Scânteia Tineretului, noiembrie 1949 (Anul 4, nr. 179-202)

1949-11-01 / nr. 179

„Comsomolul a contribuit la pregătirea şi organizarea întrecerii socialiste în masă, pentru înfăptuirea planului cincinal în numai patru ani. întregul Comsomol s’a transformat intr'o brigadă de şoc şi mişcarea începută din Iniţiativa lui a devenit o întrecere a tuturor muncitorilor — întrecere care a schimbat profund atitudinea faţă de muncă, ridicând-o la un nivel ne­mai atins vreodată. Nu există colţ unde tinerii comsomolişti să nu fi devenit celebri prin faptele lor de eroism în câmpul muncii. Ei au înfăptuit giganticele realizări ale industri­ei socialiste, au refăcut bazinul carbonifer din Donbas, au învăţat să învingă taiga, au pus stăpânire pe minele de aur din Siberia, au atacat întinderile de ghiaţă ale Arcticei, au luptat ca nişte lei sub pământ, deasupra pământului, în stratosferă, pentru construcţia socialismului. „Comsomolul leninist şi sub conducerea sa, întregul tineret muncitoresc — a spus tovară­şul Stalin la Congresul al XVI-lea al Partidului — a încununat întrecerile şi munca de şoc prin succese hotărâtoare. Trebuie să recunoaştem că tineretul nostru revoluţionar a jucat în această acţiune un rol deosebit”. ftg | Cal­in­in Sub conducerea marelui Stalin, oamenii sovietici au realizat ţi­rea. Uzează planuri măreţe de trans­formare şi cucerire a naturii. Privind harta Uniunii Sovietice, atenţia este atrasă de nişte pete mari galbene, în sudul ţării. Sunt deserturile „Stepa Flămândă", ste­pele de lângă Aral, Kzăl,Kum, Ka­­ra-Kum. Kara-Kum a fost până în 1917 un pu­­ştiu mohorât... Galbene, înfierbântate de razele fierbinţi ale soarelui, nisipuri se întindeau nesfârşite. Nici un arbore, nici un tufiş. Din loc în loc, desenul compli­cat al unei cărări făcute de o cămilă, urmele unor râuri secate. „Apa este mai scumpă ca diamantul”, spune un proverb din Turkmenia. popoarele din Asia Centrală au dus secole dearândul o luptă apri­gă pentru apă. In Kara-Kum au venit și americanii. In anul 1912—■ 1913 o firmă americană a proeetat să aducă printr’un canal apele lui Amu-Darly, pentru a iriga 300.000 hectare de plantaţii de bumbac. In faţa privirilor lacome ale ameri­canilor au apărut profituri fabu­loase. Americanii cereau ca plată pentru construirea canalului, con­cesia de a recolta fără plată timp de 100 de ani bumbacul. Dar pus, fiul a rezistat cu îndârjire. Ameri­canii au studiat timp de un an Kara-Kum, fără a obţine vreun succes şi au plecat. Astăzi Abia In anii orânduirii sovietice a început atacul împotriva pustiu­­lui, poporul, însufleţit de bolşevici, a început lupta împotriva nisipuri­lor din Kara-Kum. Nenumărate e­­chipe de geologi, topografi, hidro, geologi, au început să cutreere ste­pa, să străbată nisipurile fierbinţi, căutând vechea albie a râului. Par­tidul Bolşevic şi Guvernul Sovie­tic ie-au pus ca sarcină să învingă pustiul. Această sarcină a fost în­deplinită. A început construirea canalului Prima sută de kilometri a fost smulsă pustiului. Pentru prima oară au fost iri­gate mii tie hectare de pământ. Dar a­­ceasta era doar începutul unei uriașe ar­­tere de apă, marele canal Kara.Kum care trebuia să facă roditor tot sudul Repu­­blicei Turkmene. La această muncă au participat mulţi comsomolişti, tineri şi tinere. Comsomolistul Ata Orazmurad a venit la construcţie din îndepărtatul aul Kemin, hotărît să nu-şi cruţe nici un