Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)
1973-06-02 / nr. 1264
Sîmbătă 2 iunie Mr. 1264 SATUL SOCIALIST PAGINA 3 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In pieţe şi întreprinderi industriale din Capitală (Urmare din pag. II la fabrica „Aurora", a ţinut, la rîndul ei, să sublinieze : „Dacă vechea piaţă nu reuşea să aprovizioneze suficient populaţia, în prezent ea satisface nevoile şi exigenţele. Am tîrguit în multe locuri, dar cred că aceasta este cea mai bună piaţă". „ Constatări asemănătoare sînt făcute şi în alte pieţe ale oraşului. Interesîndu-se de calitatea şi varietatea produselor, de preţurile lor, secretarul general al partidului arată în discuţia cu conducerea Ministerului Comerţului Interior, cu primarul general al Capitalei că se impune prezenţa unui sortiment mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, îndeosebi la semipreparate din carne şi peşte. Se recomandă, totodată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nutritivă, cum ar fi pastele făinoase, fulgii de porumb, în general o mai inspirată preambalare, utilizarea mai bună, în acest sens, a capacităţilor de producţie existente. Reţine atenţia gama largă de legume deshidratate, care, o dată preparate, au acelaşi conţinut de vitamine ca şi celelalte, aceleaşi calităţi nutritive. Sînt tot atîtea argumente în favoarea extinderii standurilor cu astfel de produse, însoţite de reţete de preparare vizibil afişate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în repetate rînduri în faţa standurilor de vînzare a produselor, agroalimentare, degustă unele produse, cercetează îndeaproape calitatea legumelor şi fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădeşte o atentă preocupare pentru expunerea şi desfacerea mărfurilor, aspectul civilizat, atrăgător, al pieţelor, total schimbate în comparaţie cu cel avut la precedenta vizită a secretarului general al partidului. Apreciind că, într-adevăr, au existat unele greutăţi obiective în ce priveşte aprovizionarea cu unele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul nefavorabil pentru agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, că sunt toate condiţiile pentru ca în următoarele două săptămîni pieţele să primească din belşug ceea ce este necesar pentru a satisface cerinţele cumpărătorilor. Discuţia cu edilii oraşului abordează, de asemenea, problema modernizăriiîn continuare a magazinelor şi pieţelor. înfăptuind sarcinile trasate de secretarul general cu prilejul altor vizite, consiliile populare ale municipiului şi sectoarelor oraşului au modernizat pieţele ,, Rahova", „Pantelimon", halele „Traian“ şi alte centre comerciale. Aici au fost create supermagazine înzestrate cu utilaje frigorifice şi alte instalaţii comerciale, unde se practică autoservirea — formă de comerţ mult apreciată de cumpărători. Reţinînd aceste realizări, tovarăşulCeauşescu recomandă o amenajare mai corespunzătoare a halelor Obor, înfiinţarea de noi pieţe, mai ales în cartierele ridicate în ultimii ani, precum şi pe locul unor vaduri comerciale cu tradiţie. Se indică, totodată, ca să fie aplicate la scară mai largă metodele moderne de comerţ, să se înfiinţeze mici unităţi speciale pentru preparate de peşte şi semipreparate de bucătărie, în general necesitatea de a se pune mai bine în valoare suprafeţele comerciale ale oraşului, precum şi o prezenţă mai substanţială a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, în special cu produse de artizanat. De asemenea, secretarul general atrage atenţia asupra necesităţii aprovizionării ritmice, a organizării orarului de funcţionare a magazinelor pe schimburi, pentru a se economisi timpul cetăţenilor. ★ Marcînd, o dată în plus, interdependenţa dintre ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi rezultatele obţinute de ei în producţie, în dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, bază trainică pentru progresul ţării, cea de-a doua parte a vizitei, consacrată activităţii unor importante întreprinderi, a relevat atenţia permanentă acordată