Scânteia Tineretului, noiembrie 1949 (Anul 4, nr. 179-202)
1949-11-01 / nr. 179
„Comsomolul a contribuit la pregătirea şi organizarea întrecerii socialiste în masă, pentru înfăptuirea planului cincinal în numai patru ani. întregul Comsomol s’a transformat intr'o brigadă de şoc şi mişcarea începută din Iniţiativa lui a devenit o întrecere a tuturor muncitorilor — întrecere care a schimbat profund atitudinea faţă de muncă, ridicând-o la un nivel nemai atins vreodată. Nu există colţ unde tinerii comsomolişti să nu fi devenit celebri prin faptele lor de eroism în câmpul muncii. Ei au înfăptuit giganticele realizări ale industriei socialiste, au refăcut bazinul carbonifer din Donbas, au învăţat să învingă taiga, au pus stăpânire pe minele de aur din Siberia, au atacat întinderile de ghiaţă ale Arcticei, au luptat ca nişte lei sub pământ, deasupra pământului, în stratosferă, pentru construcţia socialismului. „Comsomolul leninist şi sub conducerea sa, întregul tineret muncitoresc — a spus tovarăşul Stalin la Congresul al XVI-lea al Partidului — a încununat întrecerile şi munca de şoc prin succese hotărâtoare. Trebuie să recunoaştem că tineretul nostru revoluţionar a jucat în această acţiune un rol deosebit”. ftg | Calinin Sub conducerea marelui Stalin, oamenii sovietici au realizat ţirea. Uzează planuri măreţe de transformare şi cucerire a naturii. Privind harta Uniunii Sovietice, atenţia este atrasă de nişte pete mari galbene, în sudul ţării. Sunt deserturile „Stepa Flămândă", stepele de lângă Aral, Kzăl,Kum, Kara-Kum. Kara-Kum a fost până în 1917 un puştiu mohorât... Galbene, înfierbântate de razele fierbinţi ale soarelui, nisipuri se întindeau nesfârşite. Nici un arbore, nici un tufiş. Din loc în loc, desenul complicat al unei cărări făcute de o cămilă, urmele unor râuri secate. „Apa este mai scumpă ca diamantul”, spune un proverb din Turkmenia. popoarele din Asia Centrală au dus secole dearândul o luptă aprigă pentru apă. In Kara-Kum au venit și americanii. In anul 1912—■ 1913 o firmă americană a proeetat să aducă printr’un canal apele lui Amu-Darly, pentru a iriga 300.000 hectare de plantaţii de bumbac. In faţa privirilor lacome ale americanilor au apărut profituri fabuloase. Americanii cereau ca plată pentru construirea canalului, concesia de a recolta fără plată timp de 100 de ani bumbacul. Dar pus, fiul a rezistat cu îndârjire. Americanii au studiat timp de un an Kara-Kum, fără a obţine vreun succes şi au plecat. Astăzi Abia In anii orânduirii sovietice a început atacul împotriva pustiului, poporul, însufleţit de bolşevici, a început lupta împotriva nisipurilor din Kara-Kum. Nenumărate echipe de geologi, topografi, hidro, geologi, au început să cutreere stepa, să străbată nisipurile fierbinţi, căutând vechea albie a râului. Partidul Bolşevic şi Guvernul Sovietic ie-au pus ca sarcină să învingă pustiul. Această sarcină a fost îndeplinită. A început construirea canalului Prima sută de kilometri a fost smulsă pustiului. Pentru prima oară au fost irigate mii tie hectare de pământ. Dar aceasta era doar începutul unei uriașe artere de apă, marele canal Kara.Kum care trebuia să facă roditor tot sudul Republicei Turkmene. La această muncă au participat mulţi comsomolişti, tineri şi tinere. Comsomolistul Ata Orazmurad a venit la construcţie din îndepărtatul aul Kemin, hotărît să nu-şi cruţe nici un efort