Satul Socialist, septembrie 1973 (Anul 5, nr. 1341-1366)

1973-09-15 / nr. 1353

Cotidian editat de Uniunea Națională a Cooperativi­tor Agricol« de • .<•»• • • *""• • • •"» «jvw» •*■••• • ANUL V. Nr. 1353 Simbătă 15 septembrie 1973 6 pagini—30 de bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA Joi dimineaţa, la ora 9,30 (ora lo­cală)­, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au încheiat vizita oficială efectuată in Columbia la in­vitaţia preşedintelui Misael Pas­trana Borrero. După semnarea, la Palatul prezi­denţial „Casa Bolivar", a docu­mentelor oficiale — documente care consfinţesc rezultatele pozitive şi cuprinzătoare ale vizitei — pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Pastrana Borrero şi doamna Cristina Arango Vega de Pastrana, s-au îndreptat spre aero­portul internaţional „El Dorado", unde a avut loc ceremonia plecării. Aeroportul este pavoazat sărbăto­reşte cu drapelele de stat ale celor două ţări. Sunt intonate imnurile de stat ale României şi Columbiei. Garda militară prezintă onorurile, apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau ră­mas bun de la personalităţile colum­biene prezente pe aeroport : Alfredo Vasquez Carrizosa, ministrul aface­rilor externe, Roberto Arenas Bo­nilla, ministrul afacerilor interne, Hernando Currea Cubides, ministrul apărării naţionale, Gerardo Silva Valderrama, ministrul minelor şi petrolului, Guillermo Gonzales Charry, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Rafael Azuero Man­­chola, delegatul ministerial pe lingă Preşedinţia republicii, Alfonso Da­vila Ortiz, guvernatorul provinciei Cundinamarca, Anibal Fernandez de Soto, primarul oraşului Bogota, car­dinalul Anibal Munoz Duque, pri­matul Columbiei, nunţiul apostolic Angelo Palmas, decanul corpului diplomatic. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau un călduros rămas bun de la preşedintele Pastrana şi doamna Cristina Arango Vega de Pastrana. La despărţire, preşedintele Colum­biei işi exprimă satisfacţia pentru rezultatele vizitei întreprinse de şe­ful statului român, apreciind că ea va duce la strîngerea relaţiilor din­tre cele două tari şi popoare. Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi-a ex­primat convingerea că relaţiile ro­­mâno-columbiene vor cunoaşte, în urma vizitei, o şi mai mare dezvol­tare. După ce înalţii soli ai poporului român salută încă o dată, de pe sca­ra avionului, pe cei prezenţi pe ae­roportul „El Dorado" din Bogota, aeronava prezidenţială decolează, i­n­­dreptîndu-se spre Quito, capitala Republicii Ecuador — următoarea etapă a vizitei preşedintelui Consi­liului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu in America Latină. Pînă la frontiera cu Ecuadorul, aeronava românească este însoţită de avioane cu reacţie ale forţelor armate columbiene. Semnarea Declaraţiei solemne comune a Republicii Socialiste România și a Republicii Columbia VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ECUADOR Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au început, joi dimineaţa, o nouă eta­pă a călătoriei pe continentul lati­­no-american — Republica Ecuador, învecinîndu-se cu Columbia şi Peru, scăldat de Oceanul Pacific, Ecuadorul îşi merită numele fami­liar de „ţara de la jumătatea pă­­mîntului" — linia ecuatorială tre­­cînd la numai cîţiva kilometri de Quito, capitală situată la peste 2 800 metri înălţime, împărţit vertical în trei zone distincte, Ecuadorul apare pe har­tă ca un tricolor desfăşurat : pri­ma zonă e „costa" (coasta), cîmpia dintre Pacific şi Anzi, bogată re­zervă agricolă a ţării, unde se cultivă banane, cafea şi cacao ; ur­mează fîşia Anzilor cristalini, al­ternanţă