Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)
1972-09-15 / nr. 1044
SAUL SICIUISI editat de Uniunea Națională a Cooperativelor ............................ ■ — ■■ .....■-I ........................«.........................— ■ ' ANUL IV Nr. 1044 * VINERI 15 SEPTEMBRIE 1972 11 4 pagini — 30 bani ›VVVA****VVV*VVVvVVVVVVVVvV*VV›^VVV‡ La Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Beregsăul Mare Printre obiectivele construite în cincinalul trecut, în judeţul Timiş, se numără şi Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Beregsăul Mare. Realizat într-o concepţie modernă şi avînd ca sarcină să producă şi să livreze anual importante cantităţi de carne deporc pentru aprovizionarea populaţiei, a industriei alimentare,precumşi pentru export. ■complexul zootehnic de la Beregsăul - Mare constituie o expresie a aplicării politicii partidului nostru de dezvoltare intensivă a agriculturii, de creştere continuă a bazei tehnico-materiale a acestui importantsector economic. Vizitînd recent această puternică unitate, am întîlnit întregul colectiv demuncitori, tehnicieni şi ingineri angrenat într-o însufleţitoare întrecere, pentru ca, înfăptuindu-și angajamentele luate în cinstea celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii, să pășească pe- o nouă treaptă în îndeplinirea cincinalului, înainte de termen. — Cînd am venit prima oară al ei — ne spunea inginerul Florin Cîrpan, directorul întreprinderii — era un cîmp gol, împreună cu constructorii. • am urmărit zi de zi cum prind contur mai întîi maternităţile, apoi halele de creştere, cele de îngrăşare, fabrica de nutreţuri combinate. Popularea am făcut-o „din mers“, şi, în 1968, am livrat primele cantităţi de carne, în 1971, am livrat 11953 tone de Carne de porc. Ca preţuire a eforturilor depuse de întregul nostru colectiv, pentru rezultatele obţinute anul trecut, ni s-a decernat IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist1" (Continuare în pag. a 3-a) • O producţie cu 20 la sută mai mare decit cea prevăzută în plan • 50 de tone de carne livrate, peste prevederi, la fondul de stat • 3 000 de purcei înţărcaţi, peste plan, şi 6 000 de purcei vînduţi pentru a fi îngrăşaţi în gospodăriile populaţiei Stringerea cu prioritate a recoltei de pe suprafeţele ocupate cu culturi premergătoare griului de toamnă, eliberarea si pregătirea rapidă a terenului pentru insăminţare sunt acţiuni care, in aceste zile, concentrează eforturile cooperatorilor şi mecanizatorilor de la cooperativa agricolă din Inoteşti, judeţul Prahova. In fotografie, cîţiva dintre mecanizatorii din unitate care, grupaţi pe tarlalele eliberate de cultura porumbului, are cu grijă terenul destinat culturii griului. ^vAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA- ÍN ÎNTIMPINAREA CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII UN PRIM BILANŢ PROMIŢĂTOR. Angajamentele pe întregul an au fost îndeplinite exemplar ) ÎNFĂPTUIRI In marea întrecere PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA COMUNEI - UN VOLUM DE MUNCĂ DE DOUA ORI MAI MARE Planul de înfrumuseţare întocmit de gospodarii comunei Şomcuta Mare - Maramureş prevedea realizarea, prin muncă patriotică, a unor lucrări in valoare de 700 000 lei. Datorită hărniciei , şi iniţiativei cetăţenilor, el a fost, însă, substanţial depăşit. Construind două cămine culturale, ştrand popular un magazin universal, curăţind importante suprafeţe de păşuni şi amenajind diverse drumuri turistice, cei peste 1 500 de participanţi la munca patriotică au realizat lucrări a căror