de conducerea partidului şi statului nostru problemelor îndeplinirii planului cincinal înainte de termen, creşterii, în acest scop, a eficienţei tuturor sectoarelor economice. La faţa locului — Uzina mecanică de utilaj chimic din Berceni, întreprinderea de prefabricate „Progresul" şi Fabrica de beton celular autoclavizat — au fost discutate aspecte de mare interes pentru întreaga economie privind folosirea mai raţională a spaţiilor şi utilajelor existente, organizarea ştiinţifică a fluxurilor tehnologice în vederea valorificării intense a potenţialului actual, îmbunătăţirea parametrilor tehnici şi modernizarea producţiei, reducerea consumurilor specifice şi cheltuielilor materiale, creşterea calităţii, folosirea raţională a cadrelor de muncitori şi ingineri. Vizita de lucru la unele obiective economice bucureştene începe în zona industrială de sud a Capitalei. Specialişti din domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu un complex de pavilioane destinat muncitorilor nefamilişti. Sunt discutate, cu acest prilej, planurile mai multor variante ale unor astfel de pavilioane realizate din beton celular autoclavizat, material nou, ale cărui proprietăţi permit realizarea lucrărilor de construcţie intr-un timp scurt şi cu cheltuieli mult reduse. Analizînd cu deosebită atenţie, împreună cu specialiştii, atît planurile, cit şi diferite faze de construcţie a pavilioanelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se aducă unele modificări în ceea ce priveşte compartimentarea spaţiilor în vederea obţinerii unui confort îmbunătăţit. Apreciind timpul scurt de realizare a construcţiilor din beton celular autoclavizat, costul redus al acestora, precum şi simplitatea execuţiei, secretarul general indică specialiştilor, primarului general al Capitalei, miniştrilor prezenţi să se folosească pe larg noul material la construcţia unor hale funcţionale pentru industria uşoară şi alte sectoare, a fermelor agrozootehnice, unităţilor comerciale, căminelor şi locuinţelor cu 1—2 etaje, creşelor, grădiniţelor, la amenajarea pereţilor interiori din apartamente. In mod deosebit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia proiectanţilor de a renunţa la sistemul halelor industriale monobloc. Trebuie să realizăm construcţii în care să pătrundă în voie lumina zilei, altfel vor lucra şi muncitorii în aceste condiţii, iar preţul de cost va fi mult mai mic. In cadrul dialogului de lucru cu factorii de răspundere sunt analizate apoi posibilităţile de sporire a numărului de locuri în căminele muncitoreşti, în concordanţă cu afluxul de tineri care vin să lucreze în întreprinderile industriale, pe şantierele de construcţii şi în alte sectoare productive ale economiei naţionale. Secretarul general al partidului este informat că pe baza unui studiu întreprins recent, prin folosirea mai bună a spaţiului existent, se poate ajunge la o creştere de circa 35 000 locuri în căminele construite pentru tinerii muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să fie analizată posibilitatea realizării unui număr sporit de spaţii de cazare şi pentru muncitorii navetişti, asigurînd astfel o mai mare stabilitate a forţei de muncă, folosirea integrală a timpului de lucru. In continuare se vizitează una dintre cele mai noi unităţi ale industriei constructoare de maşini a Capitalei — Uzinele mecanice de utilaj chimic. Gazdele informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că în centrul atenţiei comuniştilor, a întregului colectiv de muncă au stat şi stau transpunerea în fapte a hotărîrilor partidului, a recomandărilor făcute cu prilejul vizitei din primăvara anului trecut, referitoare la specializarea producţiei, scurtarea termenului de intrare în funcţiune la parametrii proiectaţi a întregii uzine. Ca rezultat al mobilizării eforturilor comuniştilor, tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, al aplicării unor soluţii constructive şi procedee tehnologice modern® în sectoarele de prelucrări mecanice, cazangerie şi montaj, al ridicării gradului de calificare