e­­fort pentru a face ca apele lui Amu.Da­­rla să ajungă mai curând in Murga­. In­­tre tinerii constructori au început între­ceri socialiste. Sute de brigăzi de tine­ret au luptat pentru îndeplinirea celor mai importante lucrări. Multe întinderi din Asia cen­trală au fost acoperite cu o reţea de canale de irigaţie, folosite pen­tru cultivarea bumbacului şi a al­tor culturi. Au fost descoperite bo­găţii imense de petrol, cărbuni, cu­pru, sulf. Dar numai unele părţi din pustiu au fost astfel cucerite! Rezolvarea problemei cuceririi de­­pline a acestei zone întâmpina o mare greutate: lipsa unei cantităţi masive de apă potabilă.­­ Un proect măreţ Pentru rezolvarea acestei pro­bleme, savanţii sovietici au căutat să descopere posibilităţile rezerve­lor de apă din Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică are trei bazine deo­­sebit de bogate in apă şi importante pentru desvoltarea economiei: bazinul Volgăi, bazinul Arai, şi fluviile din Si­beria Apuseană. Folosirea Volgăi pentru energetică şi transporturile de apă, a fost realizată în mod practic. In Marea Arai, se varsă fluviile Amu-Daria şi Sâr-Da­­rla, care conţin numai 54 km.S apă. Ne­­cesitatea anuală Insă, e de peste 40 kms. Sarcina aprovizionării cu apă a imen­selor pustiuri părea de nerezolvat... Atunci s’a luat in considerare al treilea bazin de apă: fluviile Obi, Enisei și Le­na, care îşi varsă apele in Oceanul în­gheţat. Inginerul sovietic M. Davâdov a propus transformarea naturii, repartizând cursul apelor dintre bazine şi a legat cele trei rezervoare de apă de interesele econo­miei naţionale. Proectul Iul îndrăzneţ consta in dirijarea cursului unei porţiuni din fluviile Obi şi Enisei către bazinul Aral şi Caspica, către regiunile secetoase ale văii Turansc. Va fi construit un ca­nal, prin care apa siberiană va trece in­ partea de Sud a porţilor Turgai, va tre­ce prin lacul Ceh­ar Tenghis şi prin an­­bia uscată a râului Irghiz-Turgai, văr­sân­du-se în Marea de Aral. Valea Turansc "este unică în Uniu­­nea Sovietică prin temperatura ei, care dă posibilitatea să se cultive aici diferite plante sudice şi sub­tropicale. Suprafaţa irigată cu apă siberiană va fi de 25 milioane ha. Evaporarea apei siberiene va uda sub formă de ploi încă 15 milioane ha. Suprafaţa împădurită va atinge alte 20 milioane ha. Aceste noui pământuri vor hrăni încă 200 mi­lioane oameni şi vor aproviziona industria cu materii prime. Creşterii animalelor­­ se deschid în aceste locuri perspective minu­nate. In regiunea aceasta căldu­roasă, vitele vor putea păşuna tot timpul anului. Perdelele de protec­ţie care se întind până la graniţele pustiurilor, vor fi împinse mai de­­parte în deşerturile Kara-Kum, către regiunile unde iau naştere vânturile secetoase. Vaporii apei siberiene vor cădea sub formă de ploi şi zăpadă. Râurile existente şi albiile vechi uscate se vor umple din nou cu apă şi vor readuce la viaţă un teritoriu de 5—6 milioane km. p Proectul prevede realizarea aces­tor lucrări în etape succesive. Real­izarea proectului va crea o bază energetică pentru regiunea indu­strială din Ural în cantităţi de zeci de miliarde de kw.