Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)

1972-09-15 / nr. 1044

SAUL SICIUISI editat de Uniunea Națională a Cooperativelor ............................ ■ — ■■ .....■-I ........................«­­.........................—­ ■ ' ANUL IV Nr. 1044 * VINERI 15 SEPTEMBRIE 1972 11 4 pagini — 30 bani ›VVVA*­***VVV*VVVvVVVVVVVVvV*VV›^VVV‡ La Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Beregsăul Mare Printre­­ obiectivele construite în cincinalul trecut, în judeţul Ti­miş, se numără şi Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Beregsăul Mare. Realizat în­­tr-o concepţie modernă şi avînd ca sarcină să producă şi să livreze anual importante cantităţi de carne de­­porc pentru aprovizio­narea­­ populaţiei, a industriei ali­mentare,­­precum­­şi pentru export. ■complexul zootehnic de la Bereg­­săul - Mare constituie o expresie a aplicării­­ politicii partidului nos­tru de­ dezvoltare intensivă a agri­culturii, de creştere continuă a bazei tehnico-materiale a acestui important­­sector economic. Vizitînd recent această puternică unitate, am întîlnit întregul co­lectiv de­­muncitori, tehnicieni şi ingineri angrenat într-o însufleţi­­toare întrecere, pentru ca, înfăp­­tuindu-și angajamentele luate în cinstea celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii, să pă­șească pe- o nouă treaptă în înde­plinirea cincinalului, înainte de termen. — Cînd am venit prima oară al ei — ne spunea inginerul Florin Cîrpan, directorul întreprinderii — era un cîmp gol, împreună cu con­structorii. • am urmărit zi de zi cum prind contur mai întîi ma­ternităţile, apoi halele de creştere, cele de îngrăşare, fabrica de nu­treţuri combinate. Popularea am făcut-o „din mers“, şi, în 1968, am livrat primele cantităţi de carne, în 1971, am livrat 11953 tone de Carne de porc. Ca preţuire a efor­turilor depuse de întregul nostru colectiv, pentru rezultatele obţi­nute­ anul trecut, ni s-a decernat IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist1" (Continuare în pag. a 3-a) • O producţie cu 20 la sută mai mare decit cea prevăzută în plan • 50 de tone de carne livrate, peste prevederi, la fondul de stat • 3 000 de purcei înţărcaţi, peste plan, şi 6 000 de purcei vîn­­duţi pentru a fi îngrăşaţi în gospo­dăriile populaţiei Stringerea cu prioritate a recoltei de pe suprafeţele ocupate cu culturi premergătoare griului de toamnă, eliberarea si pregătirea rapidă a terenului pentru insă­­minţare sunt acţiuni care, in aceste zile, concentrează eforturile cooperatorilor şi mecanizatorilor de la coope­rativa agricolă din Inoteşti, judeţul Prahova. In fotogra­fie, cîţiva dintre mecanizatorii din unitate care, grupaţi pe tarlalele eliberate de cultura porumbului, are cu gri­jă terenul destinat culturii griului. ^vAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA- ÍN ÎNTIMPINAREA CELEI DE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII UN PRIM BILANŢ PROMIŢĂTOR. Angajamentele pe întregul an au fost îndeplinite exemplar ) ÎNFĂPTUIRI In marea întrecere PENTRU ÎNFRU­MUSEŢAREA COMU­NEI - UN VOLUM DE MUNCĂ DE DOUA ORI MAI MA­RE Planul de înfrumu­seţare întocmit de gospodarii co­munei Şomcuta Mare - Maramureş prevedea realizarea, prin muncă patrioti­că, a unor lucrări in valoare de 700 000 lei. Datorită hărniciei , şi iniţiativei cetăţe­nilor, el a fost, însă, substanţial depăşit. Construind două că­mine culturale, ştrand popular un magazin univer­sal, curăţind impor­tante suprafeţe de păşuni şi amenajind diverse drumuri tu­ristice, cei peste 1 500 de participanţi la munca patriotică au realizat lucrări a că­ror valoare se ridică