Satul Socialist, mai 1973 (Anul 5, nr. 1236-1262)
1973-05-01 / nr. 1236
Marți 1 mai Nr. 1236 SALT PESTE TIMP Bilanţul realizărilor de pînă acum ale colectivului de oameni ai muncii din întreprinderea agricolă de stat Urleasca, județul Brăila, capătă o şi mai mare strălucire dacă este privit prin prisma retrospectivă a timpului Luînd drept bază de comparaţie valoarea producţiei globale prevăzute iniţial pentru anul de sfirşit al cincinalului, constatăm că în 1972 această valoare a atins procentul de 108 la sută Iată deci că prin valorificarea superioară a potenţialului economic, prin îmbunătăţirea tehnologiilor de producţie şi descoperirea resurselor de creştere a rentabilităţii, lucrătorii din IA.S Urleasca au atins încă din 1972 cota cincinalului la acest indicator. — V-am ruga, tovarăşe director David, să ne spuneţi care sînt pîrghiile pe care aţi acţionat şi acţionaţi, şi, mai ales, cum vedeţi dezvoltarea în continuare a sectorului zootehnic ţinînd, bineînţeles, cont de principiile rentabilităţii ? — Noi am moştenit spaţii de cazare suficiente pentru a elimina de la bun început chestiunea investiţiilor. Astfel întregul sector zootehnic se dezvoltă în sistem gospodăresc, lucrul fiind, bineînţeles, posibil numai după amenajările de rigoare Vreau să spun că a trebuit să asigurăm animalelor condiţii de producţie corespunzătoare, fapt ce constă în încălzire, alimentare cu apă şi evident, igienă. In grajdurile în care fluiera vîntul şi pe unde abia puteai, să te mişti din pricina noroiului, am asigurat toate instalaţiile sanitare, am pavat şi, în fine am fi• Primul trimestru al anului a fost încheiat cu următoarele rezultate : LAPTE — planificat : 3 900 hl realizat : 4 143 m CARNE — planificat : 350 tone realizat : 390 tone trodus încălzire centrală Foarte importantă este apoi selecţia, iar întreprinderea noastră are, ca să spun aşa tradiţia sau mai bine zis, metoda ţi E vorba de încrucişarea industrială , avînd adică un efectiv fix de scroafe fi 000 efectiv pe care, bineînţeles, îl împrospătăm mereu, urmărim după aceea încrucişări de aşa natură încît produşii să întrunească însuşirile cele mai bune pentru îngrăşare. Ne-am oprit la folosirea raselor Marele Alb, Vesex şi Landrace, al căror produs este precoce, rezistent şi viguros Pentru prolificitate încrucişăm York-ul cu Landrace-ul In felul acesta reuşim să obţinem anual de la fiecare scroafă cîte 1 800 kg de carne, adică 17 purcei pe care îi ingrăşăm şi îi livrăm la o greutate de peste 100 kg fiecare. Mai este desigur aspectul folosirii intensive a spaţiilor de cazare Dacă prin 1936 în spaţiile de care dispunem şi in prezent se realizau pînă la 800 tone de carne. în anul trecut s-au realizat 1 900 tone A treia chestiune, la fel de importantă, estecea a furajelor In Urleasca există o fabrică de nutreţuri combinate, cu o capacitate anuală de 130 000 tone. Noi insă nu folosim furaje de acolo, şi am să explic de ce. F.N.C.-ul producînd cantităţi de-a dreptul uriaşe, foloseşte, în mod firesc, o anumită reţetă. Noi, şi de fapt medicul Emil Dăianu, şeful fermei, stabilim zilnic o anumită reţetă, urmărind cu atenţie apetitul fiecărui animal, iar furajele le producem la o moară a noastră Cred că oricine ţine la rentabilitatea sectorului zootehnic trebuie să urmărească modul cum primeşte animalul hrana. Rezultatele ne mulţumesc. Reuşim să obţinem la purceii mici un spor mediu zilnic de creştere cu 20 de grame peste cel prevăzut, iar la tineretul ia îngrăşat un plus de 40 de grame peste cit ne-am prevăzut. In felul acesta, este posibilă depăşirea prevederilor EFECTUL INTENSIFICĂRII PRODUCŢIEI ZOOTEHNICE SATUS SOCIALIST RE ZIUA MUNCII MUNCA SPORNICA VVVW^Y^W^^WWA/VV\A/WA\VVVV „Pînă la urma, apa este nevoita si se supună “ Gheorghe Doja. Numele celui așezat pe scaun de foc pentru dreptatea