Scânteia Tineretului, octombrie 1949 (Anul 4, nr. 152-178)
1949-10-01 / nr. 152
Din toate colturile Uimii, pnvirile 4 milioane de tineri se indreapta cu admirafie 51 Incredere spre tara in a carei inima se gaseste Moscova. Tineretul acestei tari le-a devenit drag si apropiat, le-a devenit exemplu cälauzitor in lupta pentru pace. „Noi avem nev°« de prietenia voastra in primul rand pentru a asigura o pace traipicä...“ a scris un tänär din orasul englez Milwall tiperetului din Uniunea Sovieticä. — Noi ?tim cä pentru asigurarea päcii gi progresului trebue sä se desvolte gi sä Intäreascä legäturile de prietenie intre tiperii tuturor tärilor" au scris tinerii minieri din Scotia, comsomolistilor minieri din U.R.S.S. in timp ce imperialistii singlo-americani incercau sä incujbe ura ipipotriva tineretului sovietic in inimile Hopretului din Anglia gi Alperipa, la pestivalul Tineretului de la Praga, un tänär american särutand PP un comsomolist a spus: „Asa cum am luptat impotriva hitlerismului, vom lupta impreunä si impotriva celor ce vor un nou räzboiu“. La Congresul Mondial al Tineretului Democrat, si la Festivalul de la Budapesta, tinerii din 80 de täri si-au manifestat prietenia fatä de tineretul Järii Socialismului. ,,Exemplul vostru ne insufletegte in lupta pentru pace“. Aceste cuvinte au fost spuse de toti reprezentanfii. Iatä, publicäm mai jos, märturii vii ale acestor cuyinte: „Tineretul spaniol aree un respect adänc gl o deosebitä dragoste pentru lniunea Sovietica, care este ip. fruntea fortelor pacii” . _ "Sunt c&fiva Ignacio unj decand hpor. CALLEGO (je[g hitleriste se Secretar al Or- [^regeau spre .... « barlogul lor, sub ganizatiei Tine- l0vftm ^edsiretului Socialist a[g eroippi Arunuicat spa- Jnate S°vieticq. A nioi. turtei Franco ofe-----------------------— rise un milion de oameni pentru apärarea Berlinului. 451«?i el igi Teinpefte aferta sa ifl nouii lui stäpäni, afirmänd cä dacä ar isbucfli räsboiui „in Spania, bärba.fi. femei gi copii, vor Iqa urmele impotriva Uniunii Sovietice si täri- Imr cu democrafie popularä“. Asasinii poporghii spaniol, vfirbegie cu gi cum ar putea conta pe popor. Dar in realitate poporul spanhi U utilfte de moarte pe cälqul lui fi n’are altä preocupare deed I sc ristoarne regimul acttwl. In realate poporul fi tineretul nostru s r tr pentru atäfätorii la räsboiu aceeqgi urä pe care 0 simlea eri, fafq de hitlerifti. Tineretul spaniol are un respect adanc fi o deosebitä dragoste pentru fara socialismului. Uniunea Sovieticä care este in frunteq farfeior päcii, Uniunea SQvipticä. (1 fast iqtotdequna prietenul pel v\ai bqn gi apärätorul CBl' rfidi \nf'oqi.t al libertäfii poporului swniol fi iatä dece tineretul spqniol n drdtä o dragoste nemqrginitä. Noi nu vom u‘tq niciodatä cq MP“ reie Stalin a fost acela care a s°FPtjf lupta poporului spaniol pentru libertate drept „lupta intregii umarutati avansate fl progresiste”. Tineretul democrat al Spaniei U poarta o dragoste adäncä. La terminarea rqSb.oiului nostru,mii fi mil fte copfi 5Pa?11Rl! au fost cqnftränsi sä emigreze curafii si pärintii lor fi au fost aruncafi in Idpare de concentrare sau de priz°nier\. Mqlfi au murit, mulfi au fost trirqifi inqpoi, cäläulqi Franco, care a cäutat sä arunce asupra copiilor ura ee 0 sivifea pentru pärinfii lor In'Qiuda marilor dificulfqfi. Uniunea Sovieticä a qdqpostit cätqvq mii de copii. Si cätä diferentä intre acei ce au avut norocul sä träiascä in Uniunea Sqvieticä fi adßi cei du rämds h Anglia, firdnid squ in alte täri capitaliste. Cei rämdfi in täriie capitaliste, au avut de suportat o soartä ingrozitoare, in timp ce copiii