un şi la lei, peste 1 450 000 , 3 102 000 LEI NITURI PESTE VEDERI VE­PRE­ Trustul de meca­nizare a agriculturii din judeţul Vaslui raportează depăşi­rea, încă de pe a­­cum, a unuia dintre angajamentele asu­mate în întrecerea socialistă, şi anume de a spori cu 1 079 000 lei planul anual de venituri. Datorită executării unui volum mai ma­re de lucrări agricole, exploatării mai judi­cioase a parcului de maşini şi tractoare, folosirii mai bune a timpului de lucru, mecanizatorii au reu­şit ca, în numai opt luni, să realizeze ve­nituri peste plan in valoare de 3 102 000 lei. In continuare, co­lectivele de muncă ale staţiunilor pentru mecanizarea agricul­turii din judet sunt hotărîte să acţioneze în aşa fel incit, la finele anului, să spo­rească venitul supli­mentar al unităţilor lor la aproximativ 5 milioane de lei. ­___________ st C­olindind satele princerte, am ajuns, deunăzi, la Coteşti. Prin vii, basmalele şi teste­­melele felurit colorate ale culegă­toarelor se văd de departe, aşa cum tot departe se aud şi cîntecele lor. Ciorchini cu boaba ca cerneala sau ca mierea din prisăcile lui Ci­­reşar virtuiesc coşurile pîntecoase,­­ împletite din mlădiţe de răchită. E­­zor mare in vii. Şi fetele cîntă... După hrisoave, această comună —­­care îşi face cunoscut numele peste ţări şi mări şi sporeşte faima de aur a podgoriilor româneşti — are ■ cinci veacuri. Documente îmbătri­­nite in arhivă pomenesc despre Stan Cotea Odobescu, unul dintre căpitanii lui Radu cel Frumos, care ar fi stăpinit­ locurile acestea toate, cu dealuri şi văi, în ţarina cârtică viţa de vie a găsit culcuş prielnic. Petre Rîpeanu,­­ tînărul şi ini­­­­mosul profesor , pe­­ care l-am cu­noscut în­ comună şi cu care am stat îndelung de vorbă, numea a­­ceastă toamnă „toamna jubiliară a Coteştilor". De la dînsul şi de la mulţi alţi locuitori ai satului din­tre vii am auzit o sumedenie de fapte care­­ dovedesc că străvechea istorie a aşezării trăieşte astăzi capitolul său cel mai alert.­ Mi se înfăţişa nu numai o toamnă aniversară, dar şi Una a împlini­rilor de tot felul pentru gospodarii Satului, o toamnă de mindrie şi de speranţă. — Sint destul de tînăr,­ spunea profesorul, zîmbind cu sfială de parcă şi-ar fi mărturisit un cusur dar am şi început să adun „amin­tiri". Acum cîţiva ani, cînd am ve­nit în sat, ca profesor, am găsit, o şcoală neincăpatoare şi incomodă Acum avem două şcoli noi, cu tot ce trebuie pentru desfăşurarea ţi­nui proces de învăţămînt modern. Ca şi dispensând aflat in construc­ţie, ca întreg centrul civic al co­munei care cuprinde multe obiecti­ve noi, şcolile vor avea încălzire centrală... lată că, pornind de la hrisoavele îngălbenite ale străvechii aşezări de podgoreni, firul discuţiei ne a­­ducea în inima prezentului, iar pe­ „Toamna ■■■ jUDiniara a Coteştilor la ţările profesorului Rîpeanu, tine­reţea sa, aduc în lumină tocmai tinereţea înfloritoare a Coteştilor La fel s-a întimplat şi cind am stat de vorbă cu Vasile Lungu. El­ are 26 de ani. Se discută des la noi des­pre menirea tînărului, despre idea­lul şi realizarea lui în viaţă. Nu i-am pus întrebări despre astfel de lucruri. Am socotit că Vasile Lungu a răspuns dinainte, devenind, la cei 26 de ani ai săi, preşedintele coo­perativei agricole din­­ comună. A absolvit o şcoală tehnică agricolă şi cunoştinţele sale solide despre tainele , rodniciei pămîntului i-au adus repede preţuirea cooperatori­lor. Ca şi dinamismul său,­ ca şi faptul că ştie ce înseamnă a con­duce. In acest an, cooperativa a­­gricolă de producţie din Coteşti are prevăzută in plan o producţie de 29 de milioane lei. Este o