de piscuri cu podişuri vulcanice şi depresiuni intramon­­tane, numită „Sierra", care în e­­conomia ţării înseamnă culturi de: porumb, orz şi cartofi, la cîteva mii de metri înălţime, şi vaste păşuni , „oriente". de est, cum o arată şi numele, zona e compusă din hăţişul umed al junglei ama­­zonice, în mare măsură încă neex­plorată, ascunzînd bogăţii minerale inestimabile, mai cu seamă petro­lul, care va juca un rol important în dezvoltarea ulterioară a ţării. încorporat, în Evul Mediu, în imperiul incaş „al celor patru puncte cardinale", Ecuadorul a tre­zit de timpuriu pofta hrăpăreaţă a cuceritorilor spanioli. Profitînd de destrămarea internă a statului incaş, armatele lui Pizarro au in­vadat ţara, la începutul secolului al XVI-lea, distrugînd valoroase monumente ale culturii indigene, mărturii ale unei civilizaţii stră­vechi şi pline de rafinament. După secole de stăpînire nedreaptă şi spoliatoare. în zorii eliberatori ai veacului al XIX-lea, poporul ecuadorian, înfrăţit cu miş­carea de scuturare a jugului co­lonial, care înflăcărase întregul continent, şi-a dobîndit indepen­denţa, luptînd sub conducerea lui Antonio José de Sucre, tovarăş de arme cu legendarul Simon Bolivar. De la cucerirea independenţei şi pînă astăzi, în condiţiile dificile ale unei geografii aspre, poporul ecuadorian a muncit consecvent pentru înlăturarea jugului colo­nial, pentru făurirea unei societăţi moderne, pentru echitate socială şi progres. Răspunzînd aspiraţiilor naţionale, politica actuală a gu­vernului ecuadorian are ca obiec­tiv declarat lichidarea subdezvol­tării economice, pe calea folosirii raţionale a resurselor ţării, a di­versificării economiei. în acest sens, un rol preponderent îl joa­că limitarea­­ influenţei capitalului străin, preluarea în propriile mîini a bogăţiilor naţionale. Angajat în prezent într-o susţi­nută acţiune de dezvoltare eco­nomică şi de armonizare a regiu­nilor ţării, actualul guvern ecua­dorian preconizează o serie de mă­suri esenţiale pentru viitorul ţă­rii ; între acestea, de o mare au­dienţă populară s-a bucurat hotă­­rîrea de a trece în exploatarea sta­tului a şaizeci la sută din zonele petroliere concesionate companiilor străine ; de asemenea, o pondere deosebită în dezvoltarea ţării o are înfăptuirea proiectului de reformă agrară. Aceste eforturi în direcţia unei dezvoltări independente — inte­grate procesului general de eman­cipare politică şi economică a ţă­rilor de pe continentul latino-a­­merican — se bucură de sprijinul ţării noastre, care se pronunţă cu consecvenţă pentru lichidarea de­calajului dintre ţările în curs de dezvoltare şi ţările mai avansate din punct de vedere economic, pen­tru instaurarea unor relaţii echi­tabile, care să corespundă intere­selor naţionale ale tuturor po­poarelor. în acest cadru, relaţiile din­tre România şi Ecuador au cunoscut, în ultimii ani, un curs ascendent. Ea însăşi o elocventă manifestare a acestui curs, vizita şefului statului român este menită să stimuleze mai pu­ternic evoluţia în continuare a ra­porturilor de prietenie şi colabo­rare româno-ecuadoriene, mar­­cînd, totodată, un aport însemnat la cauza generală a înţelegerii şi cooperării internaţionale. Adău­­gîndu-se celorlalte convorbiri ce au avut loc pînă acum în capita­lele latino-americane vizitate, dialogul ro­mâno-ecuadorian care începe astăzi va permite, fără în­doială, evidenţierea unor noi şi reale posibilităţi de intensificare a schimburilor în diferite domenii de activitate — economic, tehnico­­ştiinţific, cultural şi pe alte pla­nuri — ridicînd pe o treaptă supe­rioară atît legăturile cu această ţară, cît şi, în general, cu celelalte ţări ale continentului