şi specializare al tinerilor din uzină, precum şi al participării directe în producţie a unor ingineri, specialişti şi muncitori cu experienţă bogată, în urma aplicării hotărârilor conducerii partidului şi statului, în prezent aici se execută o gamă variată de utilaje şi instalaţii complexe, în marea lor majoritate unicate, pentru industria noastră chimică şi petrochimică, aflată în plină dezvoltare. Introducerea unor noi fluxuri tehnologice la cazangerie şi în alte sectoare de producţie ale întreprinderii, concepute de specialiştii uzinei împreună cu cei ai Institutului de cercetări pentru construcţii de maşini, va asigura o creştere a productivităţii muncii în acest an de circa 60 la sută faţă de 1971. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază eforturile colectivului, ale specialiştilor pentru aplicarea hotărîrilor partidului, indicaţiilor date, adresează felicitări pentru realizările obţinute pînă în prezent. Totodată, secretarul general al partidului cere conducerii întreprinderii, centralei, ministerului de resort să întreprindă acţiuni în vederea utilizării mai bune a halelor, întrucît la ora actuală între maşini şi utilaje există mari spaţii nevalorificate productiv. în acest context se recomandă integrarea în circuitul productiv a actualei săli de cantină, urmînd ca pentru această destinaţie să fie realizată din prefabricate de beton celular autoclavizat o construcţie adecvată; aceeaşi soluţie este avansată pentru viitorul pavilion administrativ. în acest scop se indică primarului general al Capitalei să ia măsuri în vederea întocmirii de proiecte-tip de astfel de construcţii uşoare pentru cantine şi săli de şedinţă. în acelaşi timp, observaţiile sale vizează unele îmbunătăţiri constructive, în condiţii economice, care să asigure o mai bună iluminare a halelor. De asemenea, solicită conducerii ministerului de resort şi uzinei să întreprindă cele mai eficiente măsuri,, astfel ca pînă la sfîrşitul anului să fie complet terminată dotarea întreprinderii cu utilaje, pentru ca în 1974 să fie realizată o producţie de 25 000 tone utilaje şi instalaţii. în spaţiul pe care îl aveţi — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să ajungeţi chiar la o producţie de 30—40 000 de tone de utilaje. De asemenea, inginerii uzinei să treacă să lucreze direct în halele de producţie, să rezolve acolo, la locul de muncă, problemele organizării mai bune a fluxului tehnologic, a fabricaţiei. Conducerea ministerului, cea a întreprinderii îl asigură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, în lumina indicaţiilor sale, vor acţiona cu hotărîre pentru realizarea sarcinilor trasate. Vizita de lucru a conducătorului partidului şi statului continuă la întreprinderea de prefabricate „Progresul", unitate care în acest an sărbătoreşte 20 de ani de existenţă. Adresînd calde urări secretarului general al partidului, gazdele îl informează, în acelaşi timp, cu mîndrie, că, în întreaga perioadă de existenţă a fabricii, muncitorii de aici şi-au onorat în fiecare an sarcinile care le-au revenit. Datorită dezvoltării şi modernizării întreprinderii, aplicării în procesul de producţie a unor tehnologii moderne de înaltă productivitate şi eficienţă, în acest an se va obţine o producţie fizică de 9,7 ori mai mare faţă de 1955. Prevederile de plan pe primele 5 luni ale anului au fost realizate înainte de termen la toţi indicatorii, întreprinderea are asigurate condiţii pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, pentru sporirea aportului la industrializarea construcţiilor şi aprovizionarea ritmică cu prefabricate a şantierelor industriale şi de locuinţe. Aici este vizitată o expoziţie de prefabricate şi diferite materiale noi pentru construcţii. Secretarului general al partidului îi sunt prezentate elemente spaţiale — cameră, grup sanitar, vestibul — gata finisate, realizate în întregime din panouri mari prefabricate, după tehnologii din cele mai moderne, care permit ridicarea blocurilor de locuinţe într-o perioadă mult mai scurtă de timp ; această metodă