­ore anual. In Sud-Estul Uniunii Sovietice se va forma o bază energetică care va asigura desvoltarea industrială a unei întinse regiuni.. Proectul prevede lichidarea foca­relor de formare a vânturilor se­cetoase in pustiurile văilor Aral­, Caspice, și salvarea acestor regiuni de influenţa distrugătoare a vân­turilor secetoase. Tinerii sovietici în frunte cu glo­rioşii comsomolişti, care au parti­cipat la construirea canalului ,,Stalin" din Fergana şi ,,Kara Kumi" din Kazahstan, vor sta şi acum în primele rânduri la reali­zarea măreţului plan de fertilizare a Asiei Centrale. Peste 15 ani Ne uităm la nemărginitele întinderi ale pământului sovietic şi vedem ceeea ce va fi peste puţini ani. Pe pământurile aurite ale viitorului s’au întins culorile azurii ale nouilor mări. Măreţe baraje şi uzine hidroelectrice ne minunează prin arhitectura lor. Pe suprafaţa albastră a canalului, mărginit de păduri, grădini şi câmpii, circulă vapoare oceanice, leş­­­gând mările Carsc,Bacu, Bacu,Irkutsc.­­ Ele salută prin şuerul sirenelor carava­­­­nele de cherestea, vapoarele încărcate cu cereale, carne, bumbac, peşte, fructe. Dincolo de porţile Turgaiului se în­­­­tind păduri masive, livezi, vii. Pe mal­­uri sunt împrăştiate oraşe cu casele înecate în verdeaţă, întinderile fără margini ale Asiei Centrale şi Cazahsta­­nului sunt înverzite, păduri, livezi, plan­­­­taţii, bostănării înfloresc sub soarele or­­­­bitor. Când se lasă seara se aprind de la o­­ margine la alta a fostelor pustiuri, lu- ! minile. Deasupra oraşelor şi satelor stră­­­ lucesc torentele de aur. Uzinele electrice­­ lucrează ziua şi noaptea pentru industrie, transport şi agricultură. ★ Oamenii sovietici înving pustiul. Se apropie in fiecare ceas ziua, în care „apa dătătoare de viaţă” va inunda pământurile fertile care o aşteaptă de veacuri. ^TXXTTTTXXXXXXXXZXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXT» M £ 3 Cărbunele E 3 din Angren E 3 in munţii Uzbekistanului, pe fluviul Angren, o echipă C M de geologi sovietici, condusă de tânărul Dimitri Mihai-C 3 lovici Bogdanovici (astăzi laureat al Premiului Stalin), au di­­ descoperit in anul 1933 noui zăcăminte de cărbuni. C 3 Condiţiile de exploatare erau însă neprielnice: pentru r M a putea extrage cărbunele, trebuia schimbată albia râului.£ 3 Dar greutăţile nu i au speriat pe comsomolişti. Sub con £ N ducerea Partidului, ajutaţi şi iniformaţi in permanenţă de * 3 Comsomol, alături de tovarăş­i lor vârstnici, numeroşi £ N tineri şi tinere au pornit cu încredere la muncă, plini de .. 3 dârzenie şi cu voinţa neclintită de a învinge. * 1 Acolo unde numai cu câţiva ani în urma era micul sat* 3 Djighiristan, pe malul Angrenului, s’a născut cel mai mare jj­f centru carbonifer din Asia Mijlocie. El constitue un tezaur K 3 de nepreţuit pentru această regiune, care până cu câţiva* 14 ani în urmă îşi aducea cărbunele de prin alte părţi. „ 1 Dar a venit marele Război pentru Apărarea Patriei, jj M Nemţii au ocupat vremelnic Donbasul. *4 3 Centrul carbonifer din Angren trebuia să dea cărbune *4 N cât mai mult. Lipsa mâinii de lucru era­ mult simţită. Ti.J jj nerii au trebuit să-i înlocuiască pe tovarăşii lor de pe front, mi m Sute de comsomolişti şi elevi ai şcolilor FZO au venit H * în Djighiristan, să ia parte la marea bătălie pentru căr. 14 3 bune. Condiţiile grele de muncă nu i-au speriat pe tineri, jj Jj îndrumaţi de Partidul Bolşevic şi de Comsomol, ei au reu. 1 4 H şit să-şi ducă la bun sfârşit sarcinile. 