adäpostifi in Uniunea Sovieticä au devenit astäzi ingineri, fphificieni, doptori, viitori artisti, lucrätori calificafi, agronomi etc. Iatä cuvintele de multumire adresate de acefti tineri care au avut feriftirea de a träi in Uniunea Soviet‘(d: „nu vä exprimäm ideä otfßtii iubite Iosif Vissarionovici pmi(umirea noasträ adäncä "la care se adaugä fi aceea a pärintilor nofti si sincera recunoftintä 0 poporului nostru. Multumim Uniunii Soviqucet mmtumim lui Stalin pentru fericita noasträ tinerete. Tineretul spaniol simte o dragoste infläcäratä pentru popoarele eure inUmocraßUe populäre construesc 0 viatä nouä, mergand spre socialism- Acestea sunt sentimentele de prietenie adresate Uniunii Sovietice si furiior cu democrafie popularä care ne permit sä afirmäm cä tineretul spaniol nu va ridica niciodatä crrmele contra frafiior säi tinerii sovietici, tinerilor din tärnie cu democrafie popularä. Tineretul spaniol nu va värsa sängele lui pentru a spära interesele miliardarilor americani‘ Dir, raportul tinut la al II-iea Congres al R.M.T.D. „Tineretul chinez este ferm convins cä va cuceri noui victorii inväfänd de la Marea Uniune Sovieticä” Avem oare in HSIAO-HUA ? Desigur. Pe plan conflucätorul de extern imperialigtii legipi.ei tinerefui- americani inceapca lui chir,ez la sä foloseascä pe la Festivalul dela chefi lor, Ciang-Kai- Budapesta | shelli % _________ ___Syngnam Rhee pentru a forma o aliantä app-comunistä, pentru a btoca noua China, in timp ce Mac Arthur reconstrueste Japonia pentru a constitui din ca 0 bazä jquitjifä indreptatä impotriva Uniunii Sovietice gi a f hinci Pe plan intern. — tot ceeace am mostenit dela vechea societate, — mizerie si stare inapoiatä. In economia noasträ nationalä adualä, productia industrialä atinge numai 10 la sutä, in timp ce productia agricolä forrpeazä 90 la suta din venitu! nostru total. Dificultätile noastre sunt enorme. Cu toate acestea trebue sä recunoagtem cä dificplfjjtie prin care a trecut poporul phinez in ultimii 100 de ani au fost gi mai mari decat cele actuale. Tineretul gi poporul chinez a fost pus if) fata enormelor di. fiC|41t t p® rare le-a ínvins cu succes. Dupä revolu|ia din Octombrie, poporu] si tineretul sovietc au trecut prin areleasi greutäti sau poate prin greutäti si mai mari decat ceie care ne stau nouä azi In fatä. Irppapalistii sperau in präbu s'rea regimului sovietic. Dar poporul gi tineretul sovietic, sub conducerea lui Len’11 gi Si din a trecut peste toate dificultätle ivite si au cucerit victoria. Ei au construit un märet si glorios Stat Socialist. Uniunea Sovieticä este invätatoarea noasträ de azi. Tineretul chinez este ferm convins cä va cuceri noui victorii invätand de la Marea Uniune Sovietica. Din raportul tinut la al II-lea Congres al F.M.T.D. „In lupta pe care o ducem tineretul sovietic constitue pentru prim exemplu” ..Desvolterea de arthür mocrat'ei in Ger- HONNEKER matlia Se dat;,reMe HQNNEKER !n pr.mu] ränd aju pregedinte ai torului generos al uniunii tine- Uniunii Sovietice ?i retulul liber al glorioasei sale German, armate care a permis ca milioane de —r- r-— - tineri germani sa se indrepte in present pe drumul progresului. Uniunea Sovieticä s’a dovedit a fi adeväratä prietenä gi sprijinitoare a poporului gi tineretului german. Datoritä ajutorului Uniunii Sovietice, forte in progresiste ale poporului german, au fost capabile sä stabileascä un regim democratic in Estul Germaniei. Acest regim democrafic a gi pätruns adanc in inima gi congtiinta milioanelor , de tineri germani. Noul regimm democratic a dat tineretului drepturi politice, drepturi la muncä, la locuinta