aplicată pe şantier permite economii de manoperă de 75—80 la sută, precum şi reducerea duratei de construcţie cu 40 la sută, faţă de procedeele clasice. Reţin atenţia, de asemenea, o gamă variată de blocuri ceramice care înlocuiesc un număr de 8 pînă la 13 , cărămizi obişnuite, panouri mari prefabricate din beton armat precomprimat, şi din beton celular autoclavizat şi alte, materiale moderne, de calitate, superioară, care confirmă succesele obţinute de cei care lucrează în domeniul diversificării sortimentelor materialelor de construcţie, în consens cu sarcinile de mare răspundere, ce stau în faţa acestei ramuri a economiei naţionale în actualul cincinal. O preocupare a cercetăto- rilor o va constitui asimilarea fa- bricaţiei tîmplăriei metalice şi din « material plastic pentru ferestre, jaluzele, uşi, concomitent cu diver- * sificarea producţiei de prefabricate. Secretarul general al partidului« felicită pe specialişti pentru reali- z zările obţinute şi le recoman- ~dă să sporească producţia de astfel de materiale, pentru ca şantierele industriale şi de construcţii de locuinţe să dispună de un volum, mereu sporit din noile produse, care şi-au dovedit eficienţa în ceea ce priveşte reducerea costului con- strucţiilor şi îmbunătăţirea calităţii lor. Ultimul obiectiv vizitat este Fabrica de beton celular autoclavi- ~ zat, amplasată într-o altă mare, zonă industrială a Capitalei — Mi- litari. Această unitate, intrată în producţie cu un an în urmă, este dotată cu utilaje de înaltă tehnici- s tate, care asigură automatizarea şi mecanizarea completă a tuturor fazelor tehnologice. Inginerul George Moşinoiu, directorul fabricii, prezintă secretarului general al ■ partidului procesul tehnologic de “ obţinere a betonului celular auto-eclavizat, material din care au fost realizate pavilioanele pentru mun- citorii nefamilişti de la Uzinele mecanice de utilaj chimic. El arată că din nisip, ciment, var şi pulbere de aluminiu se realizează în uni- tate o gamă variată de blocuri de zidărie, de plăci şi alte produse, destinate atît construcţiilor indus- - triale, cît şi celor de locuinţe, ma-teriale ce sunt apreciate pentru ca- litatea şi însuşirile lor deosebite. Secretarul general al partidului, urmăreşte cu diu interes întregul proces de fabricaţie a acestui mo- dern produs, analizează amplasarea instalaţiilor şi utilajelor, modul cum este folosit spaţiul construit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că, după opinia sa, suprafaţa construită în anumite locuri nu este pe deplin folosită, propune studie- - rea reamplasării unor instalaţii in-" tr-un flux tehnologic care să per- - mită utilizarea integrală a spaţiilor. Asigurînd că aceste recomandări vor fi îndeplinite, directorul fa- bricii transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu hotărîrea muncitorilor acestei tinere unităţi de a nu-şi precupeţi, eforturile pentru reali- - zarea cincinalului înainte de ter- men, de a spori contribuţia lor la aprovizionarea şantierelor de con- strucţii cu produse din beton celular autoclavizat într-o gamă mai bogată şi în cantităţi sporite. ...Iată, deci, dimensiunile acesteinoi vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în cadrul că-., reia au fost analizate, în pieţele Capitalei, probleme privind conti-... nua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, iar în uzine cu o însemnată pondere în producţia materială a ţării, împreună cu muncitorii, cu factorii de conducere din centrale şi ministere, măsuri concrete care... vizează aspecte calitative princi-pale ale înfăptuirii sarcinilor actuale la cota unei maxime eficienţe, la nivelul exigenţelor puse în faţa întregii economii de hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi din acest an. în acest sens, vizita secretarul... lui general al partidului, aprecierile şi concluziile sale au înscris noi momente de referinţă în preocupările colectivelor bucureştene, ale oamenilor muncii din industria ţării noastre, au readus în atenţia tuturor unele probleme de o deosebită actualitate