nu ! A venit şi unul care şi-a zis Pîrcă­­labu. — Lasă-te de prostii, că funcţia aceasta nu mai există de sute de ani. — Cum, naşule, nu-l mai cu­noşti pe finul Costică? Nu dum­neata ne-ai dus luminarea, nu ai d­at matale 1 000 de lei la masă, nu... — Eu sunt — am strigat —­ şi mi-am îmbrăţişat finul... rătăcitor. Tu ce boacănă ai făcut ? — Am furat porumb. — Bine, s-a aranjat, nu ai fu­rat nimic ! Au mai venit şi cumna­tul Gărjăriţă, strănepotul РорЫ- dău, nepotul după soacră, bunicul după mamă, mătuşa după o rudă mai îndepărtată şi alte cîteva ru­bedenii. A venit şi un tovarăş de la consiliul popular judeţean şi a zis : „Ce, primare, crezi că aici eşti de capul tău, ia priveşte ce cred despre tine locuitorii comunei Г Şi mi-a arătat cîteva scrisori. Pe dată, s-a convocat sesiunea consiliului popular şi unde nu au început toţi să-mi zică... Cînd s-a pus problema destituirii mele, nu am mai putut suporta, mi-am scos machiajul şi am zis : „Nu eu sînt primar, ci Spiridon Г Şi l-au destituit pe el. Dovadă că eu mi-am reluat ve­chea meserie, sînt şi rîndurile de GH. NEAGU SATUL SOCIALIST » STARDORM » MTOAUCH » POVESTEA УОШ • CUNOŞTINŢE ИЮЯГОМК­­ 10 grade, iar maximele 14 şi 20 de grade. Timpul probabil pentru 28, 29, 30 octombrie , vremea va fi în general frumoasă dar rece mai ales seara şi dimi­neaţa în prima parte a inter­valului. Cerul va fi variabil. Izolat se vor semnala ploi cu Pleiada personalităţilor ar­tistice a căror maturitate artis­tică se realizează in perioada total neînsemnate. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —2 şi plus 8 grade izolat mai coborîte în depresiuni şi în nordul ţării unde e posibil să se producă îngheţ slab pe sol, iar maximele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade. Ceaţă sla­bă, locală, interbelică are în frunte pe Ştefan Popescu, Theodor Palla­dy şi Gheorghe Petraşcu. Pri­mul, un temperament liric, că­lătorind mult prin Africa şi re­giunile însorite din sudul Eu­ropei a realizat excelente pei­saje în ulei şi remarcabile de­sene şi gravuri („Prînzul sece­­rătorilor", „Moară la Davi­­deşti", „Amiaza la cîmp"). Că­lător pe alte meleaguri a fost şi Gheorghe Petraşcu, dar ope­ra lui este dominată de su­biectele desprinse din mediul obişnuit — atelier, familie. In urmă cu 160 de ani a vă­zut lumina zilei unul dintre Interpret de mare rafinament al peisajului, poet al frumu­seţii feminine. Th. Pallady este una din personalităţile artis­tice care a dominat, prin ope­ra sa, plastica românească din prima jumătate a secolului nos­tru. Peisaje din Iaşi. Paris, din Spania, nenumărate naturi moarte, nuduri, portrete şi au­toportrete, constituie compo­nentele operei lui Pallady, re­marcabile prin finerea percep­ţiei şi execuţiei lor, marii pianişti ai lumii, compo­zitorul maghiar Franz Liszt. Debutul său muzical a avut loc în plină epocă romantică, su­ferind influenta reprezentanţi­lor de seamă ai romantismu­lui francez şi german. Cu toate că o mare parte din viață a trăit departe de patrie (în spe­cial la Paris, Weimar şi Roma), în muzica lui se reflectă pro­fund legăturile sale cu locurile natale. Mărturie stau numeroa­­sele sale creaţii unde apare pregnant tematica naţională, creaţii de inspiraţie populară (poemul simfonic „Ungaria", 19 rapsodii ungare pentru pian etc). Maistru al muzicii cu pro­gram, Liszt a creat genuri noi in muzica clasică : poemul sim­fonic, uvertura şi simfonia pro­gramatică („Tasso", „Mazepa", „Hamlet", „Preludii" şi altele). In activitatea sa creatoare multilaterală şi complexă se strecoară însă uneori şi contra­dicţii. In ea se împletesc con­cepţii democratice înaintate cu deziluzia sau scepticismul, pa­tosul mişcărilor populare, pro­testul faţă de asuprire cu ten­dinţa de