Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)

1973-06-02 / nr. 1264

Sîmbătă 2 iunie Mr. 1264 SATUL SOCIALIST PAGINA 3 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In pieţe şi întreprinderi industriale din Capitală (Urmare din pag. II la fabrica „Aurora", a ţinut, la rîndul ei, să sublinieze : „Dacă ve­chea piaţă nu reuşea să aprovizio­neze suficient populaţia, în prezent ea satisface nevoile şi exigenţele. Am tîrguit în multe locuri, dar cred că aceasta este cea mai bună pia­ţă". „ Constatări asemănătoare sînt făcute şi în alte pieţe ale oraşului. Interesîndu-se de calitatea şi varietatea produselor, de preţurile lor, secretarul general al partidu­lui arată în discuţia cu conducerea Ministerului Comerţului Interior, cu primarul general al Capitalei că se impune prezenţa unui sor­timent mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, îndeosebi la semipre­­parate din carne şi peşte. Se re­comandă, totodată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nutritivă, cum ar fi pastele făinoase, fulgii de porumb, în general o mai inspirată pream­­balare, utilizarea mai bună, în a­­cest sens, a capacităţilor de pro­ducţie existente. Reţine atenţia gama largă de legume deshidra­tate, care, o dată preparate, au acelaşi conţinut de vitamine ca şi celelalte, aceleaşi calităţi nutritive. Sînt tot atîtea argumente în favoarea extinderii standurilor cu astfel de produse, însoţite de re­ţete de preparare vizibil afişate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în repetate rînduri în faţa standurilor de vînzare a produse­lor, agroalimentare, degustă unele produse, cercetează îndeaproape calitatea legumelor şi fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădeşte o atentă preocupare pentru expunerea şi desfacerea mărfurilor, aspectul ci­vilizat, atrăgător, al pieţelor, total schimbate în comparaţie cu cel avut la precedenta vizită a se­cretarului general al partidului. Apreciind că, într-adevăr, au e­­xistat unele greutăţi obiective în ce priveşte aprovizionarea cu u­­nele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul nefavo­rabil pentru agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, tot­odată, că sunt toate condiţiile pen­tru ca în următoarele două săp­­tămîni pieţele să primească din belşug ceea ce este necesar pen­tru a satisface cerinţele cumpără­torilor. Discuţia cu edilii oraşului abor­dează, de asemenea, problema mo­dernizării­­în continuare a maga­zinelor şi pieţelor. înfăptuind sar­cinile trasate de secretarul gene­ral cu prilejul altor vizite, consi­liile populare ale municipiului şi sectoarelor oraşului au modernizat pieţele ,, Rahova", „Pantelimon", halele „Traian“ şi alte centre co­merciale. Aici au fost create su­­permagazine înzestrate cu utilaje frigorifice şi alte instalaţii comer­ciale, unde se practică autoservirea — formă de comerţ mult aprecia­tă de cumpărători. Reţinînd aces­te realizări, tovarăşul­­Ceauşescu recomandă o amenajare mai co­respunzătoare a halelor Obor, înfiinţarea de noi pieţe, mai ales în cartierele ridicate în ultimii ani, precum şi pe lo­cul unor vaduri comerciale cu tra­diţie. Se indică, totodată, ca să fie aplicate la scară mai largă meto­dele moderne de comerţ, să se în­fiinţeze mici unităţi speciale pen­tru preparate de peşte şi semipre­­parate de bucătărie, în general ne­cesitatea de a se pune mai bine în valoare suprafeţele comerciale ale oraşului, precum şi o prezen­ţă mai substanţială a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, în spe­cial cu