Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)
1972-06-01 / nr. 953
Participînd la marea întrecere a lucrătorilor de pe ogoare, analizînd posibilităţile, resursele de care dispunem pentru a obţine producţii sporite, ne-am angajat să livrăm pînă la sfîrşitul anului 300 hl de lapte de vacă, 60 hl lapte de oaie şi peste 75 tone de carne la export, peste plan. Suportul pe care se sprijină angajamentul nostru îl constituie faptul că planul pe trimestrul I a fost depăşit la toţi indicatorii, precum şi hotărîrea întregului nostru colectiv de a acţiona şi în continuare în vederea obţinerii unor producţii cit mai mari. Preocuparea noastră principală este acum să asigurăm nutreţuri în cantităţi îndestulătoare. Astfel, am însilozat până azi aproape 700 de tone de furaje, rezultate din sporul de producţie realizat la culturile pentru masă verde. Bunăoară, la secară masă verde am obţinut un spor de producţie de 16 tone la hectar, la borceag de 13 tone iar la orz de 23 de tone la hectar. Aceste cantităţi suplimentare de furaje asigură hrănirea întregului efectiv cu siloz pe o perioadă de circa două luni. FE TOATE SUPRAFEŢELE ELIBERATE AM INSAMINŢAT A DOUA CULTURA DE PORUMB PENTRU BOABE. De cîţiva ani ne-am convins că prin însămînţarea culturii duble avem posibilitatea să obţinem producţii sporite de porumb şi, îndeosebi de furaje. De aceea, avînd în vedere condiţiile favorabile din acest an, vom însămînţa porumb în cultură succesivă pe 200 de hectare Pentru a realiza aceasta, acordăm o atenţie deosebită pregătirii recoltării cerealelor păioase, astfel incit paralel cu aceasta să eliberăm terenul, să-l pregătim şi să-l semănăm. Combinele sunt reparate în proporţie de peste 85 la sută (acestora le-au şi fost făcute cite două-trei probe), iar presele, în totalitate. Fiecare presă va lucra în agregat cu sănii, tîrîşuri, pentru eliberarea rapidă a terenului. De altminteri, la nivelul întreprin-Ing. PAUL SANDU, şeful fermei nr. 7 I.A.S. Alexandria, judeţul Teleorman (Continuare in pag. a I-a) SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN ACȚIUNE în pgg. a 3-a. I ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI ŞI A CELEI DE-A XXV-A , A P.C.R. A REPUBLICII PE FIECARE HECTAR, ÎN FIECARE FERMA producţii mai mari şi mai ieftine! LA FONDUL CANTITĂŢI DE CARNE Intre acţiunile care concentrează, în această perioadă, eforturile cooperatorilor din judeţul Dolj, se înscriu şi cele menite să asigure sporirea producţiei de carne de porc, livrarea unor cantităţi mari pentru asigurarea fondului de stat. Astfel, unităţile agricole cooperatiste şi-au propus să livreze statului, în cursul acestui an, 13 000 de tone de carne de porc, cu 6 000 de tone mai mult decât în anul trecut. De la început, aş dori să subliniez că stabilirea acestui nivel al producţiei s-a făcut pe baza unei temeinice analize a posibilităţilor de care dispunem, precum şi a cerinţelor pe care trebuie să le satisfacem, atît în ceea ce priveşte aprovizionarea populaţiei din judeţ, asigurarea materiei prime pentru industria alimentară şi, totodată, livrarea unor cantităţi sporite la export. Care sunt aceste posibilităţi, pe ce se bazează sporul de producţie stabilit ? In primul rînd, faptul că anul acesta au intrat în funcţiune un număr de patru complexe intercooperatiste, care, în final, vor avea o capacitate de îngrăşare de cîte 30 000 porci, fiecare. Prin aplicarea unei tehnologii avansate de creştere şi exploatare, aceste unităţi obţin, de pe acum, rezultate promiţătoare. Complexul din Cerăt, bunăoară, livrează în mod ritmic cîte 2 000 de porci graşi pe lună, iar cele din Gîngiova, Galicea şi Maglavit au început să EUGEN STANESCU, medic veterinar, director general adjunct al Direcţiei generale agricole judeţul Dolj (Continuare în pag. a 3-a) CENTRAL, SPORITE . COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEŢUL DOLJ VOR LIVRA ANUL ACESTA 13 000 TONE CARNE DE PORC, CU 6 000 TONE MAI MULT DECIT IN 1971 ; • 23 DE FERME SPECIALIZATE IŞI SPORESC PRODUCŢIA ; • ÎN PRIMELE 4 LUNI ALE ANULUI, COMPLEXELE ŞI-AU DEPĂŞIT PLANUL DE LIVRĂRI CU 200 TONE CARNE; • IN COMPLEXE ŞI IN MATERNITĂŢILE GOSPODĂREŞTI SE VOR OBŢINE 237 000 PURCEI, PENTRU INGRASARE ŞI LIVRARE IN ANUL VIITOR. Legatul lăstarilor este o lucrare de sezon în viticultură. La ferma viticolă a întreprinderii agricole de stat Sadova, judeţul Dolj, fotoreporterul nostru a surprins echipa condusă de Nicolae Cojocaru, executind lucrarea la soiul Afuz-Ali soi introdus de curind in cultură . LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILORIN RITM ACCELERAT, LA UN BUN NIVEL CALITATIV! * în patru zile în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, s-au prăşit manual 606 076 hectare şi mecanic 736 517 hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartofi. * Larga participare la muncă a cooperatorilor şi mecanizatorilor — garanţia executării la timp a tuturor lucrărilor. A străbate, în aceste zile, ogoarele ţării, înseamnă a asista la cel mai elocvent tablou al muncii însufleţite, făcută cu dăruire şi responsabilitate, la eforturi intense, menite să sporească rodul pămîntului românesc, bogăţia holdelor şi grădinilor, livezilor şi podgoriilor. Angajaţi total în întrecerea patriotică, cu care întregul nostru popor întîmpină evenimentele de însemnătate remarcabilă pentru progresul economic al ţării — Conferinţa Naţională a P.C.R. şi cea de a XXV-a aniversare a Republicii — cooperatorii şi mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, specialiştii, întreaga suflare a satelor, într-o impresionantă confruntare cu timpul, adaugă cu fiecare zi noi realizări. Ritmul în care se munceşte, calitatea lucrărilor sunt dovezi certe că oamenii muncii din agricultură au înţeles pe deplin sensul major al chemării ce le-a fost adresată de conducerea partidului nostru, sunt conştienţi de îndatorirea ce le revine de a-şi spori contribuţia la înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor acestui cincinal, că sunt hotărîţi să-şi îndeplinească exemplar angajamentele pe care şi le-au luat. Cifrele care sintetizează stadiul executării lucrărilor de întreţinere a culturilor sunt, în acest sens, un edificator argument. Ce arată ele ? Că pînă la 30 mai, praşila I la sfecla de zahăr şi floarea soarelui a fost practic încheiată în aproape toate zonele ţării, iar din cele peste 2,5 milioane hectare cultivate cu porumb, prima praşilă mecanică s-a realizat pe 2 090 000 hectare, iar cea manuală pe 2 033 416 hectare — 81 la sută din suprafață. Pentru a înlătura pericolul pe care-l prezintă buruienile și a asi(Continuare în pag. a 3-a) tVWVWV^/WWVW VS/WWWVWW\A/W\/W\/WWWWS<WWWWWV^A/V^AlWWV\^/VSA^/< \A/WWWW>A/WWW^ Buni gospodari, cetăţenii din Peretu, judeţul Teleorman, au făcut din comuna lor o adevărată grădină SATU SICIMISI treumea Naţională a Cooperativei 1 ANUL IV Nr. 953 11 11011 IUNIE 19124 pagini — 30 bani | CULTURI SUCCESIVE — PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI După culturile timpurii, pe toate terenurile am însămințat porumb pentru boabe . PORUMBUC DIN CULTURA A DOUA SE PREZINTĂ ACUM LA FEL CA CEL DIN CULTURA DE BAZĂ • PÎNĂ LA 15 IUNIE VOR FI ÎNSĂMÎNȚATE ÎNCĂ 50 DE HECTARE • SPORUL DE PRODUCȚII LA CULTURILE FURAJERE VA CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREAANGAJAT LIVRA PESTE PLAN : 300 HL LAPTE DE VACA, 60 HL LAPTE DE OAIE Şl 75 TONE DE CARNE In secţia de mecanizare de la cooperativa agricolă Cochirleanca, judeţul Buzău, activitate intensă. Se fac ultimele revizii la combinele ce vor intra curind în lan MĂRACINENI : • 150 de femei prezente la lucru la ferma legumicolă. De aici au fost trimise spre pieţe 10 tone de legume peste prevederile planului. • Echipa de cîmp a MĂRIEI LUPU s-a angajat să obţină de pe fiecare hectar 600 kg de porumb peste plan. ULMENI: Din 18 echipe 11 sunt conduse de femei. Angajament: producţii mai mari în toate sectoarele ; un venit suplimentar de 138 000 de lei. Se prăşeşte de zor, spornic. Privesc ogoarele de pe malul Buzăului. Orzul a dat