cifră mare, dar — după acum se vede — gospodarii din Coteşti ştiu că pot şi vor să realizeze­ şi­ mai mult. In cinstea aniversării a­ 25 de ani de la proclamarea Republicii, calculîndu­­şi forţele, ei au hotărît să supli­menteze sarcinile din plan cu încă 2­ milioane. Pentru că­ au înţeles cu toţii că pamîntul cooperativei lor are resurse, uriaşe de rodnicie. Numai in acest an, oamenii au extins via pe încă 60 de hectare, amenajind terenuri altădată in pa­ragină. Pe rîpele erodate de vii­turi şi de furia vînturilor ei au să­dit salcimi, ocrotind astfel încă 120 de hectare. Cine admiră ciorchinii -brumării iviţi din dealurile Coteştilor, să ştie că setea viţei a fost potolită de cooperatori cu apă din puzderia de fîntîni forate în podgorie. De alt­fel, foarte curind, tot satul va avea apă la robinet, iar arhaica fîntina cu cumpănă va rămine doar un element de decor în bătătura gos­podarului. Şi — zău — ar fi nedrept ca, vorbind despre tinereţe, să nu po­menim despre Ion Tigoianu „meş­ter la toate“ al satului şi preşedinte de vîrstă la toate sesiunile deputa­ţilor, care la cei 65 de ani ai săi îşi înscrie numele şi fapta în fie­care realizare gospodărească izvo­­rită din munca unită a consăte­nilor. Cum spunea Grigore Păduraru, secretarul comitetului comunal de partid, două lucruri fac astăzi fai­ma Coteştilor : vinul vechi şi oa­menii noi. ADRIAN DUMITRAŞCU PESTE CITEVA ZILE ÎNCEPE SEMĂNATUL in condiţiile in care agricultura primeşte tot mai multe trac­toare şi maşini, cantităţi sporite de îngrăşăminte, erbicide şi in­­sectofungicide, cind suprafeţele irigate se măresc continuu, so­iurile pe care le cultivăm, sâmînţa pe care o semănăm devin factori de bază, esenţiali, in sporirea recoltelor de grîu. Experienţa a dovedit cu prisosinţă că acest obiectiv nu poate fi atins decit prin corelarea factorilor agrotehnici şi pedocli­matici cu valoarea soiurilor cultivate, înaintea pregătirii patului germinativ d in fiecare unitate agricolă trebuie asigurată întreaga cantitate de săminţa condiţionată, saminţă a cărei calitate trebuie atestată de buletinele roşii de analiză. Recent, în cadrul unor raiduri întreprinse în judeţele Olt şi Satu Mare am urmărit să aflăm care este - din acest punct de vedere - stadiul pregătirilor campaniei insămînţărilor de toamnă. AŢI ASIGURAT Şl PREGĂTIT SĂMÎNŢA ? ÎN PAG. A 3-a: RAIDUL NOSTRU IN JUDEŢELE OLT Şl SATU MARE D­ISCIPLINA noţiune fundamentala din „a. b. c.11-ul activităţii fiecărui cadru de conducere . Nu­ există astăzi sector de activitate care să nu se carac­terizeze printr-un, înalt coefici­ent de complexitate. Este nece­sară în chip tot mai evident ri­goarea, urmărirea fermă a des­făşurării muncii. Disciplina se impune, în condiţiile complexi­tăţii amintite, ca un factor­ e­­senţial al activităţii zilnice. Muncă — disciplină — eficien­ţă. Iată o relaţie pe care a im­pus-o ritmul de dezvoltare ac­tual al ţării noastre. Am vrea să insistăm asupra acestei ches­tiuni, dată fiind actualitatea ei şi în domeniul agriculturii. — Despre disciplină vorbesc foarte mulţi oameni. Şi cei care o respectă, şi cei care o ignoră. Prac­tic, nimeni nu o contestă în cu­vinte. In realitate, însă, sînt destui care îşi mai permit derogări de la ea, invocînd diverse motive. Ac-Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN SANDU, preşedintele Uniunii judeţene Buzău a cooperativelor agricole centul care se pune în documen­tele de partid pe disciplină de cîte ori este vorba despre oameni şi ac­tivitatea lor ne arată ce loc tre­buie să ocupe această noţiune în conştiinţa noastră. Cred că sunt în­dreptăţit să trag concluzia că as­tăzi în România disciplina este o noţiune care se leagă în chip hotă­­rîtor şi nemijlocit de spiritul par­tinic , în care trebuie să acţionăm cu toţii.