valoare se ridică un şi la lei, peste 1 450 000 , 3 102 000 LEI NITURI PESTE VEDERI VEPRE Trustul de mecanizare a agriculturii din judeţul Vaslui raportează depăşirea, încă de pe acum, a unuia dintre angajamentele asumate în întrecerea socialistă, şi anume de a spori cu 1 079 000 lei planul anual de venituri. Datorită executării unui volum mai mare de lucrări agricole, exploatării mai judicioase a parcului de maşini şi tractoare, folosirii mai bune a timpului de lucru, mecanizatorii au reuşit ca, în numai opt luni, să realizeze venituri peste plan in valoare de 3 102 000 lei. In continuare, colectivele de muncă ale staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii din judet sunt hotărîte să acţioneze în aşa fel incit, la finele anului, să sporească venitul suplimentar al unităţilor lor la aproximativ 5 milioane de lei. ___________ st Colindind satele princerte, am ajuns, deunăzi, la Coteşti. Prin vii, basmalele şi testemelele felurit colorate ale culegătoarelor se văd de departe, aşa cum tot departe se aud şi cîntecele lor. Ciorchini cu boaba ca cerneala sau ca mierea din prisăcile lui Cireşar virtuiesc coşurile pîntecoase, împletite din mlădiţe de răchită. Ezor mare in vii. Şi fetele cîntă... După hrisoave, această comună —care îşi face cunoscut numele peste ţări şi mări şi sporeşte faima de aur a podgoriilor româneşti — are ■ cinci veacuri. Documente îmbătrinite in arhivă pomenesc despre Stan Cotea Odobescu, unul dintre căpitanii lui Radu cel Frumos, care ar fi stăpinit locurile acestea toate, cu dealuri şi văi, în ţarina cârtică viţa de vie a găsit culcuş prielnic. Petre Rîpeanu, tînărul şi inimosul profesor , pe care l-am cunoscut în comună şi cu care am stat îndelung de vorbă, numea această toamnă „toamna jubiliară a Coteştilor". De la dînsul şi de la mulţi alţi locuitori ai satului dintre vii am auzit o sumedenie de fapte care dovedesc că străvechea istorie a aşezării trăieşte astăzi capitolul său cel mai alert. Mi se înfăţişa nu numai o toamnă aniversară, dar şi Una a împlinirilor de tot felul pentru gospodarii Satului, o toamnă de mindrie şi de speranţă. — Sint destul de tînăr, spunea profesorul, zîmbind cu sfială de parcă şi-ar fi mărturisit un cusur dar am şi început să adun „amintiri". Acum cîţiva ani, cînd am venit în sat, ca profesor, am găsit, o şcoală neincăpatoare şi incomodă Acum avem două şcoli noi, cu tot ce trebuie pentru desfăşurarea ţinui proces de învăţămînt modern. Ca şi dispensând aflat in construcţie, ca întreg centrul civic al comunei care cuprinde multe obiective noi, şcolile vor avea încălzire centrală... lată că, pornind de la hrisoavele îngălbenite ale străvechii aşezări de podgoreni, firul discuţiei ne aducea în inima prezentului, iar pe „Toamna ■■■ jUDiniara a Coteştilor la ţările profesorului Rîpeanu, tinereţea sa, aduc în lumină tocmai tinereţea înfloritoare a Coteştilor La fel s-a întimplat şi cind am stat de vorbă cu Vasile Lungu. El are 26 de ani. Se discută des la noi despre menirea tînărului, despre idealul şi realizarea lui în viaţă. Nu i-am pus întrebări despre astfel de lucruri. Am socotit că Vasile Lungu a răspuns dinainte, devenind, la cei 26 de ani ai săi, preşedintele cooperativei agricole din comună. A absolvit o şcoală tehnică agricolă şi cunoştinţele sale solide despre tainele , rodniciei pămîntului i-au adus repede preţuirea cooperatorilor. Ca şi dinamismul său, ca şi faptul că ştie ce înseamnă a conduce. In acest an, cooperativa agricolă de producţie din Coteşti are prevăzută in plan o producţie de 29 de milioane