de la sud de Rio Grande. Aeroportul „Mariscal Sucre" al capitalei ecuadoriene este pavoa­zat cu drapelele de stat ale Repu­blicii Socialiste România şi Repu­blicii Ecuador. In întîmpinarea înalţilor oaspeţi au venit pe aero­port preşedintele Guillermo Ro­driguez Lara şi alte oficialităţi ecuadoriene. Sunt prezenţi ambasadorul Româ­niei în Ecuador, Dumitru Moianu, membrii Ambasadei române la Quito. La coborârea din avion, pre­şedintele Ecuadorului adresează preşedintelui Consiliului de Stat al României un călduros salut de bun venit şi îşi exprimă convin­gerea că vizita sa va duce la strîn­gerea relaţiilor între cele două ţări şi popoare. La rîndul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu transmite un salut călduros din partea Consiliului de Stat şi a sa personală, din partea colaborato­rilor care îl însoţesc şi a întregu­lui popor român. Se trag 21 de salve de artilerie. Reactoarele forţelor militare ecua­doriene, care au însoţit aeronava prezidenţială de la trecerea fron­tierei, zboară la o mică altitudine deasupra aeroportului şi înclină aripile în semn de salut. In continuarea ceremoniei sunt intonate imnurile de stat ale României şi Ecuadorului. De preşedintele Nicolae Ceauşescu se apropie primarul oraşului Quito, Sixto Duran Ballen, care îi înmînează diploma de oaspete de onoare al capitalei ecuadoriene, precum şi cheile oraşului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­dresează un cuvînt de mulţumire primarului, precum şi populaţiei oraşului Quito, căreia îi urează mari succese în activitatea pentru dezvoltarea Ecuadorului, sănătate şi fericire. „Consiliul municipal al oraşului Quito — se arată în diploma de onoare — considerînd că prezenţa excelenţei sale, domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al României, reprezintă o mare cinste şi mîndrie pentru ca­pitala republicii, că importanta sa vizită oficială, avînd ca scop apro­pierea faţă de popoarele lumii, confirmă tradiţia legăturilor afec­tive existente între noul şi vechiul continent, că naţiunea română, avînd profunde rădăcini în cultura latină, menţine legături spirituale cu popoarele hispanice, moşteni­toare, prin intermediul Romei şi al Spaniei, ale măreţului patrimo­niu roman, care a unit puternic multe naţiuni din răsărit şi apus. (Continuare in pag. a 6-a) • LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ CULESUL ROADELOR TOAMNEI, cu maximă urgenţă, pînă la ultimul bob! • RECOLTAREA PORUMBULUI — OBIECTIV PRIORI­TAR ÎN ZONELE SUDICE ALE ȚĂRII • ÎN URMĂTOARELE ZILE, SĂ SE ÎNCHEIE PESTE TOT RECOLTATUL FLORII SOARELUI • SFECLA DE ZAHĂR _ DIN CÎMP LA FABRICI CONFORM GRAFICELOR STABILITE • LEGUMELE — ADUNATE CU GRIJĂ, SĂ IA DRU­MUL PIEŢELOR SAU FABRICILOR DE CONSERVE. SURPLUSUL SĂ FIE DEPOZITAT SAU SEMICON­­SERVAT ÎN UNITĂŢI Este vremea culesului. Este vre­mea cînd lucrătorii ogoarelor îşi încununează eforturile depuse de-a lungul unui întreg an, strîngînd în­tregul rod al muncii lor. Este vre­mea cînd fiecare zi, fiecare ceas e preţios. Pentru că fiecare oră cîşti­­gată înseamnă tone de produse re­coltate, transportate, puse la adă­post în magazii, în silozuri, trimise consumatorilor, ori transformate în conserve. Iată de ce, pe ogoarele ţării, oameni şi maşini lucrează din zori şi pînă seara tîrziu, chiar şi noaptea, la lumina farurilor, pen­tru a aduna întreaga bogăţie a toamnei. Şi totuşi... Ştirile sosite la redac­ţie, con­semn­în­d eforturile, dăruirea cu care muncesc majoritatea coo­peratorilor, mecanizatorilor, lucră­torilor din unităţile agricole de stat, ne aduc la cunoştinţă că, pe alocuri, ritmul culesului este, încă, lent. Cum subliniam într-unul din nu­merele