produse de artizanat. De asemenea, secretarul general atrage atenţia asupra necesităţii aprovizionării ritmice, a organiză­rii orarului de funcţionare a ma­gazinelor pe schimburi, pentru a se economisi timpul cetăţenilor. ★ Marcînd, o dată în plus, inter­dependenţa dintre ridicarea nive­lului de trai al oamenilor muncii şi rezultatele obţinute de ei în pro­ducţie, în dezvoltarea în ritm sus­ţinut a industriei, bază trainică pentru progresul ţării, cea de-a doua parte a vizitei, consacrată ac­tivităţii unor importante întreprin­deri, a relevat atenţia per­manentă acordată de conducerea partidului şi statului nostru pro­blemelor îndeplinirii planului cin­cinal înainte de termen, creşterii, în acest scop, a eficienţei tuturor sectoarelor economice. La faţa locului — Uzina meca­nică de utilaj chimic din Berceni, întreprinderea de prefabricate „Progresul" şi Fabrica de beton ce­lular autoclavizat — au fost discu­tate aspecte de mare interes pen­tru întreaga economie privind fo­losirea mai raţională a spaţiilor şi utilajelor existente, organizarea ştiinţifică a fluxurilor tehnologice în vederea valorificării intense a potenţialului actual, îmbunătăţirea parametrilor tehnici şi moderniza­rea producţiei, reducerea consu­murilor specifice şi cheltuielilor materiale, creşterea calităţii, folo­sirea raţională a cadrelor de mun­citori şi ingineri. Vizita de lucru la unele obiective economice bucureştene începe în zona industrială de sud a Capitalei. Specialişti din domeniul con­strucţiilor şi materialelor de con­strucţii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu un complex de pavilioa­ne destinat muncitorilor nefami­­lişti. Sunt discutate, cu acest prilej, planurile mai multor variante ale unor astfel de pavilioane realizate din beton celular autoclavizat, ma­terial nou, ale cărui proprietăţi permit realizarea lucrărilor de con­strucţie intr-un timp scurt şi­ cu cheltuieli mult reduse. Analizînd cu deosebită atenţie, împreună cu specialiştii, atît planurile, cit şi di­ferite faze de construcţie a pavilioanelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se aducă unele modificări în ceea ce pri­veşte compartimentarea spaţiilor în vederea obţinerii unui confort îmbunătăţit. Apreciind timpul scurt de realizare a construcţiilor din beton celular autoclavizat, cos­tul redus al acestora, precum şi simplitatea execuţiei, secretarul general indică specialiştilor, pri­marului general al Capitalei, mi­niştrilor prezenţi să se folosească pe larg noul material la construc­ţia unor hale funcţionale pentru industria uşoară şi alte sectoare, a fermelor agrozootehnice, unităţilor comerciale, căminelor şi locuinţelor cu 1—2 etaje, creşelor, grădiniţe­lor, la amenajarea pereţilor inte­riori din apartamente. In mod deosebit, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu atrage atenţia proiectanţilor de a renunţa la sis­temul halelor industriale mono­bloc. Trebuie să realizăm construc­ţii în care să pătrundă în voie lumina zilei, altfel vor lucra şi muncitorii în aceste condiţii, iar preţul de cost va fi mult mai mic. In cadrul dialogului de lucru cu factorii de răspundere sunt anali­zate apoi posibilităţile de sporire a numărului de locuri în căminele muncitoreşti, în concordanţă cu afluxul de tineri care vin să lu­creze în întreprinderile industriale, pe şantierele de construcţii şi în alte sectoare productive ale econo­miei naţionale. Secretarul gene­ral al partidului este informat că pe baza unui studiu întreprins re­cent, prin folosirea mai bună a