la educatie gi fericire, care servesc de exemplu pentru intreaga germanie. In lupta pentru Pace pe care o ducem, tineretul sovietic constitue pentru noi un exemplu mare. Noi suntem recunoscätori gi fericifi cä Marea Uniune Sovieticä, gimenialul ei Conducätor. Generalissimul Stalin ne ajuta permanent pentru a duce cu succes lupta pentru democratizarea Germaniei. Aceastä luptä deschide noui perspective t’neretului geman". Din raportul tinut la al II-lea Congres al F.M T.D ..Prietenia dintre tineretul democrat italian $i tineretul sovietic se ca intdri $i mai mult ’ 7 Tineretul demo- ENRICO Cr?t d n lti]li !’ ,Ur berlinguek mär.jte cu adnura. (is faplele eroice ale Membru supic- Comsomolului. Eant in Conduce xcmnlul gloriOSului rea Partidului. Comsomo, insufle. Comunist Ita- , . , , teste tineretul de. I mocrat italian in lupta sa pentru independinta (arii nPfisfre, pentru libertate, democratie si pace. Tanara generalis a Raliei, arata un interes din ce fh'ce mai mare, pentru viata gi munca tineretului sovietic. Acum doi ani, facand parte din delegatia tineretului italian ?.m vizitat Uniunea Sovistica. Intorcand d ns In Italia, noi am povestit d.'spre viata tineretului sovietic. Invins greu sa apát entuziasmul cu car*pr.u fost primit? comunicarile noastre de raTra tinerii italieni atat in Roma cat gi la Neapole, Milano si Totino. Redactia ziarului „Detagamentul", ziarul nostru de tineret primegte un mare numar de scrisori prin care i'iperii Ihlieni cer sä se povesteascä cat mai pe larg despre Uniunea Sovieticä, •espre Comsomol. Ca si intregul tineret italian imi exprim convingerea cä prietenia dintre tineretul Italian gi tineretul sovietic ne va intäri gi mai mult. Din declaratiile fäcute ziaruliji „Consomolscaia Pravda" cu prilejul celei de a S6-a aniversare a Comsomolului. Tinerele membre ale Uniunii Tineretului popular Maghiar, intampind cu bucurie pe tinerii mineci sovietici rrelegati la cel de al II Congres al F.M.T.D. Zorile se iveau in fägii roglatice prin ceata ce plutea deasupra Volgei. Apoi de dupä deal se aräta un ochiu de soare arämiu, inväluit In fumul aruncat din fcolgug de cogurile uzinelor. Staiingradul, Oragul Erou \ iticepe sä träiascp o zi nouä. Rena Crasnoiarsc, un capät al oragului, panä la uzina de tractoare, celälalt capät, dealungul celor 60 de km. cätine orasul de pe malurile Volgei, schelele gantierelor, curjile uzinelor, prind viatä. Se reconstruesc cele 41 000 case de locuit, cele 120 de gecli, 180 de grädini(e de copii, teatrele, cluburile muncitoregti, marile intreprinderi industriale,—toate cate au fost distruse de corbii fascigti. Trebue de construit ceeace nu a ezistat pänä acumy, marile construct" din cadrul planului cincinal de dupä rszboi! 1150 brigäzi de tineri, in Industrie gi construct" muncesc pentru a lecui cät mai grabnic ränile räzboiului. Iatä strada Octombrie. Pe timpul zileior si noptilor lui octombrie 1942 pe ajei se dädea luptä pentru fiecare casä. Toate acestea le {ine bine mlpte comsomplistul Terentiev. Avea pe atunci 17 ani gi de 14 ani mers in recunoagtpre. fi’a uitat grozäviile acelor zire. Parpä inadmn? bätea un vijcol de te däräma din picioar#. Iti ingheta mana pe urme. §i obuzele cädeau längä aceastä casä, de pe strada Octombrie, la reconstruirea cäreia a muncit gj el Atunpi. |n Qprotfutrje lui 1942 casa stätea cu ferestrele cugeate ca niste orbite färä ochi, cu zidurile därimate, arse. Acum iat-o, mai frumoasä decät era Inainte. La fel gi corrigomoligtul Egorov, care cu Incä cipe] tovarägi a apärat 0 cagä din raionul Vopogilov chiar gi atunci cänd a fost grav ränit Astäzi, gi el