Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-14 / nr. 835

PAGINA 2SATUL SOCIALIST iăAAAAAAAAAAAAMAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAiăAAAAAAAAăAAAAAAAAAAAAăAAr METODOLOGIA DE CALCUL Şl EVIDENŢĂ Şl TEHNICA DE APLICARE Ing. TUDOR STANCU 4 600 X 50 100 director in Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor Producţia hortiviticolă reprezintă unul din sectoarele de înaltă intensivitate ale a­­griculturii, fapt ce face ca organizarea şi retribuirea muncii în acord global să gă­sească aici un cîmp larg de aplicare. Prin introducerea şi aplicarea corectă a acor­dului global, potenţialul productiv al grădi­nilor, viilor şi livezilor este mai bine pus în valoare, mijloacele materiale şi de muncă sunt mai bine utilizate. Experienţa unităţilor care au aplicat în 1971 acordul global ne dovedeşte că noul sistem de or­ganizare şi retribuire şi-a adus o contribu­ţie de seamă la sporirea recoltelor de le­gume, fructe şi struguri, la creşterea cîşti­­gurilor cooperatorilor. In hortiviticultură, acordul global se poate organiza pe echipe, grup de familii, familie şi chiar pe un singur cooperator. Acestora li se repartizează din planul de producţie al cooperativei sarcini privind suprafeţele de culturi, necesarul de lucrări manuale ce trebuie executate, producţiile şi veniturile ce urmează să fie obţinute. La alcătuirea formaţiilor de lucru trebuie a­­vute în vedere preferinţele cooperatorilor, gradul de dispersare al culturilor, posibili­tăţile de mecanizare şi volumul de muncă manuală necesară. Pentru o justă corelare a retribuirii co­operatorilor cu volumul de muncă ce ur­mează să fie efectuat, este necesar să se stabilească producţii medii diferenţiate pe ferme, iar în cadrul acestora, pe sole şi parcele în funcţie de fertilitatea naturală a solului, potenţialul de producţie al pomi­lor sau al viţei de vie, de cantităţile de în­grăşăminte naturale şi chimice asigurate, de gradul de mecanizare şi de alţi factori. Tarifele de plată pe unitatea de produs sau la mia de lei obţinută se vor stabili luîndu-se ca bază de calcul valoarea nor­mei de categoria I înscrisă în planul de producţie şi financiar. Plata tarifelor se poate face în bani, sau în bani şi în natu­ră, după cum hotărăşte adunarea generală. In toate cazurile, însă, atît partea în bani cit si în natură trebuie corelată cu posi­bilităţile financiare ale cooperativei şi cu balanţa produselor care se acordă drept plată în natură. Acordul global se poate extinde şi la cul­turile intercalate din livezi, retribuirea co­operatorilor putîndu-se face cu pînă la 50 la sută din producţia obţinută, cu condi­ţia ca partea cuvenită cooperativei să a­­copere cheltuielile efectuate şi să asigure un minimum de venit. ÎN GRĂDINI Să presupunem că într-o cooperativă care are o fermă legumicolă în suprafaţă de 100 ha şi un plan de cultură bine sta­bilit, o formaţie de muncă alcătuită din cinci membri se angajează să execute în acord global toată gama de lucrări necesa­re la două-trei culturi legumicole, astfel alese ca cei cinci cooperatori să aibă de lucru cea mai mare parte din an. Prin re­partizarea a trei culturi s-a urmărit, deci, evitarea vîrfurilor de muncă în cursul anu­lui. Aceasta înseamnă că respectivele cul­turi nu trebuie să aibă aceeași perioadă de recoltare. Să presupunem că echipei sus­­amintite i s-au repartizat un hectar de to­mate timpurii, 1,5 hectare de ceapă uscată și 2,5 hectare de varză de toamnă. Pentru determinarea tarifului de plată la cultura tomatelor timpurii se stabilesc mai întîi următoarele : producţia medie la hectar, în funcţie de condiţiile de lucru (în cazul nostru, 20 tone) şi volumul de muncă necesar egal cu 598 de norme de categoria întîi la unitatea de