evaziune, în cele mai bune opere ale lui Liszt, adevă­rul vieţii triumfă. Datorită ca­pacităţii sale emoţionale, forţei de evocare, mijloacelor de ex­presie, Liszt s-a situat printre cei mai mari compozitori romantismului muzical MICA ENCICLOPEDIE : PICTURA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE (II) MEDALION FRANZ LISZT în fiecare an, toamna, cei care se ocupă de organizarea comerţu­lui sătesc — vînzători, merceologi, şefi de unităţi etc. — înscriu prin­tre mărfurile specifice sezonului unele a căror numire nu trebuie să minimalizeze importanţa pro­curării lor : borcane, dopuri, sfoară şi celofan. Cumpărătorii — mai a­­les gospodinele — ştiu că fără a­­ceste mărfuri, pregătirea cămări­lor de alimente pentru iarnă este aproape o imposibilitate. Şi cei care desfăşoară co­merţul în magazi­nele săteşti, ştiu în marea lor ma­joritate, acest lu­cru, aşa încît pro­cedează în conse­cinţă , solicită, prin note de co­mandă, întocmite din timp, depozi­telor I. J.E.C .OOP cantităţile consi­derate necesare din aceste măr­furi. Am întîlnit însă, în cursul unui recent raid, situaţii în care veri­gile acestui lanţ al aprovizionării sunt rupte, fie din vina gestionari­lor şi merceologilor, fie din vina şefilor de depozite ale I. J.E.COOP., consecinţele negative ale acestei împrejurări fiind suportate de pu­blic : pierderea de timp, cheltuieli cu deplasarea în alte localităţi, de­precierea legumelor sau fructelor ce aşteaptă să fie conservate. In magazinul sătesc din Tămă­­dău, judeţul Ilfov, de pildă, nu se găsesc de mulă vreme borcane. Nici sfoară. Nici dopuri. Doar cî­­teva coli de celofan, rămase de a­­nul trecut. Gestionara Chiriaca Dragnea afirmă că a solicitat, de nenumărate ori, depozitului I.J.E.COOP-Ilfov, aceste mărfuri, dar că nu i-au fost livrate. Cerin­­du-i copiile notelor,­ de comandă, am constatat că, de fapt, nu a emis nicicînd originalele acestor docu­mente. „De peste o lună — ne-a spus cooperatoarea Dumitru Ilie — întreb de borcane. Nu știu de ce nu se aduc". Sîntem în măsura să-i răspundem interlocutoarei noas­tre , nu se aduc, pentru că Chi­riaca Dragnea nu le cere. în acest caz, neglijenţa gestionarei consti­tuie singura cauză a unei aprovi­zionări deficitare a magazinului, a nemulţumirii publicului, faţă de această stare de fapt. Notele de comandă trebuiau întocmite din timp, odată cu primele zile ale toamnei, pentru ca mărfurile să poată fi oferite cetăţenilor. Gestio­narii care nu au procedat astfel — şi care nici acum nu vădesc ini­ţiativa întocmirii comenzilor — ignoră, în fapt, atribuţii profesio­nale elementare. In unele cazuri, această negli­jenţă — neîntocmirea comenzilor — îmbracă, de fapt, o intenţie a vînzătorilor : aceea de a nu avea un magazin mărfuri ce se deterio­rează lesne, deci şi ambalaje din sticlă. Sigur că, prin natura lor, borcanele se pot sparge în timpul transportului sau depozitării. Pa­gubele, de regulă, sunt infime faţă de valoarea rulajului valoric al magazinelor. „Dar, îşi spun unii gestionari, de ce să nu evităm şi aceste pierderi ?“ In consecinţă, ei „omit“ de pe notele de comandă borcanele. Şi pentru că nu au bor­cane, nu solicită nici dopuri, sfoară sau celofan. O asemenea „prudenţă", pe care am numi-o anticomerţ, am dedu­s-o vizitînd magazinul universal din comuna Lupşanu, judeţul Ia­lomiţa. Gestionarul unităţii, Nico­­laie Muşat, ne-a spus că a avut cîndva nişte borcane, dar că, după ce le-a vîndut, a ezitat să comande altele, întrucât „se cam sparg". Ciudată optică, cu atît mai de ne­înţeles, cu cît, în timpul pe care l-am petrecut în magazin, nume­roşi cetăţeni au întrebat dacă nu au sosit, în fine, mult aşteptatele borcane. Nu totdeauna, însă, lipsa măr­furilor la care ne referim este consecinţa