spaţiului existent, se poate ajunge la o creştere de circa 35 000 locuri în căminele construite pentru tine­rii muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să fie ana­lizată posibilitatea realizării unui număr sporit de spaţii de cazare şi pentru muncitorii navetişti, asi­­gurînd astfel o mai mare stabili­tate a forţei de muncă, folosirea integrală a timpului de lucru. In continuare se vizitează una dintre cele mai noi unităţi ale in­dustriei constructoare de maşini a Capitalei — Uzinele mecanice de utilaj chimic. Gazdele informează pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu că în cen­trul atenţiei comuniştilor, a între­gului colectiv de muncă au stat şi stau transpunerea în fapte a hotă­­rîrilor partidului, a recomandărilor făcute cu prilejul vizitei din pri­măvara anului trecut, referitoare la specializarea producţiei, scurta­rea termenului de intrare în func­ţiune la parametrii proiectaţi a întregii uzine. Ca rezultat al mo­bilizării eforturilor comuniştilor, tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, al aplicării unor soluţii constructive şi procedee tehnologice modern® în sectoarele de prelucrări mecanice, cazange­­rie şi montaj, al ridicării gradului de calificare şi specializare al tine­rilor din uzină, precum şi al par­ticipării directe în producţie a unor­ ingineri, specialişti şi mun­citori cu experienţă bogată, în urma aplicării hotărârilor conduce­rii partidului şi statului, în pre­zent aici se execută o gamă va­riată de utilaje şi instalaţii com­plexe, în marea lor majoritate uni­cate, pentru industria noastră chi­mică şi­­ petrochimică, aflată în plină dezvoltare. Introducerea unor noi­ fluxuri tehnologice la cazan­­gerie şi în alte sectoare de pro­ducţie ale întreprinderii, concepute de specialiştii uzinei împreună cu cei ai Institutului de cercetări pen­tru construcţii de maşini, va asi­gura o creştere a productivităţii muncii în acest an de circa 60 la sută faţă de 1971. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile colectivului, ale specialiştilor pentru aplicarea hotărîrilor partidului, indicaţiilor date, adresează felicitări pentru realizările obţinute pînă în pre­zent. Totodată, secretarul general al partidului cere conducerii în­treprinderii, centralei, ministerului de resort să întreprindă acţiuni în vederea utilizării mai bune a ha­lelor, întrucît la ora actuală în­tre maşini şi utilaje există mari spaţii nevalorificate productiv. în acest context se recomandă inte­grarea în circuitul productiv a actualei săli de cantină, urmînd ca pentru această destinaţie să fie realizată din prefabricate de beton celular autoclavizat o construcţie adecvată; aceeaşi soluţie este avan­sată pentru viitorul pavilion ad­ministrativ. în acest scop se indică primarului general al Capitalei să ia măsuri în vederea întocmirii de proiecte-tip de astfel de construc­ţii uşoare pentru cantine şi săli de şedinţă. în acelaşi timp, observa­ţiile sale vizează unele îmbunătă­ţiri constructive, în condiţii econo­mice, care să asigure o mai bună iluminare a halelor. De asemenea, solicită conducerii ministerului de resort şi uzinei să întreprindă cele mai eficiente măsuri,, astfel ca pînă la sfîrşitul anului să fie com­plet terminată dotarea întreprin­derii cu utilaje, pentru ca în 1974 să fie realizată o producţie de 25 000 tone utilaje şi instalaţii. în spaţiul pe care îl aveţi — subliniază tova­răşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să ajungeţi chiar la o producţie de 30—40 000 de tone de utilaje. De asemenea, inginerii uzinei să trea­că să lucreze direct în halele de producţie,­ să rezolve acolo, la lo­cul de muncă, problemele organi­zării mai bune a fluxului tehnolo­gic, a fabricaţiei. Conducerea ministerului, cea a întreprinderii îl asigură pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu că, în lumi­na indicaţiilor sale, vor acţiona cu hotărîre pentru realizarea sarcini­lor trasate. Vizita de lucru a conducătorului partidului şi statului continuă la întreprinderea de prefabricate „Progresul", unitate care în acest an sărbătoreşte 20 de ani de exis­tenţă. Adresînd calde urări secretaru­lui general al partidului, gazdele îl informează, în acelaşi­ timp, cu mîndrie, că, în întreaga perioadă de existenţă a fabricii, muncitorii de aici şi-au onorat în fiecare an sar­cinile care­ le-au revenit. Datorită dezvoltării şi modernizării între­prinderii, aplicării în procesul de producţie a unor tehnologii moder­ne de înaltă productivitate şi efi­cienţă, în acest an se va obţine o producţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955. Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toţi indicatorii, întreprinderea are asigurate condiţii pentru înde­plinirea cincinalului înainte de termen, pentru sporirea aportului la industrializarea construcţiilor şi aprovizionarea ritmică cu prefa­bricate a şantierelor industriale şi de locuinţe. Aici este vizitată o expoziţie de prefabricate şi diferite materiale noi pentru construcţii. Secreta­rului general al partidului îi sunt prezentate elemente spaţi­ale — cameră, grup sanitar, vesti­bul — gata finisate, realizate în în­tregime din panouri mari prefabri­cate, după tehnologii din cele mai moderne, care permit ridicarea blocurilor de locuinţe într-o pe­rioadă mult mai scurtă de timp ; această metodă aplicată pe şantier permite economii de manoperă de 75—80 la sută, precum şi reduce­rea duratei de construcţie cu 40 la sută, faţă de procedeele clasice. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 8 pînă la 13 , cărămizi obişnuite,­­ panouri mari prefabricate din beton armat precomprimat, şi din beton celular autoclavizat şi alte, materiale mo­derne, de calitate, superioară, care confirmă succesele obţinute de cei care lucrează în dom­e­­niul diversificării sortimentelor materialelor de construcţie, în con­sens cu sarcinile de mare răspun­dere, ce stau în faţa acestei ramuri a economiei naţionale în actualul­­ cincinal. O preocupare a cercetăto-­­ rilor o va constitui asimilarea fa-­­ bricaţiei tîmplăriei metalice şi din « material plastic pentru ferestre, jaluzele, uşi, concomitent cu diver- * sificarea producţiei de prefabricate.­ Secretarul general al partidului« felicită pe specialişti pentru reali- z zările obţinute şi le recoman- ~­dă să sporească producţia de astfel­ de materiale, pentru ca şantierele industriale şi de construcţii de lo­cuinţe să dispună de un volum, mereu sporit din noile produse,­ care şi-au dovedit eficienţa în ceea­­ ce priveşte reducerea costului con-­ strucţiilor şi îmbunătăţirea calităţii­­ lor. Ultimul obiectiv vizitat este Fa­­­brica de beton celular autoclavi- ~ zat, amplasată într-o altă mare, zonă­ industrială a Capitalei — Mi-­­ litari. Această unitate, intrată în­ producţie cu un an în urmă, este­ dotată cu utilaje de înaltă tehnici- s tate, care asigură automatizarea şi mecanizarea completă a tuturor­­ fazelor tehnologice. Inginerul Geor­­­­ge Moşinoiu, directorul fabricii,­ prezintă secretarului general al ■ partidului procesul tehnologic de “ obţinere a betonului celular auto-e­clavizat, material din care au fost­ realizate pavilioanele pentru mun-­ citorii nefamilişti de la Uzinele mecanice de utilaj chimic. El arată­­ că din nisip, ciment, var şi pulbere­­ de aluminiu se realizează în uni-­ tate o gamă variată de blocuri de­ zidărie, de plăci şi alte produse, destinate atît construcţiilor indus- - triale, cît şi celor de locuinţe, ma-­­­teriale ce sunt apreciate pentru ca-­­ litatea şi însuşirile lor deosebite.