pentru a face ca apele lui Amu.Darla să ajungă mai curând in Murga. Intre tinerii constructori au început întreceri socialiste. Sute de brigăzi de tineret au luptat pentru îndeplinirea celor mai importante lucrări. Multe întinderi din Asia centrală au fost acoperite cu o reţea de canale de irigaţie, folosite pentru cultivarea bumbacului şi a altor culturi. Au fost descoperite bogăţii imense de petrol, cărbuni, cupru, sulf. Dar numai unele părţi din pustiu au fost astfel cucerite! Rezolvarea problemei cuceririi depline a acestei zone întâmpina o mare greutate: lipsa unei cantităţi masive de apă potabilă. Un proect măreţ Pentru rezolvarea acestei probleme, savanţii sovietici au căutat să descopere posibilităţile rezervelor de apă din Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică are trei bazine deosebit de bogate in apă şi importante pentru desvoltarea economiei: bazinul Volgăi, bazinul Arai, şi fluviile din Siberia Apuseană. Folosirea Volgăi pentru energetică şi transporturile de apă, a fost realizată în mod practic. In Marea Arai, se varsă fluviile Amu-Daria şi Sâr-Darla, care conţin numai 54 km.S apă. Necesitatea anuală Insă, e de peste 40 kms. Sarcina aprovizionării cu apă a imenselor pustiuri părea de nerezolvat... Atunci s’a luat in considerare al treilea bazin de apă: fluviile Obi, Enisei și Lena, care îşi varsă apele in Oceanul îngheţat. Inginerul sovietic M. Davâdov a propus transformarea naturii, repartizând cursul apelor dintre bazine şi a legat cele trei rezervoare de apă de interesele economiei naţionale. Proectul Iul îndrăzneţ consta in dirijarea cursului unei porţiuni din fluviile Obi şi Enisei către bazinul Aral şi Caspica, către regiunile secetoase ale văii Turansc. Va fi construit un canal, prin care apa siberiană va trece in partea de Sud a porţilor Turgai, va trece prin lacul Cehar Tenghis şi prin anbia uscată a râului Irghiz-Turgai, vărsându-se în Marea de Aral. Valea Turansc "este unică în Uniunea Sovietică prin temperatura ei, care dă posibilitatea să se cultive aici diferite plante sudice şi subtropicale. Suprafaţa irigată cu apă siberiană va fi de 25 milioane ha. Evaporarea apei siberiene va uda sub formă de ploi încă 15 milioane ha. Suprafaţa împădurită va atinge alte 20 milioane ha. Aceste noui pământuri vor hrăni încă 200 milioane oameni şi vor aproviziona industria cu materii prime. Creşterii animalelor se deschid în aceste locuri perspective minunate. In regiunea aceasta călduroasă, vitele vor putea păşuna tot timpul anului. Perdelele de protecţie care se întind până la graniţele pustiurilor, vor fi împinse mai departe în deşerturile Kara-Kum, către regiunile unde iau naştere vânturile secetoase. Vaporii apei siberiene vor cădea sub formă de ploi şi zăpadă. Râurile existente şi albiile vechi uscate se vor umple din nou cu apă şi vor readuce la viaţă un teritoriu de 5—6 milioane km. p Proectul prevede realizarea acestor lucrări în etape succesive. Realizarea proectului va crea o bază energetică pentru regiunea industrială din Ural în cantităţi de zeci de miliarde de kw.ore anual. In Sud-Estul Uniunii Sovietice se va forma o bază energetică care va asigura desvoltarea industrială a unei întinse regiuni.. Proectul prevede lichidarea focarelor de formare a vânturilor secetoase in pustiurile văilor Aral, Caspice, și salvarea acestor regiuni de influenţa distrugătoare a