suprafaţă. Plata cuvenită pentru lucrările ce urmează a se executa se ridică la 17 940 lei (598 x 30). După cum se observă, valoarea normei de categoria întîi luată în calcul este de 30 de lei. Aflăm, după aceea, valoarea pro­ducţiei, care rezultă din înmulţirea recoltei totale cu preţul mediu de realizare care considerăm că este de 2,30 lei (20 000 kg x x 2,30 - 46 000 lei). Tariful la mia de lei producţie obţinută se determină astfel: valoarea normelor de categoria I valoarea producţiei în mii lei 17 940 46 .390 lei. Pe baza hotărîrii adunării generale, re­tribuirea muncii se poate face numai în bani — cooperatorii urmînd să-şi cumpe­re produse din cooperativa agricolă — sau în bani şi în natură. Proporţia părţii în bani şi în natură din valoarea totală a ta­rifului se stabileşte tot de adunarea ge­nerală. In cazul nostru, să considerăm partea în bani de 80 la sută, iar cea în natură de 20 la sută din tarif. La rîndul său, plata în natură se achită în proporţie de 40 la sută în grîu, 40 la sută în porumb, 20 la sută în alte produse. Urmează, deci, ca la mia de lei producţie obţinută, cooperatorii care s-au angajat în acord global să cul­tive tomate timpurii să primească 1 312 lei (390 X 80) 100 78 lei (390—312) în natură. Cei 78 de lei reprezintă 21 kg de grîu (21 X 1,40­­= 31 lei), 27 kg de porumb (27 X 1,15 = 31 lei), 16 kg alte produse (16 X 1 = 16 lei). Retribuţia totală pentru producţia plani­ficată de tomate timpurii rezultă din în­mulţirea tarifului de 1 000 lei cu valoarea producţiei (în mii lei) 390 X 46 = 17 940 lei. Pentru stabilirea părţii în bani şi în na­tură, se fac următoarele calcule : 312 X 46 = 14 332 lei (plata în bani) 21 kg X 46 = 966 kg (retribuţia în grîu) 27 kg X 46 = 1 242 kg (retribuţia în po­rumb) 16 kg X 46 = 736 kg (retribuţia în alte produse). Pentru producţiile realizate peste plan, plata se face numai în bani, cooperativa putînd aplica acelaşi tarif de plată, tarif majorat sau retribuţie suplimentară în­­tr-un anumit procent din valoarea recoltei obţinute peste plan, procent hotărît de a­­dunarea generală. Considerînd că adunarea generală a ho­tărît ca din valoarea realizată peste plan să se atribuie 50 la sută formaţiei care a depăşit, să zicem, veniturile cu 4 600 lei, retribuirea suplimentară cuvenită se cal­culează astfel : = 2 300 lei. In total, deci, pentru cultura de tomate timpurii formaţia de muncă a celor 5 coo­peratori va primi 16 632 lei, 966 kg de grîu, 1 242 kg de porumb şi 736 kg de alte pro­duse. In acelaşi mod se determină plata muncii şi pentru celelalte culturi : cesmă şi varză. Repartizarea drepturilor cuvenite fiecărui membru al formaţiei se poate face în mod egal, dacă aceştia au convenit ast­fel, sau în raport de volumul de muncă efectuat de fiecare. Metodologia de mai sus se poate aplica la toate culturile legumicole. Se recomandă ca tarifele de plată a muncii să se stabi­lească pentru fiecare specie de legume, pe unitatea de produs sau 1 000 lei producţie obţinută, potrivit indicatorilor prevăzuţi în planul, de producte şi financiar. Tariful de plată a muncii se calculează şi în pomicultură pe baza sarcinii de pro­ducţie, a volumului de muncă şi a valorii normei de categoria I. Angajamentul se va încheia pe trei pînă la cinci ani, avîndu-se în vedere că efectul lucrărilor fiecărui an se răsfrînge şi asu­pra producţiilor anilor următori. Se presupunem că o familie de coope­ratori încheie angajament pentru un hec­tar de livadă de măr pe rod în plantaţie clasică, de pe care trebuie să obţină 4 500 kg de fructe. Familia respectivă urmează să execute 120 norme de categoria întîi pentru care, la o valoare de 30 lei a nor­mei, stabilită prin plan, îi revin 3 600 de lei. Valoarea producţiei calculată la preţ de vînzare este de 9 675 lei (4 500 kg X 2,15 lei). Din calcul reiese că tariful la 1 000 lei pro­ducţie realizată va fi de 372 lei (3 600 * 9,675). Să presupunem că unitatea acordă plata în bani şi în natură, partea în bani repre­­zentînd 80 la sută, iar cea în natură 20 la sută din total. Tariful pe mia de lei pro­ducţie obţinută va fi în acest caz de 298 lei în bani şi de 74 lei în produse. Acesta este, subliniem, numai tariful de plată pentru activitatea în pomicultură. Cooperatorul poate să angajeze însă şi alte lucrări. Trebuie menţionat faptul că în livezile de pomi se impune aplicat sistemul de culturi intercalate care, de asemenea, pot fi angajate de cooperatori, retribuirea pu­tîndu-se face cu tarif pe unitatea de pro­dus sau în natură cu pînă la 50 la sută din producţia obţinută. Prin introducerea cul­turilor intercalate se folosesc mai eficient terenul şi forţa de muncă, se obţin venituri sporite atît de cooperativă cît şi de coope­ratori. In exemplul luat de noi pentru mo­delul de angajament care se publică astăzi, în livadă s-au cultivat intercalat rădăci­­noase, venitul cooperatorului crescînd cu 545 de lei. ÎN VII Angajamentele dintre cooperative şi coo­peratori pentru munca în vii în acord glo­bal e bine să fie încheiate pe o perioadă de trei-cinci ani, deoarece, ca şi în pomi­cultură, producţiile sunt influenţate de lu­crările anilor precedenţi. Tarifele de plată a muncii pe unitatea de produs se calculează ţinîndu-se seama de volumul de muncă necesar în funcţie de destinaţia producţiei — struguri de vin sau de masă — de gradul de mecanizare, de potenţialul plantaţiei şi de productivi­tatea soiurilor. Plecînd de la ideea că într-o cooperativă cu profil viticol o formaţie de trei coope­ratori se angajează să execute lucrările cerute de tehnologia culturii pe un hectar de vie cu soiuri de struguri pentru vin, lor li se vor stabili următorii indicatori : — producţia medie la hectar = 6 000 kg (în cazul nostru) ; — valoarea producţiei totale (6 000 kg X X 3 lei/kg) = 18 000 lei); — numărul de norme de categoria întîi­­= 373. Presupunînd că valoarea normei de ca­tegoria I stabilită în planul de producţie şi financiar al cooperativei este de 30 lei, valoarea reală a manoperei, conform devi­zului de lucrări, va fi de 11 190 lei (373 X 30). Tariful de plată pentru 1 000 lei producţie realizată este de 621 lei (11 190 X 1 000). 18 000 Dacă adunarea generală a cooperativei a hotărît ca plata să se facă în bani şi în na­tură, calculul se va face ca în exemplele oferite pentru legumicultură şi pomicul­tură. In toate cazurile, în producţia hortiviti­­colă între părţile angajate (formaţie de muncă şi cooperativă) este necesar să se întocmească un angajament scris (pentru un an în legumicultură şi pentru trei pînă la cinci ani în pomicultură şi viticultură), în care să se prevadă drepturile şi obliga­ţiile părţilor. Principalele obligaţii ale cooperativei constau în asigurarea efec­tuării la timp a lucrărilor mecanizate, în procurarea din vreme a seminţelor şi ma­terialului săditor, îngrăşămintelor, sub­stanţelor de combatere a bolilor şi dăună­torilor etc., în asigurarea sursei de apă, ambalajelor, mijloacelor de transport, în valorificarea optimă a producţiei, în anga­jament se stabilesc şi obligaţiile coopera­torului. In principal acestea sunt : efec­tuarea la timp şi de bună calitate a tutu­ror lucrărilor prevăzute de tehnologia cul­turii respective, recoltarea, sortarea şi ambalarea producţiei, potrivit graficelor stabilite cu beneficiarii. Respectarea întocmai de către ambele părţi a angajamentelor va duce sigur la producţii sporite şi de calitate şi, implicit, la creşterea veniturilor unităţii şi ale coo­peratorilor, în bani ÎN LIVEZI Lucrăm la