în pîrg. Se coace şi griul. Grîu cu spice grele, mascate. Vor avea oamenii ce să secere. Dar acum ne dăruim, în primul rînd, lanurilor de porumb şi de floarea-soarelui, podgoriilor, livezilor, grădinilor de legume. La MARACINENI au fost semănate, anul acesta, 443 ha cu porumb şi 200 cu floarea-soarelui. La ambele culturi se efectuează praşila a doua manuală. La floarea soarelui, s-a terminat a treia praşilă mecanică. Da, se prăşeşte cu rîvnă, bătălia cu timpul e cîştigată. Zilnic lucrează la această cooperativă agricolă în jur de 700 de persoane. Majoritatea, femei. Femeile, simbol luminos al vredniciei satelor. Portretul lor se cere compus din cuvinte alese, încărcate de respect şi de dragoste. Trebuie să cuprinzi în acest portret zorii acestor zile şi imaginea lanurilor de porumb şi de floarea soarelui. Şi imaginea grădinii de legume. Şi, neapărat, sclipirea sapelor. De cînd răsare soarele ,şi pînă coboară seara, sclipirea sapelor pe ogor. Dăruire acasă, în propria gospodărie, dăruire la cooperativa agricolă de a cărei dezvoltare depinde bunăstarea familiei lor şi a tuturor. Să vă fac cunoştinţă cu Maria Lupu, şefă de echipă. Cine nu o ştie în Mărăcineni ? Are 32 de ani, creşte doi copii, casa ei e ca o oglindă, iar ogorul înfloreşte în urma sa. De trei ani, echipa ei obţine cele mai bune recolte din cadrul acestei cooperative agricole. Anul trecut, a realizat la fiecare hectar de porumb cîte 600 kg mai mult decit celelalte echipe şi la floarea-soarelui le-a depăşit cu 300 kg. Echipa e formată din 23 de persoane, are acum în îngrijire 30 hectare de porumb şi 16 de floarea-soarelui. Maria Lupu a terminat cea dinţii prima praşilă manuală la porumb. O întreb : — Cum vă explicaţi succesele echipei pe care o conduceţi ? — Unii le pun pe seama tinereţii. Intr-adevăr sîntem tinere şi avem multă putere de muncă. Dar, dacă facem treabă bună e că ne înţelegem foarte bine între noi, sîntem unite. Vom depăşi şi în acest an producţiile planificate. Să facem o socoteală simplă. Dacă fiecare echipă obţine un spor de porumb de 600 kg la ha, asta ar însemna...Deci 443 x 600 — 265 800 kg. In felul acesta hambarul cooperativei devine mai bogat, iar noi cîştigăm mai bine. Ţara şi-a propus, s-a angajat să înfăptuiască planul cincinal înainte de termen. Noi putem obţine, încă de pe acum, recoltele prevăzute pentru 1975. Numai să ne mobilizăm forţele, cum se spune, să muncim fără preget, cu toată silinţa. Echipa Măriei Lupu se află în întrecere cu cea condusă de Niculina Milotin. De fapt, întrecerea e între toate echipele, dar cea a Niculinei Milotin se apropie de valoarea formaţiei de lucru condusă de Maria Lupu. E o întrecere de iniţiative şi hărnicie, o înfruntare rodnică între bune gospodine. Privesc aceste ogoare de PETRE DINCU (Continuare în pag. a 3-a) LAUDĂ MUNCII BWWHWWIbf1, BBflBWWBMBBBBBBIHZS1 ŢĂRĂNCILOR COOPERATOARE! A 7 IUNIE CEL MAI FRUMOS DAR Tradiţia pe care toţi am îndrăgit-o ne cere ca de 1 iunie să făcem o bucurie în plus copilului. Există în acest mic dar nevoia noastră de a ocroti, de a aduce linişte, pace peste făptura-i gingaşă. De aceea, îmi pare gre de a aminti aici iniţiativa de lot Tulcea. „Cel mai frumos dar pentru copil — în fiecare cooperativă agricolă, grădiniţă sezonieră cu cămin", însoţită de preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Maria Mocănescu, am văzut în aceste zile multe grădiniţe de copii din comunele Tulcei. Nu sunt dintre cele mai mari case, nici locurile de joacă nu sunt prea întinse — sub acest aspect este loc pentru mai bine. Dar faptul că în fiecare cooperativă a existat grijă pentru organizarea grădiniţei merită toată lauda. Gherghina Sultan, responsabila grădiniţei sezoniere din Beştepe, ne conduce în încăperile albe, cu perdelele trase pentru ca lumina să nu deranjeze somnul de amiază ci celor mici. Localul respiră curăţenie, ordine. Mamele aduc aici copiii din zori, cu încredere că ei sunt bine supravegheaţi, că vor petrece ziua TANIA LOVINESCU (Continuare in pag. a 2-a)