vânturilor secetoase. Tinerii sovietici în frunte cu glorioşii comsomolişti, care au participat la construirea canalului ,,Stalin" din Fergana şi ,,Kara Kumi" din Kazahstan, vor sta şi acum în primele rânduri la realizarea măreţului plan de fertilizare a Asiei Centrale. Peste 15 ani Ne uităm la nemărginitele întinderi ale pământului sovietic şi vedem ceeea ce va fi peste puţini ani. Pe pământurile aurite ale viitorului s’au întins culorile azurii ale nouilor mări. Măreţe baraje şi uzine hidroelectrice ne minunează prin arhitectura lor. Pe suprafaţa albastră a canalului, mărginit de păduri, grădini şi câmpii, circulă vapoare oceanice, leşgând mările Carsc,Bacu, Bacu,Irkutsc. Ele salută prin şuerul sirenelor caravanele de cherestea, vapoarele încărcate cu cereale, carne, bumbac, peşte, fructe. Dincolo de porţile Turgaiului se întind păduri masive, livezi, vii. Pe maluri sunt împrăştiate oraşe cu casele înecate în verdeaţă, întinderile fără margini ale Asiei Centrale şi Cazahstanului sunt înverzite, păduri, livezi, plantaţii, bostănării înfloresc sub soarele orbitor. Când se lasă seara se aprind de la o margine la alta a fostelor pustiuri, lu- ! minile. Deasupra oraşelor şi satelor stră lucesc torentele de aur. Uzinele electrice lucrează ziua şi noaptea pentru industrie, transport şi agricultură. ★ Oamenii sovietici înving pustiul. Se apropie in fiecare ceas ziua, în care „apa dătătoare de viaţă” va inunda pământurile fertile care o aşteaptă de veacuri. ^TXXTTTTXXXXXXXXZXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXT» M £ 3 Cărbunele E 3 din Angren E 3 in munţii Uzbekistanului, pe fluviul Angren, o echipă C M de geologi sovietici, condusă de tânărul Dimitri Mihai-C 3 lovici Bogdanovici (astăzi laureat al Premiului Stalin), au di descoperit in anul 1933 noui zăcăminte de cărbuni. C 3 Condiţiile de exploatare erau însă neprielnice: pentru r M a putea extrage cărbunele, trebuia schimbată albia râului.£ 3 Dar greutăţile nu i au speriat pe comsomolişti. Sub con £ N ducerea Partidului, ajutaţi şi iniformaţi in permanenţă de * 3 Comsomol, alături de tovarăşi lor vârstnici, numeroşi £ N tineri şi tinere au pornit cu încredere la muncă, plini de .. 3 dârzenie şi cu voinţa neclintită de a învinge. * 1 Acolo unde numai cu câţiva ani în urma era micul sat* 3 Djighiristan, pe malul Angrenului, s’a născut cel mai mare jjf centru carbonifer din Asia Mijlocie. El constitue un tezaur K 3 de nepreţuit pentru această regiune, care până cu câţiva* 14 ani în urmă îşi aducea cărbunele de prin alte părţi. „ 1 Dar a venit marele Război pentru Apărarea Patriei, jj M Nemţii au ocupat vremelnic Donbasul. *4 3 Centrul carbonifer din Angren trebuia să dea cărbune *4 N cât mai mult. Lipsa mâinii de lucru era mult simţită. Ti.J jj nerii au trebuit să-i înlocuiască pe tovarăşii lor de pe front, mi m Sute de comsomolişti şi elevi ai şcolilor FZO au venit H * în Djighiristan, să ia parte la marea bătălie pentru căr. 14 3 bune. Condiţiile grele de muncă nu i-au speriat pe tineri, jj Jj îndrumaţi de Partidul Bolşevic şi de Comsomol, ei au reu. 1 4 H şit să-şi ducă la bun sfârşit sarcinile. 