noastre trecute, volumul lucrărilor de recoltare este deosebit de mare : avem, practic, de strîns recolta de pe mai mult de 3,3 mili­oane de hectare. Faptul că această acţiune, de importanţă naţională, trebuie încheiată în decurs de 3—4 săptămîni impune o maximă con­centrare a forţelor, organizarea exemplară a muncii, folosirea tu­r­turor mijloacelor de care dispun unităţile agricole, a timpului bun de lucru. Ce avem, practic, de fă­cut ? în primul rînd, dat fiind că în zonele sudice ale ţării, porumbul din hibrizii timpurii a ajuns la ma­turitate, să se treacă, din plin la culesul acestuia. De altfel, în unele judeţe — Dolj, Olt, Teleorman, Ia­lomiţa, Ilfov, Constanţa, Tulcea, Arad, Mehedinţi etc — se lucrează intens la recoltat, în alte judeţe însă — Brăila, Buzău, Timiş, Bi­hor, Prahova, Dîmboviţa, Argeş — culesul se desfăşoară cu mult sub posibilităţi. Avînd în vedere că pe o mare parte din suprafeţele ocu­­pate cu porumb urmează să se cul­tive grîul, este absolut necesar să se urgenteze culesul, eliberarea a­­cestor terenuri, astfel încît să se poată trece imediat la pregătirea lor, corespunzător condiţiilor speci­fice ale acestei toamne. Deosebită urgenţă prezintă recol­tatul florii soarelui, care, în zonele sudice şi centrale ale ţării, a ajuns de mult la coacerea deplină şi în­cepe să se scuture. în numeroase u­­nităţi, această lucrare a fost înche­iată sau se apropie de sfîrşit. Este nevoie, însă, ca şi în unităţile ră­mase în urmă să se depună toate eforturile, astfel ca, aplicîndu-sa metoda treierişuilui direct din lan cu combinele, să se strîngă, în ur­mătoarele zile întreaga recoltă. Deşi unităţile agricole au întoc­mit, împreună cu fabricile de za­hăr, grafice de recoltare şi livrare (Continuare In pag. a 3-a) în pag. a 3-a • UNII AU ÎNCHE­IAT CULESUL, LA ALȚII COMBINELE STAU, IAR FLOAREA­­SOARELUI SE SCU­TURĂ • V-ATI ASIGURAT CARTOFII DE SĂMÎN­­TĂ, I-ATI DEPOZI­TAT CORESPUNZĂ­TOR? ÎN CÎMP, ÎN ZOOTEHNIE ACORDUL GLOBAL sporeşte rodnicia muncii ANCHETĂ ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA La Comana, Grădina şi Agigea, la Cotu Văii şi Cumpăna, la Mihail Kogălniceanu, Tătara şi Viişoara, practic în cele mai multe coopera­tive agricole constănţene, fiecare cooperator şi mecanizator se stră­duieşte să facă tot ceea ce depinde de el, de hărnicia şi priceperea lui, pentru a realiza producţii cît mai mari, cu cheltuieli cît mai reduse, între altele, îşi spune cuvîntul şi acordul global. Comana, întrecerea desfăşurată pînă la 23 August continuă în a­­celaşi ritm, cu aceeaşi răspundere. Bilanţul întrecerii­ măsoară cu fi­delitate hărnicia oamenilor. — La grîu — ne spune tovară­şul Onesim Cuciureanu, inginerul şef al cooperativei — am obţinut de pe 950 hectare o recoltă medie de 4 100 kg faţă de 3 700 kg plani­ficate. Am livrat statului 3 100 de tone­.­ La porumb vom realiza cu cel puţin 2 000 kg de boabe la hectar peste prevederi. Sporul se datoreşte eforturilor suplimentare depuse de cooperatori şi mecani­zatori la întreţinerea culturilor, la asigurarea densităţii optime, la irigaţii. Stăm de vorbă cu cîţiva dintre semnatarii contractelor-angajament de muncă în acord global, cu Va­sile Bălăceanu, Nicolae Stoica, Ni­­culina Stancanu, Tudora Nica... — Am întreţinut două hectare cu porumb, ne informează Nicolae Stoica. Producţia pe care trebuie s-o predau mi s-a părut mare, dar după cum se prezintă l anul acum, la vremea culesului, voi realiza cu vreo cinci tone mai mult. La tari­ful de 203 lei pe tonă voi avea un venit de 2 233 lei pentru re­colta planificată, la care se va a­­dăuga 30 la sută din depășire, în natură. Voi fi primul la recoltat, că de această