­­ Secretarul general al partidului, urmăreşte cu diu interes întregul­ proces de fabricaţie a acestui mo-­ dern produs, analizează amplasa­rea instalaţiilor şi utilajelor, mo­­­dul cum este folosit spaţiul con­­struit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­ arată că, după opinia sa, suprafaţa­­ construită în anumite locuri nu este pe deplin folosită, propune studie- - rea reamplasării unor instalaţii in-" tr-un flux tehnologic care să per- - mită utilizarea integrală a spaţii­lor. Asigurînd că aceste recomandări vor fi îndeplinite, directorul fa-­­ bricii transmite tovarăşului Nicolae­­ Ceauşescu hotărîrea muncitorilor­­ acestei tinere unităţi de a nu-şi­­ precupeţi, eforturile pentru reali- - zarea cincinalului înainte de ter-­­ men, de a spori contribuţia lor la­­ aprovizionarea şantierelor de con-­­ strucţii cu produse din beton ce­lular autoclavizat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ...Iată, deci, dimensiunile acestei­­noi vizite de lucru a tovarăşului­ Nicolae Ceauşescu, în cadrul că-., reia au fost analizate, în pieţele­ Capitalei, probleme privind conti-... nua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, iar în uzine cu o însem­nată pondere în producţia materială a ţării, împreună cu muncitorii, cu­ factorii de conducere din centrale şi ministere, măsuri concrete care... vizează aspecte calitative princi-­­pale ale înfăptuirii sarcinilor ac­tuale la cota unei maxime eficien­ţe, la nivelul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărî­­rile plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. în acest sens, vizita secreta­rul... lui general al partidului, aprecie­rile şi concluziile sale au înscris noi momente de referinţă în preocupările colectivelor bucu­reştene, ale oamenilor muncii din­ industria ţării noastre, au readus în­­ atenţia tuturor unele probleme de o deosebită actualitate legate de­ bunul mers al activităţii economi-•­ce, al îndeplinirii prevederilor cin­cinalului înainte de termen. (Agerpres) ' ' La întreprinderea de prefabricate „Progresul" La Uzina mecanică de utilaj chimic se analizează rezultatele aplicării cu succes în viață a recomandă­rilor făcute de secretarul general al partidului cu prilejul vizitei din primăvara anului trecut, se stabi­lesc noi repere ale dezvoltării producției. J. La 11 iunie-25 de ani de la istoricul act revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie industrială ■ • -' • , . Dintre cei care au participat la ac­tul naţionalizării, în uzina „Vul­can" au rămas puţini. Ici-colo cite unul. Nu i-am fi găsit, dacă mun­citorii pe care îi întrebam nu ne-ar fi răspuns : „A ! La naţionalizare ? Păi, nea cutare a participat. Eu eram mic pe atunci". Şi ni se a­­răta o direcţie în care trebuia să mergem. Ei erau cunoscuţi, erau priviţi ca nişte adevăraţi eroi. Iată-l pe Ion Balamut, cazangiu. Lucrează în uzină din 1939. Nu pare prea îneîntat de faptul că trebuie să-şi aducă aminte de condiţiile în care el şi ceilalţi muncitori ai uzinei munceau şi trăiau pe vremea patronilor. — Nu