participä la reconstruirea paselor därarmate, find unul dintre cei mai buni zidari ai oragului. Cu aceiagi gitejij cu care au luptat pi apärätorii Stijlingfapufijj, muncesc astäzi mii de comgomoligti pe gantierele de construtcjie, in uzinele-gigant ale pragului. Dacä il intregi pe comsomnplistul Ninenco, responsabilul brigäzii de tineri zidani, cate case a reconstruiii a fäcut, ca iti va päspimnde . Ehe, tovaräge, nu mai socotim case ci sträzii Panä de avant este munca tinerilor din Oragul Erou. Anul trecut, comsomolistii si tinerii din prag, au econormisit 7.600 tone metal si 350 mii ipng combustibil. Comsomoligtii de la uzina „Octopilfie Rogu” au fost initiatorii migearii pentru economie. Pe zile trpee, pragul se schimba, ranile se lecueste pe portile uzinei de tractoare, iese la fiecare 3 minute cate un nou tractor „Stalinei”. In fiecare zi noui case sunt redate vietjj. $i la toate acestea tineretul pffjcjpä aetjy, aga incat, pe drept cuvant oamenii sovietici numesc Stalingradul „un prag al tinerilor". Cänd la 25 Augusta i Moscova a avut loc Conte, firtta Partizanilor Päcii din U. R. S. S., la uzina „Qctombrie. Rosy pprasofhqigfii au organizat yn meeting. Luând cuvSntul, comsorponistul victor eqlutvin, cunoscutul otelar din Stalingrad a spus: — Nu vom permite sä se mai rppete uq qop Nu vom permite cq pragul noastru sä sqfere din apä, ca munca noasträ sä fie distrusäl Nu vom permite ca fratii nostri sä rämänä orfani, ca mamele noastre sä.gi plängä copiii mar{i pe front. * Pe timpul acela, in Intreaga Uniune Sovieticä milioane de comsomoligti intampinau prin noui victorii in munca cel de al Xl-lea Congres al Comsomolului. La 2 Februarie 1949, in orägelul Leninsc din regiunea Andijan din R. S S. Uzbecä, plecau cateva sute de comsomoligti.. Se indreptau spre Cazahstan, spre „Stepa Flämändä”. — Bet_Pac-Dala.. aga se numegte in limba cazahä aceastä stepä. §i cuväntul parcä exprimä toatä pustietatea, toatä abijitatea gtepei. Pe 0 intindere de mii de hectare, ochiul intälnegte doar nisip gi ierburi uscate. Raul -Sarä.Su, care curgea pe ajei gi-a schimbat cursul de multi ani gi albia lui uscatä bräzdeazä trist stepa... — ,,Te vom cuceri ,,Stepä Flynändä’’ au spus com. sumongtii. „In locul tau se vo iptinde 0 gradina roditoare, au spus comsomoligtii, Saidatpadjan Curbanov tractorist de la S. M. T. Leninsc regiunea Andijan si Casan Matiaculov, responsabilul unei brigazi de tineri colhoznici din colhozul „Socialism” din raionul Leninsc . Ce i-a indemnat pe cei doi comsomoligti, ca gl pe ceilalji sä-si päräseascä colhozul drag, familile, tovarägii ?! Plece un acest pustiu arid, unde 18 ore domnegte o cäldurä inäbugitoare? — Vom munci mult gi vom aduep apa. apoi vom transforma pustiul gi vom planta mult bumbac. Bumbac alb ca neaua... Din el se vor face rochii, cämägi, haine... Ei vorbesc aga, parcä bumbacul va fi cultivat mäine, caci viitorul este aproape de tot gi cu fiecare zi, prin fiecare depäsire de normä, viitorul se apropie si ma mult. Iar viitorul e clar, e comunismull. ..Din bumbac se vor face rochii, cämägi, haine” Astfel au vorbit Saidamadjan Curbanov gi Casop M.: tiaculov, comsomoligtii din Uzbechistan... In ziua de 26 Februarie 1949, 2000 de tineri muncitori, studenti, elevi, tineri ingineri gi artisti din Leningrad s’au «dunat un ul« cm mar« a pantulici Tavricesc unde avea loc un meeting. Se discutä scrisoarea pe care tinerii din Pensylvania de Est (America) au trimis-o tineretului din Leningrad. Tinerii din Pensilvania aratä in aceasta scrisoare cä simnt prnvingi cä doar unind fortele tineretului democrat din toatä lumea, lupta impotriva