întocmirea dării de seamă şi a planului de producţie şi financiar, la stabilirea me­todologiei de calcul şi eviden­ţă a acordului global, urmînd ca cele două importante docu­mente şi formele concrete de a­­plicare a sistemului de organi­zare şi retribuire a muncii să fie luate în discuţie de coope­ratori în adunarea generală pro­gramată să se ţină în ziua de 2 februarie. Printre problemele importante ce trebuie rezolva­te în cele nici 20 de zile care au mai rămas pînă la adunare se numără şi definitivarea moda­lităţilor concrete de aplicare a acordului global în pomicultu­ră. Deocamdată ne aflăm în faza analizării critice a propriei experienţe, în faza în care în­cercăm să stabilim cu exactita­te elementele ce trebuie reţinu­te din practica anului 1971. Mai întîi situaţia sectorului pomicol. Dacă transformăm în unităţi de suprafaţă şi pomii izolaţi prin luarea în calcul a 126 de pomi la hectar - aceas­ta fiind densitatea în masiv - cooperativa din Boteni posedă 587 de hectare de livadă. Plan­taţiile în masiv se întind pe 350 de hectare dintre care nu­mai pe 15 hectare pomii nu sunt intraţi pe rod. Structura pe specii este următoarea­­ prunii ocupă 378 de hectare, merii 149, perii­­ 45. Pe celelalte 15 hectare se găsesc nuci, cireşi, vişini, singură prima specie fiind plantată şi în masiv. Patrimoniul pomicol este re­partizat pe două ferme de pro­ducţie cu profil mixt, ponde­rea deţinînd-o cultura pomilor şi a plantelor de nutreţ. Siste­mului de organizare şi retribuire a muncii în pomicultură noi i-am zis acord global pe fermă. Intre denumire şi ceea ce aplicăm de fapt nu este însă o perfectă identitate. în livezi lu­crăm cu pomicultori permanenţi şi cu sezonieri. Ferma nr. 1 care are în primire peste 370 de hectare de livadă lucrează cu 18 pomicultori de bază. Ei muncesc în plantaţii în tot cursul anului. Ca atare, livada nu este împărţită nici pe echipe - 12 la număr în prima fermă , nici pe cooperatori, ci pe pomicultori de bază, în perioadele cu un volum mare de muncă, aceştia sunt ajutaţi de membrii echipe­lor din care fac parte fiecare dintre ei. Cooperatorii care îi ajută sunt mereu aceiaşi. Aceas­ta permite aplicarea acordului global atît pentru pomicultorii de bază, cît şi pentru sezonieri. Înainte de a arăta cum pro­cedăm, se mai cer făcute cîteva precizări de principiu, deşi mă îndoiesc că pe undeva lucrurile s-ar putea petrece şi altfel. Producţiile au fost planificate diferenţiat, în plantaţiile de măr, bunăoară, recoltele prevăzute pentru un pom au variat de la 14 la 40 kg de fructe. Limitele extreme au fost de 20 şi 50 kg la păr, iar la prun între pro­ducţia minimă planificată şi cea maximă este o diferenţă de 22 kg. Diferenţierea aceasta s-a făcut avîndu-se în vedere vîrsta şi coronamentul pomilor, gra­dul de îngroşare a solului, ni­velul de mecanizare a lucrărilor, precum şi alţi factori de care depinde volumul producţiilor. Cu şi mai multă grijă a fost di­ferenţiat volumul de muncă, în­­trucît acesta este, după mine, elementul cel mai important în determinarea mărimii tarifului. Iată şi în această privinţă un exemplu : în medie pe coopera­tivă acordăm o normă de mun­că de categoria a cincea pen­tru întreţinerea fitosanitară a 20 de pomi. Normele individua­le variază însă între 4 pînă la 40 de pomi. Aceasta fiind si­tuaţia, folosim, se înţelege, nu­meroase devize de lucrări, în­­trucît diferenţieri ale normelor de muncă găsim la foarte mul­te operaţii, iar numărul acestora nu este mic. Un deviz de îngri­jire a prunilor pe rod are 29 de poziţii, în rîndul cărora apar o­­peraţii cu totul specifice pomi­cultura cum ar fi confecţionarea proptelelor, confecţionarea plase­lor de protejare împotriva ro­zătoarelor, aplicarea plaselor pe trunchiurilor