Satul Socialist, ianuarie 1973 (Anul 5, nr. 1137-1160)
1973-01-31 / nr. 1160
Mult aşteptată, iarna şi-a afirmat prezenţa in întreaga ţară. Iar aici, la Braşov, hotelul Teleferic, işi descoperă acum o nouă frumuseţe ! la Întrecere ANUL V Nr. 1160 MIERCURI 31 IANUARIE 1973 14 pagini — 30 de bani STOICĂNEŞTI! CHEAMĂ La Stoicăneşti ninge. Casele stau ghemuite sub omăt într-o aşteptare liniştită şi caldă. Cîmpul aşternut de la o zare la alta se răsfaţă în jocul fulgilor de nea ce nu mai contenesc. Dincolo de aparenţa armoniei peisagistice, atmosfera e febrilă. Din nou oamenii s-au adunat la sediul cooperativei agricole. Concentrarea le aprinde privirile. „E greu să obţii succese, spune Dumitru Tudose, preşedintele cooperativei agricole, Erou al Muncii Socialiste, dar şi mai greu e să le duci mai departe". Acest spirit de nemulţumire creatoare, de încredere şi satisfacţie, de hotărîre şi convingere că mersul înainte e posibil şi necesar, a dominat lucrările sesiunii consiliului popular comunal în care a fost lansată Chemarea la întrecere către toate comunele ţării, pentru continua lor dezvoltare „Am muncit — spuneau oamenii —, numai prin muncă am ajuns aici. Am primit, din partea Consiliului de Stat pentru a patra oară Ordinul Muncii clasa I. Faima noastră e faimă de oameni harnici Acum ni s-a acordat cinstea de a ne adresa întregii țări. Trebuie să cumpănim bine ca vorba noastră să nu rămînă doar pe hîrtie. Să-i dăm acoperire în fapte". Adunării festive i-a fost imprimat astfel un puternic caracter de lucru. Marea întrecere a şi început. Obiectivele sunt ambiţioase. Soluţiile adoptate poartă amprenta inteligenţei şi hărniciei întregii obşti. Dumitru Tudose, cel care se identifică atît de bine cu modul de a judeca al fiecăruia, cel care pentru locuitorii comunei a devenit un simbol, se declară de asemenea duşman al rutinei şi îngîmfării „care — zice dinsul — sînt surori cu prostia şi duc la rău. Am făcut noi, cei de la Stoicăneşti, ce-am făcut, dar fiecare ştie că treburile nu merg de la sine. Totul trebuie condus prin experienţa vieţii, prin hotărîrea de mai bine". Sufletul ţăranului din Stoicăneşti creşte în demnitate. Bogăţia materială e însoţită de cea spirituală. Anul trecut s-au înfăptuit multe la Stoicăneşti. împlinirile sînt sesizabile pe multiple planuri : darea în folosinţă a unei şcoli generale cu 8 săli, a unui magazin universal , se construieşte un dispensar etc. Adunarea generală a cooperatorilor din decembrie 1972 a hotărît şi alte măsuri de importanţă deosebită în viaţa oamenilor ; costul biletelor de tratament în staţiuni va fi intregral suportat de cooperativă ; anual, fiecare cooperator va beneficia de un concediu de odihnă de 20 de zile pentru care va primi o indemnizaţie ; ajutorul ce se acordă cooperatorilor de către casa de pensii va fi substanţial majorat prin contribuţia directă a cooperativei. Pentru a putea beneficia de aceste înlesniri, cooperatorului nu i se cere decît să muncească, să-şi realizeze sarcinile de plan, să nu absenteze nemotivat de la lucru. Creşterea puterii economice a cooperativei stă chezăşie continuei îmbunătăţiri a vieţii fiecăruia ... După sesiunea consiliului popular, primarul Dumitru Prună şi ajutoarele sale n-au plecat acasă. Au desfăşurat pe masa de lucru planurile adoptate. Sarcinile sunt defalcate pe circumscripţii electorale, pe