atärätorilor la räzboi poate fi cägtigatä. Rand pe rand, tinerii care se urcau pe tribunä igi exprimau dorinja lor fierbinte pentru pace, hotärirea de a lupta pentru apärarea päcii. — Eu gi tovarägii mei, spune elevul gcplii de Arhitecturä gi Picturä No. 9, Machin, ne pregätirij sä construim case frumoase. Noi nu vrem ca aceste clädiri sä se distruse de un nou räzboiu. Scrisoarea pe care au trimis-o tinerii din Leningrad tineretului din Pensylvania exprima dorinta adäncä a tineretuluisovietic de a colabora cu tineretul democrat din lumea intreagä pentru cauza apärärii päcii. . ..Noi sustinem cu tärie politica guvernului nostru sovietic, care cu hotärire gi consecventä luptä pentru pace gi prietenie intre popoarele tuturor tärilor, pentru reducerea inarmärilor, pentru interzicerea armei atomice. Tineretul tärii noastre luptä activ pentru vnltutea tineretului democrat gi sustine fiecare mäsura luatä cu scopul de a intäri pacea... Räzboiul poate gi trebue sä fie inläturat. Aceasta 0 de,iese popoarele Uniunii Sovietice gi poporul Statelor Unite ca gi toate celelalte popoare din lume. Aceasta 0 doregte gi tineretul tärilor noastre gi tineretul celorlalte täri. Vä chemäm, tineret progresist din Philadelphia Impreunä cu intreg tineretul democrat din lume sä duceji o luptä neincetatä pentru pace gi democratie in lumea intreagä. Träiascä prietenia intre tineretul progresist din Anerica gi tineretul din Uniunea Sovieticä" • intr’o scrisoare trimisä colegilor de peste hotare de cätre studentii Universitäti din Kiev, acestia spuneau: „Guvernul sovietic ne-a creat toate conditiile pentru a inväta. Noi ascultäm lectiile profesorilor gi acamelicienilor in amfiteatre luminoase, folosim gratui ärtile, iar cei care si-au luat la timp toate examenele ipätä bursä. Noi träim in camerele spatioase gi cu ■de ale cäminului, iar timpul uiber ni-1petrecem Tn •lubul studentesc. Fiecare dintre noi simte grija Guvernului indreptatä asupra lui. Cu 0 deosebitä grijä sunt inconjurati luptätorii gi invalizii din Marele Räzboiu de Apärare a Patriei In cäminul universitqtii, pentru ei sunt rezervqte cele mai frumoase camere. lor le sunt asigurate toate cele necesare vietii gi studiului. latä de pttdfi isvalidul cU räzboiu Akeacei Mihaitiugin, student in anim IV al Facultät H Juridice. El träegte intr’o camerä frunpoasä, se bucurä de hr’anä gratuitä, iar bursa de stat o cheltueste pe cärtiul teatru... Noi, studentimea sovieticä, cäreia li este scumpä bucuria picii le spunem tinerilor gi tinerelor din lumea intreagä cärora deasemeni ca 5! nouä le e gemricä pacea: ,,Umär la umir Noi multi la numär, Pacea s’o apäräm1'. Tovarägi, fortele noastre, fortele tineretului demoerat din Intreaga lume sunt de ne-invips. Stränget! rändurile cu gi mai multä hotärire in lupta noasträ comunä gi sfantä, impotriva reactiunii mondiale, impotriva atitätorilor la un nou räzboiu mondial”. Astäzi, poporul sovietic, zidegte compnismul. Com.somoligtilor li sa spune tineri ziditori ai comunismidui. Viatä ferieitä igi construegte tineretul sovietic. Sub directa indrumare a tovarägului Stalin, fericita generatie stalinistä träegte aga dupä cum spun studentii din Kiev in scrisoarea lor, simtind necontenit grija guvernului sovietic. „Tineretul sovietic igi iubegte cu caldura Patria sa socialists, gi nu odatä a apärat-o cu arma in marja E! gi in viitor este gata sä raspingä cu hotärire pe acei ce vor indräzni sä ridice mäna asupra sfantului pämänt al Patriei noastre’’. (Ersova. Cuväntgrq la riportul lui N Tihonov tinut la Congegul Partizahuar Padi din U. R. S. S.). De treizeci si doi de ani popoarele