3 31 Alături de zeci şi sute de alţi tineri veniţi aci să mum. 3 4 K ceaşcă, se găseau şi mulţi absolvenţi ai şcolilor FZO din jj 3 Donbas. Folosind o experienţă bogată, comsomoliştii din­­ M bazinul Doneţului au izbutit sa obţină însemnate succese 3 Jj în muncă. J . Stepan Corj, Ivan Bretevschi, Alexandru Dubovicî, sunt , numai câteva mime de comsomolişti care s’au evidenţiat Jj 3J în chip deosebit. Ca şi ei, mulţi alţi consomolişti şi tineri ,4 M au contribuit la desvoltarea însemnatului centru carboni- 3 D fer de pe malul Angrenului. ’­ M Stratul de cărbune, de o grosime de 60 metri, întins .4 H pe o suprafaţă însemnată permite desvoltarea continuă a­­ Oraşului Cărbune­lui, care nu de mult era un mic sat. 2 .4 Aşa cum au făcut-o şi In timpul Marelui Război per- 3 tru Apărarea Patriei, comsomoliştii luptă şi acum cu dâr- 3 zenie sporită pentru a scoate cât mai mult cărbune din *4 ii măruntaiele pământului, căci aşa ei contribuie la indepli. 3 33 nirea Planului Cin cinal în patru ani, 34 Publicăm mai jos fra­gmente din schiţa scriitorului sovietic Gheorghi Gulia, autorul romanului „Primăvara în Sahen”, lau­reat al premiului Stalin. Schiţa înfăţişează un fragment din măreaţa operă de elec­trificare a Uniunii Sovietice şi arată dragostea deosebită cu care tineretul sovietic participă la această operă de construcţie, la realizarea planului cincinal postbelic. Acţiunea se petrece pe şantierul uneia dintre cele mai mari centrale hidro-electrice, care se găseşte în apropierea oraşului Su­­humi d­in Republica Autonomă Abhazia. A­cum câţiva ani a apărut în ziare un comunicat des­pre reînceperea lucrului pe şantierul de construcţie a staţiunii hidro-electrice de lân­gă Suhumi. Tânărul Ivan Go­­ciu a avu prilejul să citească un reportaj care vorbea despre oa­menii care lucrau în munţi care străpungeau stâncile şi ridicau stăvilare. Acest reportaj des­cria în culori vii scopul cons­trucţiei. Fluviul Humista este format din Unirea a două fluvii surori, Humista răsăriteană şi Humista apuseană. înainte da confluenţă, ele curg la niveluri diferite. Inginerii sovietici au hotărît să folosească tocmai a­­ceastă diferenţă de nivel. Ei au elaborat planul de străpungere a muntelui Ostius, care se ri­dica Intre râuri ca un zid des­părţitor, şi să îndrepte apele Humistei răsăritene spre cea a­­puseană. Căderea uriaşă de­asă provocata astfel va da energia necesară pentru a pune in miş­care trei turbine. Construcţia avea nevoe de oameni. ^ ★ Reportajul era scris simplu, fără înfrumuseţări... Ivan God­ua a căzut pe gân­duri. In ziua aceea pleci spre casă cu hotărirea luată. — In munţi se construeşte o mare staţiune electrică, spuse el, acasă maică-sii. Curentul el va ajunge până la oraş. In fa­brici şi uzine... E nevoe de oa­meni, acolo, şi tare aş vrea să mă duc şi eu să văd... cine ştie, poate că... doar şi pe la noi curg râuri, doar şi nouă ne trebue lu­­mină­.. ’★I van God­un a avut noroc. Chiar in ziua când a sosit in oraş, el s’a întâlnit cu şe­­ful construcţiei — inginerul Gheorghi Ciorovadze. Acesta i-a descris minunatele planuri de electrificare. In 1960, toate satele din Georgia, deci şi din Abhazia vor fi inundate de lumina electrică. Multe sate îşi au chiar de pe acum staţiunile lor hidro-electrice. Staţiunea hidro­electrică de lângă Suhumi va fi una dintre cele mai mari din Transcauca­­zia. Această centrală se con­­strueşte după un plan ingenios şi cu ajutorul celor mai mo­derne metode tehnice. Ea va fi In Întregime automată. Ivan fu îndrumat către pri­ma secţiune a construcţiei, unde erau lucrările principale. Dorea din toată inima