pomilor. în general, referindu-ne tot la prunii pe rod, consumul de muncă la hec­tar este următorul : 12 norme de muncă pentru lucrări ale solu­lui, inclusiv fertilizările, 9 norme pentru acţiuni de igienă şi tra­tamente fitosanitare, altele decit cele pe care le efectuează gra­tuit statul şi care reprezintă ma­joritatea, 21 de norme pentru cules. Aceste 42 de norme, va­loarea lor şi producţia la hectar sunt cele trei elemente pe baza cărora am calculat tariful me­diu planificat la tona de prune. In 1971, acesta s-a ridicat la 579 de lei. Spuneam mai înainte că de plată în acord global benefi­ciază atît pomicultorii de bază, cit şi cei care muncesc sezonier nu livezi.­ Pentru a înţelege lim­pede cum procedăm practic, cred că de data aceasta nu este su­ficientă înfăţişarea numai a principiului de calcul, ci este necesară prezentarea unui exemplu. Să ne oprim la cultu­ra părului în ferma nr. 1. Cele 36 de hectare cu peri au fost repartizate lui Dumitru Napotă şi Constantin Pavel în calitate de pomicultori de bază. Pe lotul de care răspunde Napotă, în supra­faţă de 18 hectare, s-au chel­tuit 1242 norme de muncă de categoria întîi. Napotă singur a efectuat 333,1 norme. Coopera­torilor cu activitate sezonieră le revine restul normelor de mun­că. Tariful de plată la tona de pere este rezultatul înmulţirii 69x28x18 împărţit la 65,5, pri­mele trei cifre reprezentând, în ordine, volumul de muncă la hectar în norme de categoria întîi, valoarea,­in lei, a aceleiaşi norme şi suprafaţa, în hectare. Ultima cifră exprimă în tone pro­ducţia realizată pe 18 hectare. Toate cele patru cifre redau In­dicatorii de plan. Cu excepţia producţiei care a fost mai mare, ei sunt egali cu indicatorii rea­lizaţi. Şi munca sezonieră poate fi plătită în funcţie de recolta de fructe Dacă facem calculele indicate mai înainte aflăm că tariful de plată la tona de pere este de 531 de lei. Cît din cei 531 de lei se cuvin pomicultorului de bază și cît celor care au lucrat se­zonier în livezi . Pentru a putea răspunde trebuie să recurgem la calcule din cele mai simple. Pentru 18 hectare de livadă au fost necesare 1242 norme, din care Napotă a efectuat, după cum ne amintim, 333,1. Cît la sută reprezintă acestea din to­tal . Răspunsul îl aflăm din re-,­laţia 33310­­333,1x1001 supra; 1242. Rezultă că mai bine de un sfert din tariful la tona de­ pere revine pomicultorului de­ bază, iar restul de aproape trei pătrimi reprezintă partea din ta-­ rif pe care o primesc sezonierii.­­Napotă va primi, aşadar, ceva mai mult de 130 de lei la tonă,­ iar ceilalţi pomicultori vor înca­î­na diferenţa pînă la 531 de lei*­ cît reprezintă tariful integral Deoarece producţia de pere ob­ţinută de pe bucata de livadă de care a răspuns Napotă a fost cu mai bine de 15 tone mai mare decit cea planificată, el va primi cu 1 800 de lei mai mult decit ar fi încasat în con­­diţiile realizării numai a recol­tei prevăzute. De sporul de producţie vor beneficia şi po­micultorii sezonieri, fiecare în raport cu munca depusă. Anul acesta folosim în cea mai mare parte experienţa do­­bîndită în 1971. Deoarece am observat că pe unii pomicultori nu-i prea interesa calitatea fruc­telor, ne-am propus, însă, ca în 1972 să lucrăm cu tariful la mia de lei producţie vîndută şi încasată. Iar cum gustul, cu­loarea, mărimea şi celelalte în­suşiri care măresc valoarea co­mercială a fructelor sunt rezulta­tul calităţii lucrărilor, al perioa­dei de executare a lor, măsura pe care intenţionăm să o luăm va duce, sigur, la creşterea răs­punderii cooperatorilor, la o ac­tivitate mai bună in pomicultu­ră. Anul trecut preţul mediu de realizare a merelor a fost de 2 000 de lei la tonă. Dacă am fi sporit preţul pe seama calităţii numai cu 500 de lei, coopera­tiva ar fi încasat în plus pentru merele livrate 165 000 de lei. Notînd că pentru a putea apli­ca acordul în noua formă vom lua în consideraţie la calcularea tarifelor şi preţurile de livrare diferenţiate pe care Ie plăteşte statul în funcţie de soiuri, am spus, cred, tot ce era mai im­portant despre experienţa şi preocupările noastre. CONSTANTIN BADESCU preşedintele cooperativei agri­cole Boteni, judeţul Argeş ■ ■ ■ .....