pămintului. Astfel și-au numit cătunul cei cițiva zeci de prahoveni care, apucind să se întoarcă de pe front, părăseau sărăcia de acasă şi, prin 1922, luau drumul Ialomiţei ca spre un pămint al făgăduinţei... De atunci şi pină azi, metamorfoza pe care a suferit-o satul lor a căpătat dimensiuni şi sensuri de-a dreptul spectaculoase. Fertilitatea pămintului din această parte a ţării a avut mai întii nevoie de ştiinţa şi de rîvna cu care omul să i se plece■ Nimic nu vine de la sine. Şi s a aflat la aceşti oameni destulă rîvnă, destul dor de înnobilare a pămintului, căci azi, după 50 de ani de existenţă, „Gheorghe Coja“ a devenit unul din satele cărora e de ajuns să le pronunţi numele pentru a le recomanda. Revenim azi, cind ştim că oamenii de aici luptă cu apele. Revenim după multe alte vizite, cind avusesem prilejul de a consemna actul conferirii „Ordinului Muncii“, ori de a fi martori la cintărirea a peste 6 000 kg de porumb şi peste 4 000 kg de grîu obţinute la hectar. Te intîmpină şi acum, ca şi atunci, dirzenia. Te intimpină, lingă apă, Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei incă de la înfiinţarea acesteia, el care, de-a lungul anilor, veghează cu responsabilitate cetăţenească şi cu o înaltă conştiinţă comunistă la continua prosperitate a comunei; te intimpină octogenarii Ştefan Roşu, ori Toma Spătărolu — doi dintre puţinii întemeietori ai cătunului de altădată. Sărbătoarea muncii ii surprinde pe cei din Gheorghe Doja săpind canale de scurgere a apei de pe cele 260 de hectare înecate. — Pămintul e al nostru ; pină la urmă, apa va fi nevoită să se supună. Sunt cuvintele preşedintelui Spătărelu, rostite atit de firesc şi atit de sigur incit simţi că apa se va supune neapărat. Tot ei, cei de acum, şi-au înălţat satul in pustietatea de atunci a Bărăganului, şi il aduc acum la esenţa civilizaţiei urbane. Deprinşi cu bogata mană a pămintului, fără să ţină seama de calamităţile care nu le pot ingenunchea voinţa, cooperatorii din 20 de sate ialomiţene s-au angajat să realizeze in acest an cile 10 000 kg de porumb, 60 000 kg de sfeclă şi 3 500 kg de floarea-soa■ relui la hectar, in condiţii de neirigare, satul Gheorghe Doja se numără printre ele. /VWWVS/VW* Măreţia muncii îşi are o splendidă expresie în uriaşa desfăşurare de forţe de pe întinderile Bărăganului. Reîntîlnim, azi, oameni pe care îi cunoscusem in alte diverse împrejurări : cei care s-au opus noroiului toamnelor şi cei care s-au opus apelor pustiitoare, cei care, cu răbdătoare migală, decid soarta semănăturilor şi care, cu legitimă mîndrie, intră primii în lanul pîrguit : oamenii de pe tractor. Tractorul a modificat ritmul însuşi de existenţă a satului românesc. Drumul spre producţii ridicate a fost şi este obligatoriu legat de drumul perfecţionării tractorului - ca simbol al mecanizării marii agriculturi socialiste - dar şi de creştere a gradului de conştiinţă a lucrătorilor. Realizările staţiunii din Andrăşeştii Ialomiţei, care ni se prezintă azi, dovedesc tocmai înaltele însuşiri morale ce animă acest colectiv. Facem cunoştinţă cu directorul staţiunii, inginerul Dumitru Ene- E printre tractoare. Cind il asculţi vorbind, şi cind îi citeşti expresia vie, de pe chip, eşti, cel puţin pentru o clipă, cong pleşit de revelaţia că el, Dumitru Ene, discută despre fiinţe, iar nu despre tractoare- Pentru că zice aşa : încercăm să ne mărim randamentul, dar ne gîndim şi la starea lor. Ne luasem angajamentul ca în cinstea zilei de 1 Mai să încheiem însămînţatul tuturor culturilor de primăvară, în afară de porumb, unde preconizam că vor rămîne cele aproximativ 1000 de hectare, supuse excesului de umiditate. S-a lucrat insă cu foarte mare atenţie, s-au depistat toate porţiunile zvîntate şi, din cele 13 700 hectare ce ne sînt destinate, au rămas de însămînţat, la această oră, doar 