legate de bunul mers al activităţii economi-•ce, al îndeplinirii prevederilor cincinalului înainte de termen. (Agerpres) ' ' La întreprinderea de prefabricate „Progresul" La Uzina mecanică de utilaj chimic se analizează rezultatele aplicării cu succes în viață a recomandărilor făcute de secretarul general al partidului cu prilejul vizitei din primăvara anului trecut, se stabilesc noi repere ale dezvoltării producției. J. La 11 iunie-25 de ani de la istoricul act revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie industrială ■ • -' • , . Dintre cei care au participat la actul naţionalizării, în uzina „Vulcan" au rămas puţini. Ici-colo cite unul. Nu i-am fi găsit, dacă muncitorii pe care îi întrebam nu ne-ar fi răspuns : „A ! La naţionalizare ? Păi, nea cutare a participat. Eu eram mic pe atunci". Şi ni se arăta o direcţie în care trebuia să mergem. Ei erau cunoscuţi, erau priviţi ca nişte adevăraţi eroi. Iată-l pe Ion Balamut, cazangiu. Lucrează în uzină din 1939. Nu pare prea îneîntat de faptul că trebuie să-şi aducă aminte de condiţiile în care el şi ceilalţi muncitori ai uzinei munceau şi trăiau pe vremea patronilor. — Nu e plăcut să mi amintesc, pentru că noi am suferit mult, am avut necazuri mari cu patronii aceia. Lucram cite 10—12 ore pe zi şi primeam un salar de mizerieîntr-una din zile am alcătuit un grup de vreo cinci muncitori şi ne-am hotărit să mergem la directorul tehnic de atunci, ca să ne plîngem că nu ne-ajung banii Drept răsplată, unul dintre noi, cel mai în vîrstă, nea Spirache, a fost bătut şi închis. A stat acolo flămînd de dimineaţă pînă seara Am vrut să-i aduc o pîine, să mănince, dar nu mi-au dat voie... Pe data de 11 iunie, cînd a avut loc naţionalizarea, directorul acela nu mai era. îşi luase tălpăşiţa, n-a mai auzit nimeni de el. — Ce fel de zi a fost 11 iunie 7 — A fost o zi frumoasă, însorită. N-am s-o uit cit voi trăi. Ne-am adunat toţi în secţia sculărie. „Destul ne-aţi furat munca. Acum uzina e a noastră" — strigau muncitorii. Patronii auplecat unul cite unul. Am rămas noi, muncitorii stăpînii de drept ai uzinei. A rămas Ion Balamut, Emil Fîntînelu, Stelian Bohner, Ion Ciobanu şi alţii. Ciobanu este astăzi secretarul organizaţiei de bază la secţia cazangerie grea. „Ehei, ce vremuri au fost atunci— exclamă el- Numai noi ştim, cei care le-am trăit !“ Dar azi ? „Azi, nu, vedeţi ce mîndrie de uzină avem ? Pe aici, unde călcăm acum, altădată creştea vie. Am construit hale noi. Suprafaţa de producţie a crescut de 8 ori faţă de 1948“. Ni se arată halele, încercăm să parcurgem uzina de la un capăt la altul. Dar e greu. Ar trebui să mergem pe jos aproape un kilometru. Unde nu ajunge pasul, ne mulţumim să măsurăm cu ochiul. — Ce mai înseamnă AZI pentru uzina „Vulcan" ? — Multe, foarte multe, înseamnă, în primul rînd, o creştere a numărului de muncitori de 5,3 ori faţă de 1948. Apoi, peste 1000 de utilaje, faţă de 127. Dacă înainte utilajele erau acţionate cu transmisie, de la un singur motor electric, astăzi avem utilaje »,cu program". Producem cazane de 1 035 de tone, care pot alimenta o termocentrală, de exemplu, orici de mare ar fi ea. Peste o treime din producţia totală este destinată exportului. Exportăm cazane şi instalaţii de pompaj-petrol în U.R.S.S., Iugoslavia, Brazilia, Siria şi alte ţări ale lumii. Muncitorii îţi vorbesc cu îndreptăţită mîndrie despre uzina lor, despre noile condiţii de muncă şi viaţă. „Munca noastră, ne-a spus Emil Fîntînelu, are un ţel bine definit. Ştim că muncim pentru noi, pentru întregul popor. Cazangeria este o meserie destul de grea, dar e imposibil să n-o îndrăgeşti cînd ţi se creează condiţii optime de lucru, cînd îţi dai seama că munca îţi este preţuită aşa cum se cuvine. Simţim în permanenţă grija partidului nostru, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru ca noi, muncitorii, să nu ducem lipsă de nimic". Discuţiei noastre s-a alăturat şi cazangiul Stelian Bohner : „Colegul meu are dreptate. Eu lucrez aici de aproape 30 de ani. Pot să spun că uzina a crescut sub ochii mei şi