Uniuniii Sovietice apärä cu consecventä cauza pacii. In anul 1917, pe steagurile tinerii Republici Sovietice era scris cuväntul „PAGE”. Cuväntul acesta sträiul ceste märetul astäzi pe drapelele Uniunii Sovietice Tineretul sovietic nu vrea ca räzboiul sä-1 indepärteze de bucuriile muncii creatoare. El nu vrea ca milioane de tineri sä fie asvärliji de cätre imperialisti intr’un nou mäcel. Deaceia el ii luptä cu atäta infläcärare impotriva atafätorilor la un nou räzboiui de aceaa susfine cu atäta cäldurä migrarea popoarelor pentru o pace trainicä, pentru un viitor fericit al ortenirii intregi. Urmänd indicatiile mareiului inteleptului invätator al tineretului, I. V. Stalin, tineretul sovietic duce o luptä consecventä pentru intärirea colaborärii internationale a tineretului. Tineretul sovietic merge in primele ränduri ale tinerilor luptätori pentru pace i:ifläcäränd prin exemplul säu milioane de tineri democrati de pe intregul glob. La conferinta Partizanilor Paci! din U. R. S. S. a räsunat puternic glasul reprezentantului tineretului sovietic, secretar__ C .S. Gomgomol.' Iorgova: ....Tineretul sovietic igi unegte glasul sau cu glasu! intregului popor sovietic gi spune razboiului- NU"' Tineretul sovietic sub conducerea Partidului Bolgevic si a Guvernului sovietic nu va cruta gi in viitor freie sale, cunostintele gi talepitele sale in numele intäririi Patriei Socialiste care merge in fruntea intregii omenin progresiste”. „Tineri, unitivä! inainte pentru q pace trainicä democratie, libertate gi Indepemjenta nationalä a pa‘ paareier gi m riltor md letto”. Pentru pace trainicä pentru democrafie popularqj Impotriva arätätorihr la un nou räzboi! Afida P. Golub a TiHwwTypr m, m Comcomplistul Cafarov, responsabilul brigazii de tineret sectorul Nr. 2 al combintului „Kirovneft” este initiatorul miscarii de prelungire a timpului de lucru a sondelor intre perioadele de reparatii, pentru a mari productia de petrol. Inainte sondele din sectorul lui lucrau numai 23 de zile, dela o reparable la alta. Acum, eie luaregzä 76 de zile. Timpul de activitate neintreruptä a sondelor s’armärit de trei ori gi s’au descoperit noui posibilitäfi pentru ridicarea productivitätii muncii. Copisomotistul Cafarov fi brigada lui n’ar fi putut obfine aceste succese deosebite, dacä ei n’ar fi cunoscut temeinic tehnologia exploatärii petrolului, dacä n’ar fi respectat cu strictefe regimul exploatärii sondelor, dacä n’ar fi introdus precizia gi organizatrea ti munca. Comsomplistul Cafarov fi tovaräfi lui au fost disfinfi Cu insigna „Fmntar al intrecerii socialiste’’ g! au fost Inseri fi in Cartea de Onoare a Comsomolului. Fi au demonstrat in moi strälucit Inalta lor mäestrie, tehnicä, intelegerea profundä a datoriei ior patriotice fi dorinfa de a-fi da toate forfele fl cunoftintele pentru indeplinirea inainte de termen a planului cincinal, pentru a-fi bine cuvantul dat in scrisoarea adresatp tovaräfului Stalin. Aceste succese insemnate constitue un apart mare in lupta tineretului sovietic pentru pace. Cänd mai mult petrol, Cafarov fi tovaräiii lui ajutä la dezvoltarea Industrie! sovietice, la mecanizarea agriculturi. De aceea ei uräsc pe apärätorii la räzboi. In inimile lor ivänig ipiyotrivq ivceniatarilor Imperianfti la un nou räzboi, clocotefte canetrolul in märuntaieie nelinistite ale Tadjikistanului. $i precum ränesc valwile de petrol din sonda perforata, a?a vor izbucni valurile de urä impotriva acelora care doresc sä vadä fäfnind iar sänge din inipiile tineretului sovietic. AGA HUSEIN CAFA RO V LIDIA FOMINA Este fiica unui electrician, cand tatal ei a plecat pe front, Lidia