unităţi economice, pe gospodării ţărăneşti. Fiecare cunoscîndu-le, le va putea îndeplini bine. La plecarea din Stoicăneşti am văzut oameni venind de la brutărie cu pîine sub braţ. E o pîine albă ca omătul cîmpului, şi crescută. E dulce. Are gustul bun al muncii — cea mai mare bucurie a omului. Anul trecut la Stoicăneşti s-au obţinut 4 665 kg de grîu la hectar. în toamnă s-a pus sub brazdă sămînţa unor recolte şi mai bogate. Noua etapă a întrecerii patriotice pentru continua ridicare a bunăstării ţării a luat un start bun la Stoicăneşti. PAUL URDEA (în numărul viitor al ziarului nostru vom publica Chemarea consiliului popular al comunei Stoicănești, județul Olt, către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România). Este staţiunea experimentală principalul promotor al noului în zona sa de activitate ? TEMATICA DE CERCETARE SĂ RĂSPUNDĂ CERINŢELOR AGRICULTURII JUDEŢULUI „Cauza principală a neputinţei de a rezolva, la nivelul cerinţelor, toate problemele specifice agriculturii din Banat — evidenţia în cadrul primei anchete a dezbaterii de faţă Nicolae Văcaru, vicepreşedintele Uniunii cooperativelor agricole din judeţul Timiş — se datoreşte, în primul rînd, necorelării planului tematic de cercetare cu necesităţile judeţului". Este situaţia întîlnită în Timiş, un caz singular, aparte ? Ne-am pus întrebarea acum, în perioada cînd se definitivează tematica de cercetare a staţiunilor experimentate. Am solicitat de această dată opinia specialiştilor din Argeş , judeţ privilegiat, am spune, în care îşi desfăşoară activitatea Staţiunea experimentală horticolă din Ştefăneşti, cea agricolă din Albota şi Institutul de cercetări pomicole din Mărăcineni. Ing. MIHAI RIZEA, director general adjunct al Direcţiei generale agricole judeţene : „Cercetarea, îndeosebi în ultimii doi ani, şi-a adus un aport important la dezvoltarea agriculturii judeţului nostru. O demonstrează creşterea apreciabilă a producţiei în toate sectoarele de activitate. Să analizăm, de pildă, mediile producţiilor de grîu şi porumb : în anul 1970, acestea nu depăşeau 800—900 kg la hectar ; în anul 1972, ca urmare a aplicării — în majoritatea unităţilor producătoare — a tehnologiilor adecvate, producţia medie de grîu a ajuns la 1 900 kg la hectar, iar cea de porumb la 2 400 kg la hectar (în condiţii de neirigare). Sigur, este loc şi pentru mai bine, mai ales că rezervele de care dispune agricultura judeţului sunt mari. Un singur exemplu: circa 22 la sută din terenul arabil al Argeşului (adică 40 000 de hectare) este reprezentat de smolniţă, categorie de sol greu, pentru a cărui cultivare eficientă sunt necesare studii serioase. Pînă în prezent, însă, cercetarea n-a făcut nimic, în acest sens. Terenurile sunt cultivate fără a avea o bază ştiinţifică, necunoscîndu-se în mod real cerinţele. Aceasta determină oscilaţii mari de recoltă, obţinerea unor rezultate cu mult sub posibilităţi. Situaţia se datoreşte faptului că Staţiunea experimentală din Albota nu deţine teren pe această categorie de sol (cele 1 200 de hectare ale acesteia sunt amplasate numai pe podzol) şi nici nu manifestă prea mult interes pentru a-l obţine. Acum trei ani, de pildă, s-a pus problema preluării de către staţiune a circa 1 000—2 000 hectare pe smolniţă, dar sîntem în 1973 şi se duc încă tratative... Pe de altă parte la întocmirea planurilor