lei. Este o cifră mare, dar — după acum se vede — gospodarii din Coteşti ştiu că pot şi vor să realizeze şi mai mult. In cinstea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, calculînduşi forţele, ei au hotărît să suplimenteze sarcinile din plan cu încă 2 milioane. Pentru că au înţeles cu toţii că pamîntul cooperativei lor are resurse, uriaşe de rodnicie. Numai in acest an, oamenii au extins via pe încă 60 de hectare, amenajind terenuri altădată in paragină. Pe rîpele erodate de viituri şi de furia vînturilor ei au sădit salcimi, ocrotind astfel încă 120 de hectare. Cine admiră ciorchinii -brumării iviţi din dealurile Coteştilor, să ştie că setea viţei a fost potolită de cooperatori cu apă din puzderia de fîntîni forate în podgorie. De altfel, foarte curind, tot satul va avea apă la robinet, iar arhaica fîntina cu cumpănă va rămine doar un element de decor în bătătura gospodarului. Şi — zău — ar fi nedrept ca, vorbind despre tinereţe, să nu pomenim despre Ion Tigoianu „meşter la toate“ al satului şi preşedinte de vîrstă la toate sesiunile deputaţilor, care la cei 65 de ani ai săi îşi înscrie numele şi fapta în fiecare realizare gospodărească izvorită din munca unită a consătenilor. Cum spunea Grigore Păduraru, secretarul comitetului comunal de partid, două lucruri fac astăzi faima Coteştilor : vinul vechi şi oamenii noi. ADRIAN DUMITRAŞCU PESTE CITEVA ZILE ÎNCEPE SEMĂNATUL in condiţiile in care agricultura primeşte tot mai multe tractoare şi maşini, cantităţi sporite de îngrăşăminte, erbicide şi insectofungicide, cind suprafeţele irigate se măresc continuu, soiurile pe care le cultivăm, sâmînţa pe care o semănăm devin factori de bază, esenţiali, in sporirea recoltelor de grîu. Experienţa a dovedit cu prisosinţă că acest obiectiv nu poate fi atins decit prin corelarea factorilor agrotehnici şi pedoclimatici cu valoarea soiurilor cultivate, înaintea pregătirii patului germinativ d in fiecare unitate agricolă trebuie asigurată întreaga cantitate de săminţa condiţionată, saminţă a cărei calitate trebuie atestată de buletinele roşii de analiză. Recent, în cadrul unor raiduri întreprinse în judeţele Olt şi Satu Mare am urmărit să aflăm care este - din acest punct de vedere - stadiul pregătirilor campaniei insămînţărilor de toamnă. AŢI ASIGURAT Şl PREGĂTIT SĂMÎNŢA ? ÎN PAG. A 3-a: RAIDUL NOSTRU IN JUDEŢELE OLT Şl SATU MARE DISCIPLINA noţiune fundamentala din „a. b. c.11-ul activităţii fiecărui cadru de conducere . Nu există astăzi sector de activitate care să nu se caracterizeze printr-un, înalt coeficient de complexitate. Este necesară în chip tot mai evident rigoarea, urmărirea fermă a desfăşurării muncii. Disciplina se impune, în condiţiile complexităţii amintite, ca un factor esenţial al activităţii zilnice. Muncă — disciplină — eficienţă. Iată o relaţie pe care a impus-o ritmul de dezvoltare actual al ţării noastre. Am vrea să insistăm asupra acestei chestiuni, dată fiind actualitatea ei şi în domeniul agriculturii. — Despre disciplină vorbesc foarte mulţi oameni. Şi cei care o respectă, şi cei care o ignoră. Practic, nimeni nu o contestă în cuvinte. In realitate, însă, sînt destui care îşi mai permit derogări de la ea, invocînd diverse motive. Ac-Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN SANDU, preşedintele Uniunii judeţene Buzău a cooperativelor agricole centul care se pune în documentele de partid pe disciplină de cîte ori este vorba despre oameni şi activitatea lor ne arată ce loc trebuie să ocupe această noţiune în conştiinţa noastră. Cred că