­. . Se mai crede că disciplina ar fi ceva abstract, că ea nu ar fi măsurabilă, că poţi să te dis­culpi, cînd ai încălcat-o, cu o scuză... La noi în judeţ avem' foart­e ' multe unităţi agricole' co­operatis­­te în care oamenii'sunt‘convinşi de consecinţele pozitive die respectă­rii­­ disciplinei. Ei şi-au făcut pla­nuri realiste, le-au urmărit punct cu punct, au muncit cu rîvnă pen­tru realizarea lor şi au obţinut producţii, s-ar putea spune, la ni­velul disciplinei de care au c­at ■ dovadă. Voi exemplifica cu bunele rezultate obţinute de cooperativele agricole din Padina, Smeeni, Pie­­troasele, Puieşti etc. Aş vrea să menţionez că omul din­­ frunte, conducătorul deci, este acela care imprimă conduita unei colectivi­tăţi de muncă. In unităţile menţio­nate mai sus preşedinţii Constan­tin Lomaca, Cosma Zaharia, FLORIN COSTINESCU (Continuare în pag. a 2-a) PRIMA ZI DE ŞCOALĂ acanţa mare s-a sfîrşit. Astăzi este prima zi de şcoală ! Mii şi mii de elevi se rem­­u­lnesc, îşi­­poves­tesc despre frum­useţile vacan­ţei petrecute la munte, la măre. Au făcut excursii, şi-au cunoscut ţara, oamenii ei ■mi­nunaţi, angajaţi în marea, în­trecere socialistă. Vacanţa mare n-a însemnat, însă, doar un prilej de odih­nă’, ci şi de muncă. Nu-s de­parte zilele cînd, răspunzînd chemării elevilor şi studenţi­lor din Iaşi, milioane­ de elevi din toate oraşele şi satele ţă­rii au îmbrăcat haine de lu­cru. La Suceava şi Gorj, la Oradea, Constanţa şi Cluj ele­vii şi-au adus partea lor de contribuţie la înfăptuirea u­­nor obiective economice şi so­­cial-culturale, cu sentimentul că îşi îndeplinesc o datorie patriotică. „Să facem din ultima săp­­tămină a vacanţei o săptămi­­nă a hărniciei, dedicată patri­ei, partidului“ a fost­ o fru­moasă iniţiativă a şcolarilor din Capitală, la care au răs­puns, prin fapte, toţi elevii ţării. Ceea ce anul trecut a fost o iniţiativă, devine din a­­cest an o frumoasă tradiţie care demonstrează că cei mai tineri cetăţeni ai ţării sunt demni de grija şi încrederea acordată de partidul şi statul nostru. Am avut prilejul, in această ultimă săptămînă, să vizitez cîteva din satele jude­ţului Timiş. în „săptămînă hărniciei“ elevi, alături de părinţi şi profesori, făceau ul­timele pregătiri in vederea deschiderii anului şcolar. Astăzi începe şcoala ! Gin­­dul nostru se îndreaptă cu e­­moţie şi recunoştinţă la pă­rinţi şi profesori, cei care şi-au asumat răspunderea să facă din copiii de astă­zi har­nicii şi devotaţii cetăţeni de mîine ai României socialiste. ■ De la Ministerul Învăţămîn­­tului am aflat că în acest an îşi desch­id pentru întlia oară porţile- 1 100 de grădiniţe, dintre care peste 850 ‘în me­diul rural, 66 licee de specia­litate, ,7.40 şcoli generale de 10 ani. P pentru dotarea­­labora­toarelor, pentru­ înfiinţarea hi­­nor biblioteci­ şcolare a fost investit­ă suma de 92 70()­00ii lei.­ Preluind şi îmbogăţind experienţa anilor precedenţi, anpl . şcolar. ,1972-1973 va mar­ca paşi hotărîtori în apropie­rea"şcolii de" viaţă şi produc­ţie. Vor lua fiinţă noi atelie­re şcolare, microferme, micro­­cooperative unde elevii îşi vor însuşi deprinderi practice necesare viitoarei lor integrări creatoare în procesul de pro­ducţie. La început de an şcolar u­răm elevilor cu venitul „spor la învăţătură", urăm profe­sorilor şi părinţilor sănătate şi putere de muncă pentru a se achita de răspunderea ce o au în educarea celor mai li­tiere mlădiţe ale ţării. V

Next