să devină un bun fierar. Ivan fu trimis la bătrânul şi experimentatul mais-, tru Constantin Zark­ov. Iată-l aşa dar pe tânărul nos­tru muntean lângă vatra dea­­supra căreia jucau limbi de foc. Ş­i astfel dorinţa TVT s’a îm­plinit. Flăcăul din Piţunda a învăţat să ia o bucată de fier, s’o călească şi cu mâi-­ nil« lul să facă din ea orice, ce ziceţi voi, avea el ,acum, dreptul să spună că a obţinut o victorie? La această întrebare însuşi Gociua a răspuns afirmativ. Şi a avut dreptate. Când tânărul fierar a fost lăudat pentru primele sale suc­cese, el s’a apucat să scrie o scrisoare fierarului din Piţun­: da, Gociua îl provoca la intre­­cere l­a O­rganizaţia de Partid a şantierului de construcţie, primind în rândurile ei pe tinerii constructori, le pune in faţă sarcina de a-şi ridica cât mai mult calificarea. Dacă eşti fierar, caută să devii fierar de categoria l-a; dacă eşti betonist caută să fi maistru; dacă eşti maistru într’o singură profesie, caută să-ţi însuşeşti o a doua profesie. Ivan Gociua primi a­­ceastă sarcină spunând: — Voiu învăţa! Şi cei ce-l cunoşteau erau siguri că Gociua va reuşi. Gociua a început să înveţe cu râvnă de la maiştrii. A tre­buit să înveţe fizica. Noaptea, când satul dormea, la Gociua încă se mai putea vedea lu­mină. Intr’o bună zi, mai bună chiar decât aceea, când Gociua se a­­şe­zase la nicovală, tânărul fie­rar fu chemat la tunel. Aici se ţinea un examen. După ce Go­ciua execută lucrările ce-i fu-'ă cerute, comisiunea se declară satisfăcută. Acum, tânărul maistru putea să înceapă să lucreze indepen­dent. . .. S ’au aprins luminile staţiu­nii hidro-electrice din Su­humi. Ele s’au aprins în munţi, unde nu de mult urlau şacalii şi umblau urşii. La a­­ceastă construcţie au participat lucrători din Moscova, Lenin­grad, Tbilissi. Depa muntele Ostiuş ke vede bine toată construcţia: în dreap­ta stăvilarul, în stânga clădi­rea cu generatori. In munte tunelul derivativ. Un drum galben, care leagă şantierul de oraş, şerpueşta printre munţi. Pe drumul ăsta aleargă maşini grele, încărcate cu diferite aparate. Paralel cu acest drum e linia de transmi­sie de înalt voltaj. De aici, de la înălţimea asta mare, printre piscurile munţilor se poate ve­dea marea. Staţiunea a luminat oraşul şi a dat curent fabricilor şi uzine­lor. Aceasta este o mare victo­rie a muncitorilor din­­Abhazia­ de lucrători conştienţi. Dar staţiunea a realizat o o­­peră şi mai însemnată: ea a dat ţării sute de specialişti noui devotaţi Patriei Socialiste : ti­neri ca Ivan Godiua, Sota Go­­ridze, inginerul Iracli Mghe.O­braşvili şi încă mulţi alţi tineri destoinici de felul acestora. (Din „Ogonioc” nr. 6/1949) Preluând experi­enţa vârstnicilor, minerii comsomolişti luptă pentru indep Unirea Planului cincinal Stalinist de I după război in 4 ani „SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 179 PE FRONTUL DE LUPTĂ ÎMPOTRIVĂ SECETEI INTRE CICALOV ŞI ILEC, COMSOMOLIŞTII LUCREAZĂ LA PLANTAREA UNEI PERDELE FORESTIERE DE PROTECŢIE Dealungul apelor bogate ale Uralului, între oraşele Ci­­calov şi Uec, comsomoliştii lucrează La plantarea unei perdele forestiere de protecţie pe o distanţă de 100 km. Această perdea va face roditoare ogoarele care până a­­cuma erau bântuite de secetă. Printre sutele de tineri care muncesc la plantarea a­­cestei perdele forestiere, veniţi din toate colţurile regiu­nii, se găseşte şi tractoristul Ivan Kislev. În rândurile ce urmează vom reda câteva fragmente din jurnalul de zi al acestui com­somolist, unul din pionierii lucrării. 