3 31 Alături de zeci şi sute de alţi tineri veniţi aci să mum. 3 4 K ceaşcă, se găseau şi mulţi absolvenţi ai şcolilor FZO din jj 3 Donbas. Folosind o experienţă bogată, comsomoliştii din M bazinul Doneţului au izbutit sa obţină însemnate succese 3 Jj în muncă. J . Stepan Corj, Ivan Bretevschi, Alexandru Dubovicî, sunt , numai câteva mime de comsomolişti care s’au evidenţiat Jj 3J în chip deosebit. Ca şi ei, mulţi alţi consomolişti şi tineri ,4 M au contribuit la desvoltarea însemnatului centru carboni- 3 D fer de pe malul Angrenului. ’ M Stratul de cărbune, de o grosime de 60 metri, întins .4 H pe o suprafaţă însemnată permite desvoltarea continuă a Oraşului Cărbunelui, care nu de mult era un mic sat. 2 .4 Aşa cum au făcut-o şi In timpul Marelui Război per- 3 tru Apărarea Patriei, comsomoliştii luptă şi acum cu dâr- 3 zenie sporită pentru a scoate cât mai mult cărbune din *4 ii măruntaiele pământului, căci aşa ei contribuie la indepli. 3 33 nirea Planului Cin cinal în patru ani, 34 Publicăm mai jos fragmente din schiţa scriitorului sovietic Gheorghi Gulia, autorul romanului „Primăvara în Sahen”, laureat al premiului Stalin. Schiţa înfăţişează un fragment din măreaţa operă de electrificare a Uniunii Sovietice şi arată dragostea deosebită cu care tineretul sovietic participă la această operă de construcţie, la realizarea planului cincinal postbelic. Acţiunea se petrece pe şantierul uneia dintre cele mai mari centrale hidro-electrice, care se găseşte în apropierea oraşului Suhumi din Republica Autonomă Abhazia. Acum câţiva ani a apărut în ziare un comunicat despre reînceperea lucrului pe şantierul de construcţie a staţiunii hidro-electrice de lângă Suhumi. Tânărul Ivan Gociu a avu prilejul să citească un reportaj care vorbea despre oamenii care lucrau în munţi care străpungeau stâncile şi ridicau stăvilare. Acest reportaj descria în culori vii scopul construcţiei. Fluviul Humista este format din Unirea a două fluvii surori, Humista răsăriteană şi Humista apuseană. înainte da confluenţă, ele curg la niveluri diferite. Inginerii sovietici au hotărît să folosească tocmai această diferenţă de nivel. Ei au elaborat planul de străpungere a muntelui Ostius, care se ridica Intre râuri ca un zid despărţitor, şi să îndrepte apele Humistei răsăritene spre cea apuseană. Căderea uriaşă deasă provocata astfel va da energia necesară pentru a pune in mişcare trei turbine. Construcţia avea nevoe de oameni. ^ ★ Reportajul era scris simplu, fără înfrumuseţări... Ivan Godua a căzut pe gânduri. In ziua aceea pleci spre casă cu hotărirea luată. — In munţi se construeşte o mare staţiune electrică, spuse el, acasă maică-sii. Curentul el va ajunge până la oraş. In fabrici şi uzine... E nevoe de oameni, acolo, şi tare aş vrea să mă duc şi eu să văd... cine ştie, poate că... doar şi pe la noi curg râuri, doar şi nouă ne trebue lumină.. ’★I van Godun a avut noroc. Chiar in ziua când a sosit in oraş, el s’a întâlnit cu şeful construcţiei — inginerul Gheorghi Ciorovadze. Acesta i-a descris minunatele planuri de electrificare. In 1960, toate satele din Georgia, deci şi din Abhazia vor fi inundate de lumina electrică. Multe sate îşi au chiar de pe acum staţiunile lor hidro-electrice. Staţiunea hidroelectrică de lângă Suhumi va fi una dintre cele mai mari din Transcaucazia. Această centrală se construeşte după un plan ingenios şi cu ajutorul celor mai moderne metode tehnice. Ea va fi In Întregime automată. Ivan fu îndrumat către prima secţiune a construcţiei, unde erau lucrările principale. Dorea din toată inima să devină un bun fierar. Ivan fu trimis la bătrânul şi experimentatul