tematice de cercetare nu sîntem consultaţi şi noi, cei legaţi direct de sectorul productiv." MARIA MIHAESCU (Continuare în pag. a 3-a) • CE AŞTEAPTĂ COOPERATORII ŞI MECANIZATORII ARGEŞENI DE LA CERCETĂTORII ŞTIINŢIFICI ? • ÎNTOCMIREA PLANURILOR TEMATICE ALE STAŢIUNILOR EXPERIMENTALE — CU LARGA CONSULTARE A SPECIALIŞTILOR. • RODUL CERCETĂRILOR SA-ŞI FACĂ MAI RAPID LOC IN PRACTICA AGRICOLĂ. Datorită extinderii acordului global la toate culturile — porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. cooperativa agricolă din Cozieni, judeţul Buzău, a obţinut, în anul trecut, sporuri mari de recolte. Pe această cale a sporit substanţial şi cîştigul cooperatorilor. Dumitru Stanciu, Gh. Ceauşu şi Nicolae Anca, de exemplu, au obţinut, de pe suprafeţele lucrate în acord global, producţii aproape duble faţă de cele prevăzute. Iată-i, în fotografia alăturată, ridicîndu-şi de la magazie cantităţile de porumb cuvenite ca retribuţie suplimentară. Ei şi toţi ceilalţi cooperatori din Cozieni sînt hotărîţi ca în acest an să depună eforturi şi mai mari pentru valorificarea rezervelor de creştere a producţiei, existente în unitatea lor. Acordul global le oferă posibilităţi nelimitate pentru sporirea veniturilor lor şi creşterea puterii economice a cooperativei agricole. Fotó : C. STOICESCU RITM INTENS LA REPARAREA UTILAJELOR AGRICOLE Imediat ce au terminat executarea arăturilor destinate însămînţărilor de primăvară, mecanizatorii de la S.M.A. Vişina au trecut la revizuirea şi repararea tractoarelor şi maşinilor ce vor fi folosite în campania agricolă de primăvară. Pînă la această dată, ei au reparat peste 50 de tractoare, 32 grape cu discuri, 22 semănători SPC- 6, 40 de grape stelate, 20 de sape rotative şi alte utilaje. In această acţiune s-au remarcat, în mod deosebit, mecanizatorii Stavrache Cioară, Dumitru Colac, Ion Smarandache, Florea Croitoru şi alţii. DAN ZAMFIRESCU coresp. „Satului socialist" La ordinea zilei — o acţiune care impune mobilizarea mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă DESZĂPEZIREA CĂILOR DE ACCES J • CUVÎNTUL METEOROLOGILOR : î VA CONTINUA SĂ NINGĂ J • DEZĂPEZIREA — O ÎNDATORIRE J A TUTUROR • SĂ SE POATĂ SPUNE : „ÎN TOATE CENTRELE DE PRODUCŢIE LUJCRĂM NORMAL" J • CÎMPULUI îi TREBUIE ZĂPADĂ, DAR ŞI ÎNGRĂŞĂMINTE — POT FI ACESTEA TRANSPORTATE? In sfîrşit, după multe, cam prea multe zile de iarnă doar cu numele, ceea ce este caracteristic acestui anotimp, zăpada, a căzut în strat gros pe întinse zone ale ţării, mai ales în Oltenia, Muntenia şi Moldova. Meteorologii ne-au asigurat că şi în zilele următoare vremea rămîne prielnică ninsorilor, în întreaga ţară. De cînd se ştie, săteanul aşteaptă nerăbdător zăpada, atît pentru rostul ei de protector al semănăturilor împotriva îngheţului, cît şi pentru că din zăpadă se acumulează apa atît de necesară culturilor, în primăvară. După cum, dacă nu se iau măsuri specifice împrejurărilor, ninsorile pot îngreuna desfăşurarea normală a activităţilor de producţie, deplasarea oamenilor în şi între localităţi, acolo unde treburile îi reclamă. Iată de ce, preocupările comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, ale conducerilor cooperativelor agricole, întreprinderilor agricole de stat, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, ale cetăţenilor trebuie să se îndrepte spre asigurarea tuturor condiţiilor