500 de hectare. Şi, după cum se vede, am concentrat întreaga forţă aici, aşa incit in maximum două zile terminăm totul. CU FORŢELE UNITE, LA îNSĂMlNŢAREA ULTIMELOR SUPRAFEŢE DE TEREN Am auzit despre nişte invenţii ale dumneavoastră. Am socotit întotdeauna că pentru secţiile de mecanizare obţinerea de venituri nu este un scop in sine ; vreau să spun că e nevoie să acţionezi cu foarte mult discernămînt, aşa încît totul să se bazeze pe principiul eficienţei. Şi astfel, în cadrul staţiunii, a fost conceput şi construit dispozitivul de repartizat îngrăşăminte concomitent cu semănatul. Revin la ideea de adineauri : în cazul cînd fertilizarea se execută separat, sigur că noi, staţiunea, încasăm nişte bani de la cooperativă, dar, cum eficacitatea dozelor de îngrăşăminte creşte considerabil cînd sunt administrate simultan cu semănatul, preferăm să scutim cooperativa de plata unei lucrări în plus. Pe de altă parte, fiindcă am ajuns aici, hai să vă spun că deţin patentul instalaţiei de distribuire a insecticidelor, tot în acelaşi timp cu semănatul. Un prototip am şi realizat in cadrul staţiunii şi el se află acum la Centrul de instruire a cadrelor din S.M.A de la Ştefăneşti. Şi acum tractoarele se desfăşoară din nou şi directorul Ene Dumitru a întins mina într-acolo şi a zis : - Sunt şanse ca producţiile planificate ale acestui an să fie depăşite cu mult mai mult decit s-a depăşit anul trecut. Şi a rostit nişte cifre, pe dinafară, nişte cifre care purtau in ele surplusul de efort şi de voinţă pe care cu cei din Andrăşeşti, l-au depus anul trecut pe ogoarele celor cinci comune deservite. Erau : 480 kg porumb şi 150 kg floarea soarelui peste plan, de la fiecare hectar de pămint lucrat. Era măsura dăruirii • 6 • 4 Intr-o impresionantă revărsare de forţă, peste 700 de tineri, bărbaţi, femei şi elevi din însurăţei au impînzit întinsa podgorie de pe Valea Călmăţuiului. Sînt cei care au terminat însăminţatul şi plantatul în cîmp şi în grădina de legume, sînt cei care, deşi au reluat şcoala, găsesc totuşi citeva ce ca să-şi sprijine părinţii şi fraţii. Cine oare din această mulţime îşi mai aminteşte de acel an 1950, cind o mină de ţărani săraci, dar cu spiritul dreptăţiinăscut, înjghebau cooperativa agricolă ? Şi cine îşi aminteşte de zimbetele ironice care se iscau pe cînd s-a început plantarea viei pe Valea Călmăţuiului ? Imaginea dezolantă a nisipurilor zburătoare de acolo chinuise prea S-au ocolit porţiunile unde băltea apa, s-au ocolit porţiunile cu exces de umiditate, şi pină la urmă, cind starea terenului a îngăduit, s-a intrat în masiv, şi, azi, mecanizatorii din Staţiunea Andrăşeşti —Ialomiţa raportează : din 13 700 ha de pămint ce ne este încredinţat, am insăminţat 13 200 ha. Ne mai trebuie două zile. Foto : N BUICA Ă GÎNDUL DI 11 MARIA NEAGU membră a cooperativei agricole din comuna Bărcăneşti, judeţul Prahova Starea actuală a culturii de tomate îmi garanteaza că voi încheia anul cu rezultate mai bune decit in 1972. Deşi nici 10 500 kg de roşii nit am obţinut anul trecut de pe 1 200 m.p. (planul era de 7 200 kg) nu-i chiar pufin umi dau toată osteneala să depășesc producția de care la început m-am speriat, căci văd că se poate. ROZALIA MARGINEANU membră a cooperativei agricole din comuna Riciu, judeţul Mureş îngrijesc un lot de 15 vaci, şi reuşesc să obţin anual de la fiecare, cite 400 litri de lapte peste plan. Parcă nu-i de ajuns. Anul acesta însă, intrucît pină în prezent obţin zilnic cite 16 litri de la fiecare vacă, producția va fi depășită. I GHEORGHE NIŢA secretarul comitetului de partid al Uzinei de fabricaţie, reparaţii şi montaj in agricultură — Galaţi. — Sînt vreo 33 de ani de cînd intram ca ucenic în uzină, fără să cred că nu mă voi mai dezlipi niciodată de ea. Eh, timpul trece, lumea se schimbă Azi, cînd în cinstea zilei de 1 