unei activităţi deficitare a vînzătorilor, a responsabililor de unităţi comerciale. In unele ca­zuri, depozitele I. J.E.COOP, nu pot onora notele de comandă, pentru că nu dispun de marfa cerută. In cazul borcanelor, al sforii şi chiar al dopurilor, deşi se invocă, drept scuză a lipsei lor din depozit, fap­tul că ar fi produse „deficitare", în realitate industria le produce în cantități suficiente, atît doar că perfectarea contractării lor, emite­rea comenzilor ulterioare contrac­telor se face după criterii aproxi­mative. De pildă, degeaba a cerut — de patru ori în luna octombrie — gestionarul Gh. Stavre, de la magazinul sătesc din Radu Vodă, judeţul Ialomiţa, depozitului ju­deţean al cooperaţiei (din Lehliu), borcane. Ion Tudor, şeful depozi­tului nu a putut trimite marfa cerută, întrucît, la rîndul său, nu dispunea de ea. Se terminase. De ce conducerea aces­tui depozit n-a ce­rut, prin comen­zile emise între­prinderilor furni­zoare, mai multe borcane ? Pentru că n-a ţinut sea­ma de experienţa anilor precedenţi, de nivelul actual al cererii publicu­lui. Deficienţele sem­nalate în pro­cesul aprovizionării unor magazine săteşti cu aceste mărfuri intens solicitate, acum, toamna, produc evidente neajunsuri cumpărători­lor. Reţinem, ca unul dintre aces­tea, pe cel relatat de Ion Lopă­­ţică, din comuna Săcele, judeţul Constanţa , negăsind în magazinul sătesc două borcane, omul a ple­cat la Constanța, să le cumpere. Borcanele au costat 30 de lei, iar transportul tot atîta. Se impune, deci ca, măcar a­­cum, dacă n-au făcut-o cînd tre­buia, gestionarii magazinelor și merceologii cooperativelor de con­sum să analizeze atent necesarul de asemenea mărfuri specifice se­zonului şi să emită note de co­mandă în consecinţă. Iar şefii de­pozitelor — cei care s-au aprovi­zionat în cantităţi insuficiente — vor trebui să emită, operativ, co­menzi întreprinderilor producă­toare, pentru ca în cel mai scurt timp să apară în rafturile maga­zinelor sătești aceste mărfuri mult căutate. AL SOLOMONESCU GOGOȘAR/ FĂRĂ BORCANE TELEVIZIUNE Joi 28 octombrie Programul I . 15,18 Deschiderea e­­misiunii. Handbal feminin R.D.G.— Olanda. 17,15 Timp și anotimp în a­­gricultură. 17,30 Emisiune în limba maghiară. 18,30 Handbal feminin : România—Iugoslavia. 18,55 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. 20,15 Nuntă mara­mureşeană. 20,40 Antologie Charlie Chaplin. 21,20 Interpretul săptămînii: Aida Moga. 21,35 Cadran internaţio­nal. 22,25 Virtuozi ai baletului. 22,45 Telejurnalul de noapte. Programul II . 20,00 Concert sim­fonic. 21,15 Buletin de ştiri. 21,20 Viaţa economică a Capitalei. 21:40 Film serial : „Planeta giganților". Consistenţa şi buna organizare a acţiunilor (Urmare din pag. 1) rente nu erau începute (se Invoca lipsa de meşteri !) nu se poate, to­tuşi, afirma că la Roşieşti n-ar e­­xista condiţii bune pentru o intensă activitate cultural-educativă. Consi­liul de conducere fiind reorganizat din vreme, existînd şi un plan de activitate pe întreaga perioadă de iarnă, am urmărit în esenţă acţiu­nile înscrise pe agenda acestei luni. Remarcăm, în primul rînd, prezenţa săptămînală în planul de muncă a informării politice. Avînd un scop de comunicare şi de co­mentare a principalelor evenimen­te politice interne şi externe, aces­te „informări" şi-ar găsi o utili­tate imediată doar în cazul în care s-ar renunţa la reluarea şi notarea sumară a evenimentelor şi s-ar trece la angajarea unor discuţii cu auditoriul, discuţii în care să fie angajaţi nu numai profesorii de istorie-geografie, ci şi comunişti cu munci de răspundere în comună. Fie că sunt numite „cronici" sau „agende", informările politice tre­buie să pornească de la fapte con­crete, mai deosebite şi acestea se pot