ca zăpada să fie un aliat al omului în strădaniile lui pentru producţii agricole spornice, iar nu un potrivnic. Pe această linie, în multe zone din ţară s-au întreprins şi se întreprind acţiuni de preîntîmpinare a eventualelor greutăţi pe care le-ar putea provoca zăpada. Direcţiile de drumuri şi poduri ale consiliilor populare judeţene au primit în dotare şi au pregătit pentru folosire operativă un mare număr de mijloace mecanice, îndeosebi pentru dezapezire pe drumurile naţionale şi judeţene. De-a lungul căilor principale de acces au fost instalate parazăpezi, pentru a împiedica pătrunderea zăpezii viscolite pe drumurile publice. Dar, se înţelege, activitatea întreprinderilor specializate, cu toate eforturile lucrătorilor lor, nu este de ajuns pentru a înlătura orice pericol de înzăpezire. Reuşita acţiunii depinde nemijlocit de participarea largă a cetăţenilor la înfăptuirea ei. Consiliile populare comunale sunt chemate să antreneze cetăţenii la curăţirea zăpezii de pe partea carosabilă a drumurilor, astfel încît să se asigure permanent circulaţia nestingherită a tuturor mijloacelor de transport. Este de la sine înţeles că fiecare cetăţean are obligaţia elementară de a curăţa zăpada din faţa propriei locuinţe şi de pe trotuare, pentru a se asigura circulaţia normală a pietonilor. In cazul că se impune un volum ma- TEOHARIE OPREA (Continuare In pag. a 2-a) aj,Uuuui SociaMte, flAetedwţi de cuw/tekăZWe agMccrfe, Dialog cu GHEORGHE MAFTEI, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole din Ţibucani, judeţul Neamţ In august 1952 o mină de ţărani din Ţibucanii Neamţului sătui de sărăcie şi mizerie, hotărîţi să-şi croiască un nou destin îşi uneau bruma de avere creînd nucleul noului sistem de muncă şi viaţă al satului — cooperativa agricolă. Erau puţini şi nevoiaşi. Aduceau în gospodăria comună doar 140 ha de pămint, patru boi şi trei cai. Sediul şi-l stabiliseră într-o şură Nu dispuneau de nici o construcţie. Valoarea întregii lor averi obşteşti abia trecea de 30 000 Iei. Priveau însă cu încredere viitorul. Se bazau pe hărnicia lor, pe ajutorul statului, pe calităţile de bun gospodar ale celui pe care îl aleseseră în fruntea lor — tînărul şi neobositul activist comunist Gheorghe Maftei. Anul trecut, la sfîrşitul celui de al doilea deceniu de existenţă, cooperatorii din Ţibucani dispuneau de 2 500 ha teren arabil, 700 de vaci cu lapte, 10 autocamioane şi două tractoare, iar în grajdurile noi şi moderne îngrăşaseră şi valorificaseră la stat 1000 de bovine şi 500 de porci. Fondul de dezvoltare al cooperativei, peste 16 milioane lei. Preşedinte, acelaşi Gheorghe Maftei. D. ATANASIU (Continuare in pag. a 4-a) 1. DE CE îl RESPECTĂ OAMENII; 2. DE CE AU ÎNCREDERE ÎN El ŞI îl URMEAZĂ ÎN ORICE ACŢIUNE; 3. CUM AU REUŞIT SĂ SE FACĂ ECOUL GÎNDURILOR SI NĂZUINŢEA ii LOR OAMENILOR, SĂ-I ÎNŢELEAGĂ Şi SĂ ACŢIONEZE ÎN INTERESUL BUNĂSTĂRII LOR, AL PROGRESULUI SI PROSPERITĂŢII TĂRII. „Totdeauna să tii seama de ce e drept si in folosul tuturor" In atelierul de strungărie al școlii profesionale de mecanici agricoli din Biled-Timiș, elevii urcă treptele pregătirii profesionale. 