­....... ■ ■ -■. MODEL DE ANGAJAMENT ÎN POMICULTURĂ Comuna Văleni - Dîmbovița Ferme Pomicolă " ANGAJAMENT /pe termen de 3 -5 luni pentru organizarea si retribuirea muncii în acord arroliat încheiat RZI 15T­/2 intre Jăharu Constantin*) si conducerea CAP. .... , Menu Ion , valent reprezentată­ prin Marin­escu Traian,preşedinte Angajamentul cooperatorului, sa execute lucrările şi să obţină producţiile următoare: Angajamentul cooperativă­ privind asigurarea condiţiilor necesare realizării producţiei­­• Asigurarea îngrăşămintelor şi uneltelor, executarea tratamentelor fi­to­sanitare conform indicațiilor staționator de prognoze și avertizare, ridicarea în timp g reco/teț . . . .­­ Pentru c­uiturile intercalate se vor asigura semințe, angrasamente organice si chimice, surse de apă­ pentru irigat. • Pentru­­producția de bază(fructe) plata se va face in ban/ bra/d ' St in natură 20 go (porumb fi griul Pentru producţiile pest plan , 'retribuirea se va face numai în bani acordîndu-se Soo Ier __ la 1000 lei producţia suplimentară, pentru producti/ie obţinute , culturile in­tercalate retribuirea se face in natura cu SO fi din productia Retribuirea muncii obţinută planificat 2882 251 309­ cu venit 3419 26* 309 3680 iOTAia* 2ooo— -— cAfctont* .. Ctit fir!aut— 14*9 75* 309 3020 *REPREZEN­TA PA­R­TEA OF PRODUSE CUVENITE DIN PRODUCTIA OQTIMUTA OI KOUFERATO/t­ez SUPRAFETELE OCUPATE DE CULTURILE INTERCALATE * Specificare Grupaj­ /specia Felul . go de lucru Indicatori a­n­gaj­aţi: L­ucrări angajate : MAR. Li­va­dă Suprafaţa ~i ha încărcat , descărcat şi administrat pe rod Prod, kj/ha 4SOO îngrăşăminte organice şi chimice, săpat, plantaţie Prod, total 4, S­­ontprăşit pe rind de trei ori, tăiere de fruct/. clasică Vai prod. 5675 tei ficare f­­omizit, curăţitul şi văruitul Nr.de norms cal I tulpinilor, re­col­tat manual fruct cu Fruct 190 /ha Sorta­t şi am ba­ia­t, aplicat trat. fitosan­itare Total 120 aprins material fumigen, întreţinut drumuri. BĂCĂU­NOASE Cultură Suprafaţa 0,6 ha Fertilizat, rărit, două prăşi ie msnuate, intercalatăProd. kf/ha 12.000irigat de trei ori, recoltat, sortat, l­ Prod, tot­a­l Atoneîncărcat, des­cărcat. Uvez/ Vat. prod. 45SO UI . Nr. de norme rati 117 Total 70 Supraf. ha Nr. de norme cat. 7" 1ha Total —--------------------­* Cons. de condu­cere Cooperatori. Președinte: Ma/inesco ma/an Zahar,a Constantin br-—' 1 Marin Jon­ e? fami/u, famile, Se va trece nume/e Jeţului de Formaţie sat/ respectiv capului de fami/ie-pentru membrii echipei se va face un tabel anexa: r Mere rădăcinoa,, •Total Obs. I Producția totala planificata ta/miUe, 4,5/967 12/10,2 Valoare iei 372— Toritul pe în bani 298-•T1 fi fi n fbî grîu kg 26-porumb kg 32-productie obtinutde Retribuirea Valoare iei 3599m 3599 in bani 2882-2882 stdbfhtâ g/iu leg. ■ 261-251 pentru product/& porumb kg. 309-309 planificată --------­....~ *——.--------­v_‘ ft Producția totală realizată to5 12 din care peste pi,in -tone/mii!»rojAtfc ' — Retribuirea cuvenita pentru producția realizata pina la nivelul păunului Valoare leim r— 3599 In bani 2882 2882 grîu k­g 251-25* porumb kg 3­09— 309 "Retribuirea Cu­venită pen­tru producția peste plan în bani 537-537 îp produsa_ — — r­odeinoase 3500 3600* ... • Retribuirea totală let gru­­ porumb rădieinoast kg. ......... Nr. 835 Vineri 14 ianuarie

Next