cunoaşte numai printr-un con­tact nemijlocit cu oamenii. Faptul că participarea la acest gen de ac­ţiuni nu înregistrează numărul de participanţi aşteptaţi, indică toc­mai slaba lor pregătire. In general, majoritatea acţiuni­lor înscrise în planul de muncă îi vizează pe tineri. Şi de aici se naşte firesc întrebarea : ce oferim atunci vîrstnicilor ? Iată o între­bare lăsată fără răspuns : Consta­tăm că expunem­ pe teme ca : „Ce conduită trebuie să aibă un ute­­cist", „Cum răspund tinerii noştri la Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu", „Tinereţe, educaţie, răspunderi" etc, deşi răspund unor comandamente de prim ordin so­cial, au o formulare prea generală. Dacă mai adăugăm şi faptul că una din acţiunile importante în­scrise în acest program a rămas numai în fază de proiect, ea ur­­mînd să fie reprogramată, putem trage concluzia că în acţiunile că­minului de aici nu există o conti­nuitate. Acţiunile menţionate pînă acum se ţin de obicei în cadrul reuniunilor amicale — „foile tine­retului" — în sine interesante şi a­­cestea atunci cînd sînt bine orga­nizate, dar devenite stereotipe prin repetarea aceloraşi şabloane. For­mală ni se pare şi programarea unei întilniri (tot cu tinerii !) a brigăzii ştiinţifice pe tema „Reali­zări în cooperativa agricolă Ro­şieşti". Trăind şi muncind zilnic în cooperativă, tinerii cunosc realiză­rile de aici ; altele trebuie să fie temele abordate într-o întîlnire cu brigada ştiinţifică. Nu credem că la Roşieşti tinerii n-ar vrea să le fie clarificate o serie de probleme fundamentale care preocupă lumea ştiinţifică contemporană, sau altele privind tehnica modernizării con­tinue a agriculturii noastre socia­liste — domeniu în care ei mun­cesc nemijlocit. O preocupare mai atentă a conducerii căminului pri­vind viaţa, cu toate implicaţiile ei, ar duce la abordarea mai curajoa­să a unor acţiuni care să facă în­totdeauna săli pline. O frumoasă activitate educativă şi de propagandă se poate desfăşu­ra cu ajutorul gazetelor de perete, aceste jurnale în miniatură care au datoria de a evidenţia în perma­nenţă viaţa întreprinderilor şi in­stituţiilor care le editează. Dar... din­ moment ce fiinţează o singură gazetă de perete, la cooperativa agricolă, la care se afişează doar foaia volantă, comentariile sînt de prisos. N-am întîlnit în planul de acti­vitate acţiuni variate, precum serile de poezie, concursuri pe di­ferite teme, discuţii care să reflec­te probleme imediate ale produc­ţiei etc. Antrenarea unui larg co­lectiv de oameni la elaborarea pla­nului de muncă, realizarea în prea­labil a unui sondaj privind acţiu­nile şi activităţile pe care oamenii ar dori să le afle la cămin, nu pu­teau avea decât repercusiuni pozi­tive pentru activitatea cultural­­educativă la Roşieşti. Pentru că în condiţiile de azi este imperios ne­cesar ca la sate căminul cultural să devină instituţia politică de prim rang, legată prin toate fi­brele sale de viaţă, tribuna activă de educare a oamenilor muncii în spiritul ideologiei partidului. Nu­mai în acest fel căminul cultural îşi poate justifica existenţa şi pre­zenţa în viaţa unei localităţi ! RADIO Joi 28 octombrie Programul 1 — 6,00 Muzică şi ac­tualităţi. 6,20 Jurnal agrar. 7,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,25 Bună dimineaţa, copii. 7,45 Sfatul medicului. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon melodia pre­ferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,30 Odă lim­bii române. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Muzică populară din Moldova. 10,30 Clubul călătorilor, (emisiune pentru tinerii ascultători). 11,15 Din ţările socialiste. Reportaje din R.S. Cehoslovacă, R.P. Polonă. 11,30 Din inimă-ţi cîntăm, partid iubit — cân­tece şi versuri. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Muzică uşoară de Paul Urmuzescu. 12,30 întîlnire cu melo­dia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săp­tămînii : Camille Saint-Saëns. 14,40 Busuioc şi trandafir — melodii popu­lare. 15,05 Tribuna radio. 16,15 Din înregistrările corului Municipiului Bucureşti. 16,30 Interpreţi de muzi­că populară. Raveca Săndulescu şi Iliuţă Rudăreanu. 17,00 Antena tine­retului. 17,30 Cînta Mihaela Mihai, Aarno Rainen şi Julio Iglesias. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii pre­ferate. 20,40 Melodii populare inter­pretate de Florica Bradu şi Aurel Gore. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,30 Duete vesele din operete. 21,45 Piese con­certante cu George Pantazi la ţam­bal. 22,00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic . Versuri de Petrarca. 24,00 Buletin de ştiri. Programul II : 6,00—8,05 Program muzical de dimineaţă. 7,00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. Sport 8,05 Tot înainte. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Orchestra de muzică populară a Fi­larmonicii din Cluj. 10,30 Cîntece pentru toate vîrstele. 11,00 Popas folcloric in judeţele Olt, Caraş Se­­verin şi Bistriţa Năsăud. 11,30 Mu­zică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,15 Discuri electrecord 13,00 Radiojurnal. 14,05 Muzică populară. .14,30 Ateneu. 15,00 Muzică uşoară. 15,20 Din mu­zica popoarelor. 15,30 Radio-şcoală. 16,15 Mari interpreţi. 17,05 Muzică populară. 17,30 Dicţionar de litera­tură universală. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Cadran. 19,50 Noapte bună, copii. 20,50 Cronica literară de Adrian Anghelescu . Marin Preda — „Imposibila întoarcere". 22,00 Para­da cin­tecului. 22,30 Un cărturar de seamă : Barbu Lăzăreanu. 23,45 Re­frenele nopţii. Cum răspund părinţii? (Urmare din pag. I) este şi firesc, dorinţa neîntemeiată pe posibilităţi se soldează cu un insucces. Exemplele ar putea continua. Ne oprim aici considerînd că cele pre­zentate pot demonstra că toate a­­ceste „mici" eşecuri , care, se în­ţelege, nu vin din senin, îi fac pe mulţi să-şi piardă curajul şi încre­derea în propriile forţe, fenomen ce ni se pare, de altfel, cel mai grav. Şi nu o dată s-a întîmplat ca aceştia să abandoneze dinainte o luptă care pentru ei nici nu înce­puse, să se considere nişte rataţi, victime ale unor „persecuţii" ine­xistente. Curios este că, în general, cei mai refractari la dorinţa mani­festată de copii sînt tocmai acei părinţi care, la rîndul lor, au ac­ceptat o meserie ce nu concorda cu aspiraţiile lor. Aceştia spun cam aşa : „Lasă, că nici mie nu mi-a plăcut, dar pînă la urmă m-am descurcat". O astfel de atitudine a familiei, de a ignora posibilităţile reale ale copilului, de a face ab­stracţie de dorinţa şi înclinaţia lui spre o anumită meserie poate gene­ra un neajuns şi mai grav : neîn­ţelegerea dintre ei şi familie. Indiferenţa constituie o altă fa­ţetă a relaţiei dintre părinţi şi co­pii. Nu o dată, părinţii nu le pot oferi copiilor sfaturi şi îndrumări practice în legătură cu orientarea şcolară şi profesională pentru că nu-şi cunosc copiii, n-au manifes­tat nici un fel de interes pentru idealurile şi preocupările lor. Foar­te des ne-a fost dat să auzim în cadrul acestei anchete expresia : „Poate are noroc". Poate „are no­roc" să intre la A.S.E., şi-or fi zis pă­rinţii elevei I. S. din Urlaţi, poate că P. C. din Valea Călugărească „are noroc" şi intră la liceul teore­tic, poate că... Gh. K. din Filipeştii de Tîrg devine un matematician... Poate ! Numai că în exemplele de mai sus nici unul n-a avut „no­roc". „Dar, nu-i nimic, după cum spunea eleva I. E. din Valea Călu­gărească într-un chestionar, mi-e indiferent dacă