si-a intrerupt studiile fi a inceput sä munceascä la uzina, pentru a-fi ajuta famuilia. Dupä terminarea räzboiului a intrat in conservatorul din Moscova, färä a päräsi munca la uzina pe care a indrägit-o. $i mai inainte a obtinut succese frumoase ifi cereurile de amatori tfe dans! Cu cätä dragoste inveselea ea in spitale pe soldatii räniti in timpul räzboiului, pe muncitori din uzine, din ea, ploatärile de turbä, de pe ogoarele colhoznice! Ce bucurie simtea ea väzänd cä la primele acorfiuri ale muzicei incepeau sä licareascä ochii ascultätorilor, iar muncitoriiI spuneau: „Tovaräfa artista, viziteazä-ne cät mai des Poporul sovietic iubeste munca, dar el apreciazä fineatrul, muzica, cäntecul fi poezia. Cum a spus Vladimir Maiacovski: ,,Si cäntecul fi versul sunt bqmbe fi steaguri Si glasul poetului ihfläcäreazä clasa"'. Lidia Fomina stie cä intreaga lume in frunte cu Patria ei, iubesc pacea. „Väd patria mea ca 0 grädinä minunatä de flori scäldatä de milioane de furturi electrice, priveliftea incäntatoare a clädirilor in care säläsluepe fericirea, unei varfuraate de parbori inflorili'. Räiboiul 0 vronus o impresie covncä asupra ' filierei artiste. Despärtirea de tatäl ei fi de fCoalä, trupurile schilodite ale ränifilor din spitale, uzinele distruse si oapare pärjolite pe care le-a näzut Lidia au invätat-o sä urascä pe atätqtorii la räzboi cu toatä inversunarea ei de comsomolistä. De aceea, luptä ea aläturi de tot tineretul sovietic pentru pace, pentru inflorirea industriei, agricultura, stiintei fi artei inaintate sovietice. Dar cu aceasi indarjire va sti ea sä lupte impotriva imperialistilor, dacä aceftia ii vor tulbura Pacea Patriei ei. ...................... mobi EI APÄRÄ PA CE Al ALEXANDRA DENISOVA Comsomolista Sutra Denisova din Leshozul (stafiunea silvicä) Ea-Ilfov, regiunea Saratov este 0 renumitä crescatoare de erbat . Studiind temeinic bazele agrotehnice ale gospodäriei silvice, ea cunoafte bine particularitäfile fiecärei specii de plante. Sura fi tovaräfele ei, ingrijesc cu perseverenfa fi dragoste arbumtii tineri. Regiunea Volgii este bäntuitä aproape in fiecare an de ravagiile secetei. Tinerele plantatoare insä au reufit sä creascä p?ntru colhozuri, sovhozuri fi leshozuri piteti sänäto?i fi v'gurofi. Pe fiecare hectar eie au obfinut 650 de mii de cop&cei: mesteceni, stejari, fagi. Stihii, pini, fi fi-au luat angajamentul sä ajungä la 900 mH de poefi pe ha. Feteie nu crutä nici timpul, nici munca lor, pentru a satisface comenzile ce vin din toate colhozurile fi sovhozurile din regiun . Echipa Surai Denisovg nu are grijä numai de pepiniera ei. Prmärtura aceasta, feteie au plantat din initiativa organizatiei de camsomol 50 de ha. de pädure in stepä. Acum cateva säptämäni feteie au citit, cä in Franta ardeau pädurile din Gasconia. Bogätia preiocisä a regiunei, 200 mii de ha. de päduri, ai fost incendiate de stäpänii americani, pentru a putea desface pe plofa francezä esen{a de terebentinä americanä necesarä industriei parfumutrilor. Autoritäfile franceze n’au luat nici un fel de mäsuri pentru stingerea Incendiului. Zeci de sate au fost cuprinse def marea de fläcäri. Zeci de mii de locuitori fi-au pierdut casa, averea fi multi au fost pret de vii. Nu, tinerii sovietici nu vor permite niciodatä monopoliftilor sä le distrugä tara. Lucränd cu dragoste fi pasiune pentru realizarea inainte de termen a planului de plantare a perdelelor de päduri de protectie, Sura fi tovaräiele ei luptä pentru desvoltarea agriculturii socialiste. Eie transformä natura sälbatecä, ajutand la crearea unor condifii de viatä mai fericitä, mai indestulatä.