mais-, tru Constantin Zarkov. Iată-l aşa dar pe tânărul nostru muntean lângă vatra deasupra căreia jucau limbi de foc. Şi astfel dorinţa TVT s’a împlinit. Flăcăul din Piţunda a învăţat să ia o bucată de fier, s’o călească şi cu mâi- nil« lul să facă din ea orice, ce ziceţi voi, avea el ,acum, dreptul să spună că a obţinut o victorie? La această întrebare însuşi Gociua a răspuns afirmativ. Şi a avut dreptate. Când tânărul fierar a fost lăudat pentru primele sale succese, el s’a apucat să scrie o scrisoare fierarului din Piţun: da, Gociua îl provoca la intrecere la Organizaţia de Partid a şantierului de construcţie, primind în rândurile ei pe tinerii constructori, le pune in faţă sarcina de a-şi ridica cât mai mult calificarea. Dacă eşti fierar, caută să devii fierar de categoria l-a; dacă eşti betonist caută să fi maistru; dacă eşti maistru într’o singură profesie, caută să-ţi însuşeşti o a doua profesie. Ivan Gociua primi această sarcină spunând: — Voiu învăţa! Şi cei ce-l cunoşteau erau siguri că Gociua va reuşi. Gociua a început să înveţe cu râvnă de la maiştrii. A trebuit să înveţe fizica. Noaptea, când satul dormea, la Gociua încă se mai putea vedea lumină. Intr’o bună zi, mai bună chiar decât aceea, când Gociua se aşezase la nicovală, tânărul fierar fu chemat la tunel. Aici se ţinea un examen. După ce Gociua execută lucrările ce-i fu-'ă cerute, comisiunea se declară satisfăcută. Acum, tânărul maistru putea să înceapă să lucreze independent. . .. S ’au aprins luminile staţiunii hidro-electrice din Suhumi. Ele s’au aprins în munţi, unde nu de mult urlau şacalii şi umblau urşii. La această construcţie au participat lucrători din Moscova, Leningrad, Tbilissi. Depa muntele Ostiuş ke vede bine toată construcţia: în dreapta stăvilarul, în stânga clădirea cu generatori. In munte tunelul derivativ. Un drum galben, care leagă şantierul de oraş, şerpueşta printre munţi. Pe drumul ăsta aleargă maşini grele, încărcate cu diferite aparate. Paralel cu acest drum e linia de transmisie de înalt voltaj. De aici, de la înălţimea asta mare, printre piscurile munţilor se poate vedea marea. Staţiunea a luminat oraşul şi a dat curent fabricilor şi uzinelor. Aceasta este o mare victorie a muncitorilor dinAbhazia de lucrători conştienţi. Dar staţiunea a realizat o operă şi mai însemnată: ea a dat ţării sute de specialişti noui devotaţi Patriei Socialiste : tineri ca Ivan Godiua, Sota Goridze, inginerul Iracli Mghe.Obraşvili şi încă mulţi alţi tineri destoinici de felul acestora. (Din „Ogonioc” nr. 6/1949) Preluând experienţa vârstnicilor, minerii comsomolişti luptă pentru indep Unirea Planului cincinal Stalinist de I după război in 4 ani „SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 179 PE FRONTUL DE LUPTĂ ÎMPOTRIVĂ SECETEI INTRE CICALOV ŞI ILEC, COMSOMOLIŞTII LUCREAZĂ LA PLANTAREA UNEI PERDELE FORESTIERE DE PROTECŢIE Dealungul apelor bogate ale Uralului, între oraşele Cicalov şi Uec, comsomoliştii lucrează La plantarea unei perdele forestiere de protecţie pe o distanţă de 100 km. Această perdea va face roditoare ogoarele care până acuma erau bântuite de secetă. Printre sutele de tineri care muncesc la plantarea acestei perdele forestiere, veniţi din toate colţurile regiunii, se găseşte şi tractoristul Ivan Kislev. În rândurile ce urmează vom reda câteva fragmente din jurnalul de zi al acestui comsomolist, unul din pionierii lucrării. 