nu voi reuşi la şcoala sanitară pentru că pot găsi şi în altă parte un loc mai potri­vit" (? !). Şi aşa, din „noroc în no­roc", anii trec şi vine o zi cînd orice altă posibilitate de orientare nu mai există. Survine blazarea şi sentimentul nerealizării. Şi asta pentru că în spatele acestui „poate are noroc" se ascunde de multe ori un calcul meschin al familiei. După spusele profesorului-diriginte Dumitru Uncu, mulţi părinţi sunt de acord cu aprecierea şcolii în le­gătură cu viitorul copilului lor, pînă cînd acesta termină clasa a VIII-a. După aceea, intră în func­ţie telefoanele, sunt alertaţi „prie­tenii", „amicii", pentru a le îm­pinge odraslele în liceu, facultate etc. Aceasta este o altă faţetă — cu cele mai grave consecinţe socia-, le — a lui „poate are noroc". Revenind la cei aflaţi la vîrsta marilor elanuri, cînd necunoscîn-' du-şi încă aptitudinile şi înclina­ţiile pot fi oricînd gata să greşeas­că, familia trebuie să intervină cu hotărîre şi promptitudine. Visurile nu trebuie abătute niciodată din drumul lor, ci trebuie ajutate d­e tact să se realizeze. Trebuie însă şi pot fi canalizate cu atenţie s gingăşie spre cel mai potrivit fă­gaş. O profesiune impusă, chia dacă ar fi potrivită, nu va consti­tui niciodată un prilej de satisfac­ţii. Şi, alături de familie, şcoala, este cea mai în măsură să acord o atenţie sporită acţiunii de ini­ţiere şi îndrumare a părinţilor ast­fel incit aceştia să cunoască şi s înţeleagă rolul pe care-l au încli­naţiile şi aptitudinile copiilor în a­legerea unei profesiuni. Pentru că să nu uităm, de felul în care reuşeşte şcoala să-şi facă din familie alia­tul cel mai de nădejde depinde în-­­totdeauna viitorul copiilor. In a­­cest caz un ajutor substanţial îl pot oferi şi liceele de specialitate, şcolile tehnice şi profesionale, in­stitutele de învăţămînt superior, prin tipărirea din vreme a unor broşuri cu o tematică de orientare profesională bine stabilită, care să poată oferi celor interesaţi cît mai multe date legate de condiţiile de admitere, numărul de locuri, dura­ta de şcolarizare, perspectivele me­seriei. Numai în acest fel va pu­tea fi ajutată tînăra generaţie să-şi descopere aptitudinile, numai aşa îşi va afla, conştientă, drumul spre afirmare şi împlinire. „Aur verde" aproape de înnobilare. Industria îl aşteaptă pentru a-l trans­forma în bunuri destinate omului r . Nr. 769 Miercuri 27 octombrie ■нм! ~ ÎNTREPRINDEREA INTERCOOPERATISTA DE REPARAŢII PRESTAŢII SERVICII ŞI CONSTRUCŢII MONTAJ BRAILA str. Plevnei nr. 174 telef. 15249 EXECUTĂ pe baza de comandă fermă prin secţiile sale din comuna Gâiseanca, comuna Gemenele, Brăila şi Şantierul Teritorial de Instalaţii, următoarele In-4 w • I­cran —­ Adăpători automate — Lămpi Batt — Bucşe de căruţe — Hrănitoare pentru purcei — Butoaie de diferite capacităţi ________| ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ METALURGICA cu sediul în București, Sos. Iancului nr. 46—48, sector 3 Primeşte înscrieri pentru examenul de admitere în vederea calificării prin ucenicie la locul de mun­că în meseria de sudor. Se primesc candidaţi pînă la vîrsta de 18 ani, ab­solvenţi ai şcolii generale de 8 sau 10 ani din Bucu­reşti şi judeţele Dîmboviţa, Ialomiţa, Teleorman şi Ilfov (nu se asigură cazare), înscrierile se fac la sediul întreprinderii pînă la data de 28 octombrie 1971, pe baza următoarelor acte : 1. Certificat de absolvire (sau adeverinţă) a şco­lii generale în original. 2. Certificat de naştere 3. Fişa medicală cu examenul de radiografie pulmonară şi analiza sîngelui. 4. Cerere de înscriere. Informaţii suplimentare se pot lua de la Biroul Personal, telefon 35 02 79, sau de la secretariatul Grupului Şcolar din Şos. Chitila nr. 128 Sect. 8, te­lefon 18 30 05.

Next