e plăcut să mi amintesc, pentru că noi am suferit mult, am avut necazuri mari cu patronii a­­ceia. Lucram cite 10—12 ore pe zi şi primeam un salar de mizerie­­într-una din zile am alcătuit un grup de vreo cinci muncitori şi ne-am hotărit să mergem la directorul tehnic de atunci, ca să ne plîngem că nu ne-ajung banii Drept răsplată, unul dintre noi, cel mai în vîrstă, nea Spirache, a fost bătut şi închis. A stat acolo flă­­mînd de dimineaţă pînă seara Am vrut să-i aduc o pîine, să mănince, dar nu mi-au dat voie... Pe data de 11 iunie, cînd a avut loc naţionali­zarea, directorul acela nu mai era. îşi luase tălpăşiţa, n-a mai auzit nimeni de el. — Ce fel de zi a fost 11 iunie 7 — A fost o zi frumoasă, însorită. N-am s-o uit cit voi trăi. Ne-am adunat toţi în secţia sculărie. „Des­tul ne-aţi furat munca. Acum uzi­na e a noastră" — strigau munci­torii. Patronii au­­plecat unul cite unul. Am rămas noi, muncitorii stăpînii de drept ai uzinei. A rămas Ion Balamut, Emil Fîntînelu, Stelian Bohner, Ion Cio­banu şi alţii. Ciobanu este astăzi secretarul organizaţiei de bază la secţia cazangerie grea. „Ehei, ce vremuri au fost atunci— exclamă el- Numai noi ştim, cei care le-am trăit !“ Dar azi ? „Azi, nu, vedeţi ce mîndrie de uzină avem ? Pe aici, unde călcăm acum, altădată creş­tea vie. Am construit hale noi. Su­prafaţa de producţie a crescut de 8 ori faţă de 1948“. Ni se arată ha­lele, încercăm să parcurgem uzina de la un capăt la altul. Dar e greu. Ar trebui să mergem pe jos aproa­pe un kilometru. Unde nu ajunge pasul, ne mulţumim să măsurăm cu ochiul. — Ce mai înseamnă AZI pentru uzina „Vulcan" ? — Multe, foarte multe, înseamnă, în primul rînd, o creştere a nu­mărului de muncitori de 5,3 ori faţă de 1948. Apoi, peste 1000 de utilaje, faţă de 127. Dacă înainte utilajele erau acţionate cu transmisie, de la un singur motor electric, astăzi avem utilaje »,cu program". Producem cazane de 1 035 de tone, care pot alimenta o termocentrală, de exemplu, orici­­ de mare ar fi ea. Peste o treime din producţia totală este destinată exportului. Exportăm cazane şi in­stalaţii de pompaj-petrol în U.R.S.S., Iugoslavia, Brazilia, Siria şi alte ţări ale lumii. Muncitorii îţi vorbesc cu îndrep­tăţită mîndrie despre uzina lor, despre noile condiţii de muncă şi viaţă. „Munca noastră, ne-a spus Emil Fîntînelu, are un ţel bine de­finit. Ştim că muncim pentru noi, pentru întregul popor. Cazangeria este o meserie destul de grea, dar e imposibil să n-o îndrăgeşti cînd ţi se creează condiţii optime de lucru, cînd îţi dai seama că munca îţi este preţuită aşa cum se cuvine. Simţim în permanenţă grija parti­dului nostru, personal a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, pentru ca noi, muncitorii, să nu ducem lipsă de nimic". Discuţiei noastre s-a a­lăturat şi cazangiul Stelian Boh­ner : „Colegul meu are dreptate. Eu lucrez aici de aproape 30 de ani. Pot să spun că uzina a crescut sub ochii mei şi oamenii ei la fel. Alături de noi, cei mai in vîrstă, lucrează tinerii. Majoritatea s-au calificat la locul de muncă. Sint muncitori destoinici şi manifestă multă răspundere in tot ce fac. Sint excelenţi. Nu numai că avem h­aine de protecţie dar lucrăm şi in hale spaţioase, unde peste tot pătrunde lumina. Aşa stînd lucru­rile, nu e de mirare că ne depăşim mereu sarcinile de plan. Dedicăm eforturile noastre de acum măreţu­lui eveniment care se apropie, cea de a 29-a aniversare a eliberării patriei". Uzina, se,ştie, a luat fiinţă în 1904. In aurind va împlini vîrstă de 70 de ani. Cu