oamenii ei la fel. Alături de noi, cei mai in vîrstă, lucrează tinerii. Majoritatea s-au calificat la locul de muncă. Sint muncitori destoinici şi manifestă multă răspundere in tot ce fac. Sint excelenţi. Nu numai că avem haine de protecţie dar lucrăm şi in hale spaţioase, unde peste tot pătrunde lumina. Aşa stînd lucrurile, nu e de mirare că ne depăşim mereu sarcinile de plan. Dedicăm eforturile noastre de acum măreţului eveniment care se apropie, cea de a 29-a aniversare a eliberării patriei". Uzina, se,ştie, a luat fiinţă în 1904. In aurind va împlini vîrstă de 70 de ani. Cu toate acestea, 1948 constituie adevăratul inceput al dezvoltării ei- în aceşti 25 de ani a trăit o adevărată, tinereţe. De aceea unii spun că „înfiinţarea" uzinei ar trebui socotită începînd cu anul 1948. Şi, pe drept cuvînt, e şi firesc să se spună aşa. Acum, într-o jumătate de lună, se realizează întreaga producţie a anului 1948. Revenim la cuvintele lui Ion Ciobanu : „Ehei, dacă aţi şti ce vremuri am trăit ! Timpul, însă, nu stă în loc. Şi nici oamenii..." Ceea ce ne face să credem că, de fapt, uzina „Vulcan" nu are o vîrstă propriu-zisă. Ea e mereu vie, mereu tînără. E ca şi cum ai spune... această uzină trăieşte o tinereţe fără bătrînețe... V. NANEA Uzina cu o singură vîrstă TINCRCTCA Autodepăşirea porneşte de la cote înalte formate din pag- I şi în zootehnie. Trebuie să-l depăşim şi anul acesta, deşi ne-am prevăzut mult mai mult. La lapte, media din plan este de 2 000, dar cu siguranţă, vom realiza 2 500 de litri, de la fiecare vacă furajată. Rezultatele ne îndreptăţesc speranţele, într-un trimestru am livrat cu aproape 300 de hectolitri de lapte peste cit aveam contractat. Prevederile au fost depăşite şi la livrarea cărnii de porc. Avem condiţii să continuăm producţia şi livrarea cel puţin în ritmul de pînă acum. — Care sint condiţiile ? — Hotărîrea şi priceperea oamenilor, maturitatea lor politică. Toţi au înţeles că marile şi complexele sarcini pe care le avem sînt incompatibile cu starea de automulţumire. Fiecare din ei îşi pune şi rezolvă probleme cu sentimentul datoriei de a se întrece pe sine. Discuţia noastră se desfăşoară mai departe într-o continua interferare de planuri. Ce a fost este comparat cu ce este, cu ce va fi, îmbunătăţirea valorii zootehnice a efectivelor face parte dintre preocupările permanente ale consiliului de conducere. Anul trecut au fost înlocuite cu juninci din producţie proprie 70 de animale mai puţin productive. Şi, deşi vîrstă medie a vacilor a coborit la numai cinci ani, acţiunea continuă. Alte 60 de vaci cu producţii anuale mai mici de 2 000 de litri de lapte vor.Vr fi înlocuite anul acesta cu metişi rezultaţi din încrucişarea raselor Brună şi Holstein. Adăposturile bune, în continuă modernizare, furajele îndestulătoare, în sortimente variate, productivitatea ridicată a animalelor — pe scurt condiţiile materiale ale producţiei — sunt puse în valoare de oameni minunaţi, îşi cunosc meseria şi o îndrăgesc. Pentru Ionică Stăicu şi Rozica Stoian — care , îngrijesc loturi cu producţii medii zilnice de lapte de 16 litri, cele mai bune dînd peste 20 de litri, — pentru Ilie Cîrjariu, şi mai noua în profesie, foarte tînăra îngrijitoare Aneta Cazacu, pentru Radu .. Guriţă, Marian Ciumag şi Cornel Gotor, animalele nu sunt simple obiecte ale muncii, ci fiinţe ce au ; nevoie de afecţiune. îngrijitorii muncesc în acord global şi ciştigă pe lună 1600—1800 de lei. Cîştigurile mari sunt un sti- ■ mulent ce nu poate fi ignorat, sunt • răsplata dreaptă a vredniciei şi a priceperii. Dorinţa de a ridica unitatea lor la nivelul celor mai bune cooperative din ţară, de a re- .. aliza la parametrii optimi chemarea partidului la muncă neprecupeţită pentru înfăptuirea sarcinilor cincinalului înainte de termen reprezintă pentru îngrijitori, pentru ceilalţi ţărani cooperatori din comuna Seaca un stimulent la fel de puternic ca şi cointeresarea materială. Mintea şi inima acestor oameni, capacitatea lor de a voi ■ şi a realiza sunt conectate la tensi- ’unea înaltă a întregii ţări.