sunt îndreptăţit să trag concluzia că astăzi în România disciplina este o noţiune care se leagă în chip hotărîtor şi nemijlocit de spiritul partinic , în care trebuie să acţionăm cu toţii.. . Se mai crede că disciplina ar fi ceva abstract, că ea nu ar fi măsurabilă, că poţi să te disculpi, cînd ai încălcat-o, cu o scuză... La noi în judeţ avem' foarte ' multe unităţi agricole' cooperatiste în care oamenii'sunt‘convinşi de consecinţele pozitive die respectării disciplinei. Ei şi-au făcut planuri realiste, le-au urmărit punct cu punct, au muncit cu rîvnă pentru realizarea lor şi au obţinut producţii, s-ar putea spune, la nivelul disciplinei de care au cat ■ dovadă. Voi exemplifica cu bunele rezultate obţinute de cooperativele agricole din Padina, Smeeni, Pietroasele, Puieşti etc. Aş vrea să menţionez că omul din frunte, conducătorul deci, este acela care imprimă conduita unei colectivităţi de muncă. In unităţile menţionate mai sus preşedinţii Constantin Lomaca, Cosma Zaharia, FLORIN COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) PRIMA ZI DE ŞCOALĂ acanţa mare s-a sfîrşit. Astăzi este prima zi de şcoală ! Mii şi mii de elevi se remulnesc, îşipovestesc despre frumuseţile vacanţei petrecute la munte, la măre. Au făcut excursii, şi-au cunoscut ţara, oamenii ei ■minunaţi, angajaţi în marea, întrecere socialistă. Vacanţa mare n-a însemnat, însă, doar un prilej de odihnă’, ci şi de muncă. Nu-s departe zilele cînd, răspunzînd chemării elevilor şi studenţilor din Iaşi, milioane de elevi din toate oraşele şi satele ţării au îmbrăcat haine de lucru. La Suceava şi Gorj, la Oradea, Constanţa şi Cluj elevii şi-au adus partea lor de contribuţie la înfăptuirea unor obiective economice şi social-culturale, cu sentimentul că îşi îndeplinesc o datorie patriotică. „Să facem din ultima săptămină a vacanţei o săptămină a hărniciei, dedicată patriei, partidului“ a fost o frumoasă iniţiativă a şcolarilor din Capitală, la care au răspuns, prin fapte, toţi elevii ţării. Ceea ce anul trecut a fost o iniţiativă, devine din acest an o frumoasă tradiţie care demonstrează că cei mai tineri cetăţeni ai ţării sunt demni de grija şi încrederea acordată de partidul şi statul nostru. Am avut prilejul, in această ultimă săptămînă, să vizitez cîteva din satele judeţului Timiş. în „săptămînă hărniciei“ elevi, alături de părinţi şi profesori, făceau ultimele pregătiri in vederea deschiderii anului şcolar. Astăzi începe şcoala ! Gindul nostru se îndreaptă cu emoţie şi recunoştinţă la părinţi şi profesori, cei care şi-au asumat răspunderea să facă din copiii de astăzi harnicii şi devotaţii cetăţeni de mîine ai României socialiste. ■ De la Ministerul Învăţămîntului am aflat că în acest an îşi deschid pentru întlia oară porţile- 1 100 de grădiniţe, dintre care peste 850 ‘în mediul rural, 66 licee de specialitate, ,7.40 şcoli generale de 10 ani. P pentru dotarealaboratoarelor, pentru înfiinţarea hinor biblioteci şcolare a fost investită suma de 92 70()00ii lei. Preluind şi îmbogăţind experienţa anilor precedenţi, anpl . şcolar. ,1972-1973 va marca paşi hotărîtori în apropierea"şcolii de" viaţă şi producţie. Vor lua fiinţă noi ateliere şcolare, microferme, microcooperative unde elevii îşi vor însuşi deprinderi practice necesare viitoarei lor integrări creatoare în procesul de producţie. La început de an şcolar urăm elevilor cu venitul „spor la învăţătură", urăm profesorilor şi părinţilor sănătate şi putere de muncă pentru a se achita de răspunderea ce o au în educarea celor mai litiere mlădiţe ale ţării. V