toate acestea, 1948 constituie adevăratul incepu­t al dezvoltării ei- în aceşti 25 de ani a trăit o adevărată, tinereţe. De aceea­­ unii spun că „înfiinţarea"­ uzinei ar trebui socotită începînd cu anul 1948. Şi, pe drept cuvînt, e şi firesc să se spună aşa. Acum, într-o jumătate de lună, se reali­zează întreaga producţie a anului 1948. Revenim la cuvintele lui Ion Cio­banu : „Ehei, dacă aţi şti ce vre­muri am trăit ! Timpul, însă, nu stă în loc. Şi nici oamenii..." Ceea ce ne face să credem că, de fapt, uzina „Vulcan" nu are o vîrstă propriu-zisă. Ea e mereu vie, me­reu tînără. E ca şi cum ai spune... această uzină trăieşte o tinereţe fără bătrînețe... V. NANEA Uzina cu o singură vîrstă TINCRCTCA Autodepăşirea porneşte de la cote înalte formate din pag- I­ şi în zootehnie. Trebuie să-l depă­şim şi anul acesta, deşi ne-am pre­văzut mult mai mult. La lapte, media din plan este de 2 000, dar cu siguranţă, vom realiza 2 500 de litri, de la fiecare vacă furajată. Rezultatele ne îndreptăţesc spe­ranţele, într-un trimestru am li­vrat cu aproape 300 de hectolitri de lapte peste cit aveam contrac­tat. Prevederile au fost depăşite şi la livrarea cărnii de porc. Avem condiţii să continuăm producţia şi livrarea cel puţin în ritmul de pînă acum. — Care sint condiţiile ? — Hotărîrea şi priceperea oa­menilor, maturitatea lor politică. Toţi au înţeles că marile şi com­plexele sarcini pe care le avem sînt incompatibile cu starea de au­­tomulţumire. Fiecare din ei îşi pune şi rezolvă probleme cu sen­timentul datoriei de a se întrece pe sine. Discuţia noastră se desfăşoară mai departe într-o continua­­ in­terferare de planuri. Ce a fost este comparat cu ce este, cu ce va fi, îmbunătăţirea valorii zootehnice a efectivelor face parte dintre pre­ocupările permanente ale consiliu­­­lui­ de conducere. Anul trecut au fost înlocuite cu juninci­ din­ pro­ducţie proprie 70 de animale mai puţin productive. Şi, deşi vîrstă medie a vacilor a coborit la numai cinci ani, acţiunea continuă. Alte 60 de vaci cu producţii anuale mai mici de 2 000 de litri de lapte vor.Vr fi înlocuite anul acesta cu metişi rezultaţi din încrucişarea raselor Brună şi Holstein. Adăposturile bune, în continuă modernizare, furajele îndestulătoa­re, în sortimente variate, producti­vitatea ridicată a animalelor —­­ pe scurt condiţiile materiale ale producţiei — sunt puse în valoare­­ de oameni minunaţi,­ îşi cunosc meseria şi o îndrăgesc. Pentru Io­­nică Stăicu şi Rozica Stoian — care ,­ îngrijesc loturi cu producţii medii zilnice de lapte de 16 litri, cele mai bune dînd peste 20 de litri, —­­ pentru Ilie Cîrjariu, şi mai noua în profesie, foarte tînăra îngriji­toare Aneta Cazacu, pentru Radu .­. Guriţă, Marian Ciumag şi Cornel­­ Gotor, animalele nu sunt simple o­­biecte ale muncii, ci fiinţe ce au ;­ nevoie de afecţiune. îngrijitorii muncesc în acord global şi ciştigă pe lună 1600—1800 de lei. Cîştigurile mari sunt un sti- ■ mulent ce nu poate fi ignorat, sunt • răsplata dreaptă a vredniciei şi a priceperii. Dorinţa de a ridica unitatea lor la nivelul celor mai bune cooperative din ţară, de a re- .. aliza la parametrii optimi chema­rea partidului la muncă neprecu­peţită pentru înfăptuirea sarcini­lor cincinalului înainte de termen reprezintă pentru îngrijitori, pen­tru ceilalţi ţărani cooperatori din comuna Seaca un stimulent la fel de puternic ca şi cointeresarea materială. Mintea şi inima acestor­­ oameni, capacitatea lor de a voi ■ şi a realiza sunt conectate la­ tens­i- ’­unea înaltă a întregii ţări.

Next