1o IANUARIE. — De trei săptămâni sunt pe şantier. Ce bine îmi pare că am venit! Munca e frumoasă şi ai posibilităţi să arăţi ce poli. Tovarăşii mei nu-şi pierd vremea. Toţi muncim cu încordare. Până în patru ani perdeaua trebuie terminată. E ger afară, dar noi nu ne sinchisim. Munca tovarăşilor cam au lucrat toamna trecută ne este de mare folos. Ei au isbutit să planteze 10 mii hectare cu piteli. Un bun început. Pionierii ne sunt şi ei de mare ajutor: 100 tone seminţe adunate, nu-i glumi! Staţiunile de silvicultură ne dau tot concursul. Peste 10.000 puieţi au fost crescuţi în pepinierele lor. 5 FEBRUARIE. — Aproape că am uitat de jurnal. E lucru mult, şi vremea e scumpă. Brigăzile s’au avântat în întreceri Au început intense pregătiri pentru primăvara. Totul trebui să fie pregătit. Numai de s-o desgheţa puţin, şi atunci să vezi cum va alerga tractorul şi ce brazde adânci va săpa. In ultimele zile noi cei de pe şantier am primit sute de scrisori de la tovarăşii noştri din toate colţurile regiunii. Cu toţii vor să ne ajute. Tinerii din uzina de locomotive din Cicalov ne scriu că peste câteva zile vor fi gata 1.000 greble pe care ni le vor trimite nouă. Comsomoliştii uzinei Kirov ne scriu că foarte curând ne vor sosi totooo unelte lucrate de ei, necesare la plantaţii. Nici tovarăşii noştri colhoznici nu se lasă mai prejos. Ei ne trimit mii de tone de seminţe. Cursurile de calificare profesională funcţionează din plin. 20 MARTIE. — E primăvară in toată puterea cuvântului. Bătrânul Ural îşi poartă liniştit bogatele sale ape. Zăpezile şi gheţurile s’au topit. Pe şantier munca e în toiu. Eri au venit încă tot tovarăşi, din Crasnoholmsc din Orsk, din Cicalov... Zilnic sosesc noui şi noui transporturi. Cu toţii vor să contribue la realizarea acestui măreţ plan, o mică părticică din genialul plan stalinist de transformare a naturii. Noi tractoriştii neam apucat serios de treabă. Tovarăşul meu Ivan Cernovâi a reuşit să ne depăşească pe toţi. Tractorul lui nu se defectează niciodată şi el întrebuinţează cu economie combustibilul. Dar nici eu nu mă las. Programul pe luna întreagă l-am îndeplinit în două săptămâni: i.joo ha, arate adânc şi loco kgr. carburanţi economisite, iată ce am realizat. Cu toţii avem o deosebită grijă pentru maşini. înainte de a ieşi pe câmp, zilnic le verificăm in amănunt, ca să nu se întâmple vreun defect în timp,ai lua ului. 28 APRILIE. — Iţi creşte inima, când vezi cum lucrul înaintează. Angajamentul pe care ni l-am luat îl vom îndeplini. Nu in zadar ne spune tov. Corbatov, care era un bun tanchist în război, că in muncă trebue să fii ca în ofensivă, și că trebue să te foloseti de toată iscurința ta pentru ca rezultatul să fie bun. Se apropie 1 Mai. Două norme pe zi, iată lozinca noastră. Şi mulţi tovarăşi dau câte două norme. 1. OCTOMBRIE.—Mai sunt trei săptămâni pini la cea de a lug-a aniversare a Marii Imeduţii Socialiste din Octombrie. Munca a înaintat mult. In cinstea acestei minunate zile, întreg şantierul şi-a luat angajamente. Toţi depăşim normele. Tractoriştii realizează economii de zeci de mii de ruble. Fiecare dintre noi se pregăteşte pentru marea sărbătoare de la 7 Noembrie. Planul stalinist de transformare a naturii trebue îndeplinit cât mai grabnic. Noi plantăm, ca să fie mai mare belşugul, ca viaţa să fie mereu mai bună şi mai fericită. 8i