1 #v ■ ■« V . Va invitam • la Diósig! ! PASIUNEA SI COMPETENTA AU DINAMIZAT VIAŢA CULTURAL-ARTISTICĂ A COMUNEI Comuna Diosig din judeţul Bihor are peste treispre*zece mii de locuitori şi figurează in documentele muzeului local ca fost oraş in urmă cu peste 150 de ani. In curînd, Diosigul işi va recăpăta oficial vechiul certificat urban, de data aceasta in accepţia modernă a cuvintului. Dar nu despre aceste lucruri dorim să vorbim. L-am căutat pe Alexandru Bogodai, directorul căminului cultural, ca să ne spună in ce măsură se stabileşte o corespondenţă deplină, firească in ultimă instanţă, intre realizările social-economice şi cele cultural-artistice. „Cum e şi firesc, constată interlocutorul, „ omul bun la muncă in afara curţii sale e cu siguranţă şi bun gospodar in casă, e bun familist, activist obştesc, are dezvoltat simţul colectivităţii. Nu spun că unul sau altul dintre consătenii mei ar întruni toate aceste calităţi în acelaşi timp şi nici nu vreau ca pe baza experienţei mele de animator cu vechime să creez in două vorbe omul-model al satului contemporan. Problema e mai complexă, eu vreau să accentuez numai faptul că acolo unde una măcar dintre calităţile spuse mai sus e dominantă, celelalte există totuşi, mai mult sau mai puţin manifestate. Aici intervine cel care are menirea de a anima viaţa spirituală a obştii, iar cu acest prilej e pusă in evidenţă priceperea sau nepriceperea lui". — Vorbiţi-ne, deci, despre „priceperea sau nepriceperea“ dumneavoastră... — Nu ştiu care dintre cele două calităţi opuse imie caracteristică, dar vă veţi convinge, desigur, din cele ce am să vă spun. In urmă cu 15 ani, cînd am fost numit director de cămin cultural, nu cred că aş fi putut po-TM vesti cuiva vreun lucru de soi despre viaţa cultural-artistică a comunei. Oradea fiind aproape, orice încercare merită să atragă în vreun fel tineretul către cămin era sortită eşecului. M-am frămintat mult pînă să găsesc priza la tineri. Erau mulţi în sat pe vremea aceea, mult mai mulţi decît astăzi. Români şi maghiari. Intr-o iarnă, din curtea unui gospodar ieşeau o mulţime de fete şi băieţi în costume populare. Umblau cu ,,turca", un obicei tradiţional de sărbători. A doua zi am avut intîlnire cu ciţiva dintre ei şi am hotărit să alcătuim o formaţie de „turcă" la căminul cultural. — Totul a decurs după aceea mai bine decît mi-aş fi în QP chipuit. Numărul mare de tineri m-a obligat să alcătuiesc două formaţii, acum bine cunoscute în judeţ. Găsisem deci primul antidot al navetelor către spectacolele orădene. Dar acest început palid trebuia grab- QPnic amplificat. Pe cei mai buni recitatori din cele două formaţii folclorice i-am înştiinţat că vor juca într-o piesă de teatru, iar pe ceilalţi că vor trebui să intîrziem mai mult la repetiţii pentru dansuri. In cîteva zile aveam oameni suficienţi pentru două echipe de teatru şi două formaţii de dansuri a cite 12 perechi . Dezvoltarea vieţii cultural-artistice a acestei comune a fost mereu o replică pe măsura dezvoltării cooperativei agricole şi a celorlalte unităţi economice locale• Alexandru Bogodar nu uită să ne vorbească că gospodarii din Diosig au devenit cunoscuţi in întrega ţară pentru producţia de legume şi carne, situindu-se de două ori pe locul întii, de cincisprezece ori pe locul doi şi de cinci ori pe locul trei pe ţară. Aceştia au fost decoraţi de două ori cu Ordinul Muncii clasa I. „In afl aceste condiţii, continuă directorul, în faţa căminului cultural au stat obiective tot mai dificil de realizat. (Continuare In pag. a 2-a) • • # P • _ ION LONGIN POPESCU %