lucrare depinde fi­nalizarea angajamentului... — în întrecerea socialistă pentru producţii cît mai mari, ne-a ar­gumentat inginerul Dumitru Nicu­­lescu, şef de fermă zootehnică la cooperativa agricolă Mihail Kogăl­niceanu, acordul stimulează mun­ca de calitate şi răspunderea pen­tru utilizarea bazei materiale, a rezervelor existente. Pe aceste căi unitatea a reuşit, în numai şapte luni, să realizeze efectivele de animale prevăzute pentru sfîrşitul anului : 1 250 de bovine, din care 800 de vaci şi juninci gestante. Natalitatea a a­­juns la 95 la sută. 350 de viţei au fost livraţi îngrăşătoriei, în nu­mai 10 luni va fi realizată şi pro­ducţia anuală de lapte-marfă : 7 500 hl. Tarifele de plată în acord global — 50 lei pentru un hectoli- MIHAI BORZA (Continuare in pag. a 3-a) EXAMENUL VA FI CONFIRMA­T DE PRACTICA VIEŢII GÎNDURI ALE UNOR PREŞEDINŢI DE COOPERATIVE AGRICOLE CARE AU TERMINAT CURSURILE ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU" Informam cititorii, zilele tre­cute, despre o nouă promoţie de absolvenţi ai cursului de un an pentru preşedinţii de cooperative agricole de producţie, curs ce s-a desfăşurat în cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu". în urma dis­cuţiei pe care am purtat-o cu un grup de foşti elevi ai acestei şcoli superioare de partid, revenim cu noi amănunte. Interlocutori : Con­stantin Bădiţă, preşedintele C.A.P. Salcia, judeţul Mehedinţi, Nicolae Hădade, preşedintele cooperativei agricole din Buciumi-Sălaj, Con­stantin Lefter, preşedinte la coope­rativa din comuna Cocora-Ialomi­­ţa, Andrei Gromesh, preşedintele C.A.P. Hosman, Sibiu­. Ce a însemnat pentru dum­neavoastră, ca oameni, ca activişti de partid, ca şefi ai unor unităţi, anul acesta petrecut in amfitea­tre ? ! Am avut prilejul şi pentru aceasta trebuie să mulţumesc par­tidului, activiştilor U.N.C.A.P. cadrelor didactice ale Academiei, care au venit în m­ijlocul nostru, să-mi îmbogăţesc cunoştinţele, să-mi clarific o serie de proble­me care mă frămintau, să fac un schimb de experienţă de mare fo­los pentru activitatea mea viitoa­re, spune Andrei Gromesh. — Concret, ce v-a dat în plus şcoala pe care aţi absolvit-o re­cent ? — în primul rînd am învăţat multe, răspunde Nicolae Hădade. Ca preşedinte, îmi voi putea ono­ra mult mai bine mandatul. Ştiu acum ce înseamnă şi cum trebuie făcută o analiză economică, am cunoscut o serie de tehnologii noi pe care sînt hotărît să le aplic şi la C.A.P. Buciumi. Abia acum mi-am dat seama cită risipă se făcea în cooperativa noastră la fu­raje, datorită neprelucrării aces­tora. Pierderi şi de ordin cantita­tiv, dar mai ales de ordin calita­tiv. De aceea, primul lucru, sau printre primele, căci mai e şi campania de toamnă, arături şi în­­sămînţări, va fi să luăm măsuri pentru înfiinţarea unei bucătării furajere şi a unei mori de tocat furaje. Ne va costa această in­vestiţie, dar suma este incompara­bil mai mică faţă de pierderile de pînă acum. Tot aici, la şcoală, am învăţat ceea ce înseamnă optima dimensionare a fermelor. Noi avem o fermă pomicolă mare de 507 hectare. Or, după cite am învăţat, dimensiunea optimă ar fi de 200 de hectare. Va trebui să perma­nentizăm oamenii în acest sector şi să introducem şi la pomicul­tură venitul garantat. Intervine Constantin Bădiţă : — Aş vrea să spun şi eu cîteva lucruri. Ca şi colegul meu, Nicolae Hădade, sunt înscris în anul al pa­trulea la un liceu agricol. Nici nu vă puteţi închipui ce ajutor pre­ţios îl constituie pentru mine, ca preşedinte, anul acesta petrecut în Academie. Aş vrea să spun doar că odată reîntors la Salcia voi căuta să aplic cît mai mult din AUREL PERVA (Continuare în pag. a 2-a)

Next