Mai raportăm depăşirea planului trimestrial cu 2 milioane lei la producţia globală şi cu peste 2,5 milioane la producţia-marfă. ne gîndim să sporim cît mai mult contribuţia noastră la modernizarea sectoarelor zootehnice din cooperative Am livrat şi montat pînă acum 70 de hidrosfere pentru alimentarea cu apă, iar în acest an intră în producţie un granulator pentru brichetat furaje, utilaj deja aflat în probă la FN C Galaţi Sigur că ne aflăm mereu în căutarea de soluţii pentru a veni în sprijinul întregii producţii agricole, şi amintesc aici două noutăţi : o instalaţie hidraulică pentru recoltatul sfeclei şi o maşină inedită de afinat solul Insă, cum spuneam, modernizarea sectoarelor zootehnice ocupă focul de frunte în preocupările noastre. Ora 22,15. Undeva, in stînga — cimpul tăiat în fișii de luminile unor faruri ; deasupra — cerul întunecat. R apropiem. Cimpul e pîclos. După citeva minute, motoarele duduie lingă noi, apoi tăcere. Ne întâlnim. Dialogul e scurt, ne-au întrebat de unde sintem, am răspuns apoi careva a zis : — îmi închipui că aţi auzit motoarele, dar peste o oră nu le mai auziţi, ne mutăm în altă parte. — Dar pămintul acesta al cui este ? — Al fermei de stat — Ţepeş. — Şi ce faceţi ? — Pregătim terenul pentru soia. — Patru, pe trei tractoare ? — Nu, zice o altă voce. Eu sunt şeful fermei, inginer Tanase Sofită. — Și e nevoie să înnoptaţi ? — Astea sînt ultimele suprafeţe pe care vor intra miine semănătorile. Mîine se încheie totul. — Dar e nevoie să asistați dumneavoastră la pregătit . — Cine crede că nu-i nevoie, n are decit să nu asiste. Dar eu vreau să știu că totul decurge normal. Ca să fii sigur că scoţi cel puţin 2 000 de kilograme la hectar, eşti dator să urmăreşti. — Cind aţi planificat să încheiaţi semănatul sunt 7 — Iniţial, finind cont de darea vremii si de posibilităţile maşinilor, se stabilise data de 7 mai. Am vrut insă ca în cinstea sărbătorii, să ne aflăm cu un pas înainte. " PAGINA 3 Peste 700 de oameni la întreţinerea viei mult ochii localnicilor ca să se creadă că există vreo plantă în stare să rodească, sau măcar să rămînă verde in arşiţa şi în Vîntul usturător care se stîrnea din senin... Azi, cooperativa din însurăţei deţine 800 ha de vie pe Valea Călmăţuiului, iar producţia sa viticolă reprezintă 80 la sută din producţia întregului judeţ Brăila. Aici lucrează peste 700 de oameni- Şi printre ei - Eroul Muncii Socialiste, preşedintele Neculai S. Neculai. Nu sunt întirziate lucrările, zice, dar este tocmai timpul să le încheiem. De altfel, cercuitul şi legatul s-au executat pe aproape întreaga suprafaţă, iar forţa aceasta care se vede va încheia in curind şi sapa mare. De la 2000 - 3000 kg de struguri cît se obţineau in primii ani de pe un hectar, s-a ajuns ca, prin îmbunătăţirea agrotehnicii, prin sporirea considerabilă a cantităţilor de îngrăşăminte, cooperativa să realizeze în unii ani chiar peste 11 000 kg la hectar. Cine se gindea, la începutul lui 1969, că mugurii abia scăpaţi de vitregia unei ierni umede vor rodi atit încît iu toamnă însurăţeii să se claseze pe locul II pe ţară la producţia de struguri ? Văii Călmăţuiului ii trebuia totuşi apă. Arşiţa verilor coboară uneori adine în pămint. Brăila cea uscată a început acum să primească apă, dar ea nu ajunge încă. 180 de milioane metri cubi de apă au fost pompaţi in 1972 din Dunăre, pe pămînturile din terasa Brăilei de Nord, Brăilei de Sud şi Vizirul , 440 milioane m. c. vor fi pompaţi în acest an prin canale ori prin tuburi strălucitoare, şi vor fertiliza cîmpiile... La ce vă gindiţi, tovarăşe Neculai ? - În cincinalul viitor, citeva mii de metri cubi de apă din Dunăre vor ajunge să ude şi via aceasta... Și via e un furnicar de oameni. Pagină realizată de TITU CONSTANTIN -v ill jfj'lf: . . ..# ! ~ idilli! "'4 . vr j! H t*; \ ,, y" ;j KVjj *