1o IANUARIE. — De trei săptămâni sunt pe şan­tier. Ce bine îmi pare că am venit! Munca e frumoa­să şi ai posibilităţi să a­­răţi ce poli. Tovarăşii mei nu-şi pierd vremea. Toţi muncim cu încordare. Pâ­nă în patru ani perdeaua trebuie terminată. E ger a­­fară, dar noi nu ne sinchi­sim. Munca tovarăşilor cam au lucrat toamna trecută ne este de mare folos. Ei au isbutit să planteze 10 mii hectare cu piteli. Un bun început. Pionierii ne sunt şi ei de mare ajutor: 100 tone seminţe adunate, nu-i glumi! Staţiunile de silvicultură ne dau tot con­cursul. Peste 10.000 puieţi au fost crescuţi în pepinie­rele lor. 5 FEBRUARIE. — A­­proape că am uitat de jur­nal. E lucru mult, şi vre­mea e scumpă. Brigăzile s’au avântat în întreceri Au început intense pregă­tiri pentru primăvara. To­tul trebui să fie pregătit. Numai de s-o desgheţa pu­ţin, şi atunci să vezi cum va alerga tractorul şi ce brazde adânci va săpa. In ultimele zile noi cei de pe şantier am primit sute de scrisori de la tovarăşii noş­tri din toate colţurile re­giunii. Cu toţii vor să ne ajute. Tinerii din uzina de locomotive din Cicalov ne scriu că peste câteva zile vor fi gata 1.000 greble pe care ni le vor trimite nouă. Comsomoliştii uzinei Kirov ne scriu că foarte curând ne vor sosi totooo unelte lucrate de ei, necesare la plantaţii. Nici tovarăşii noştri colhoznici nu se lasă mai prejos. Ei ne trimit mii de tone de seminţe. Cursu­rile de calificare profesio­nală funcţionează din plin. 20 MARTIE. — E pri­măvară in toată puterea cuvântului. Bătrânul Ural îşi poartă liniştit bogatele sale ape. Zăpezile şi ghe­ţurile s’au topit. Pe şan­tier munca e în toiu. Eri au venit încă tot to­varăşi, din Crasnoholmsc din Orsk, din Cicalov... Zilnic sosesc noui şi noui transporturi. Cu toţii vor să contribue la realizarea acestui măreţ plan, o mică părticică din genialul plan stalinist de transformare a naturii. Noi tractoriştii ne­am apucat serios de treabă. Tovarăşul meu Ivan Cer­­novâi a reuşit să ne depă­şească pe toţi. Tractorul lui nu se defectează niciodată şi el întrebuinţează cu econo­mie combustibilul. Dar nici eu nu mă las. Programul pe luna întreagă l-am în­deplinit în două săptămâni: i.joo ha, arate adânc şi loco kgr. carburanţi econo­misite, iată ce am realizat. Cu toţii avem o deosebită grijă pentru maşini. înainte de a ieşi pe câmp, zilnic le verificăm in amănunt, ca să nu se întâmple vreun defect în timp,ai lua ului. 28 APRILIE. — Iţi creş­te inima, când vezi cum lucrul înaintează. Angaja­mentul pe care ni l-am luat îl vom îndeplini. Nu in zadar ne spune tov. Cor­­batov, care era un bun tanchist în război, că in muncă trebue să fii ca în ofensivă, și că trebue să te folos­eti de toată iscurința ta pentru ca rezultatul să fie bun. Se apropie 1 Mai. Două norme pe zi, iată lozinca noastră. Şi mulţi tovarăşi dau câte două norme. 1. OCTOMBRIE.—Mai sunt trei săptămâni pini la cea de a lug-a aniver­sare a Marii Imed­uţii So­cialiste din Octombrie. Munca a înaintat mult. In cinstea acestei minunate zile, întreg şantierul şi-a luat angajamente. Toţi de­păşim normele. Tractoriştii realizează economii de zeci de mii de ruble. Fiecare dintre noi se pregăteşte pentru marea sărbătoare de la 7 Noembrie. Planul stalinist de trans­formare a naturii trebue îndeplinit cât mai grabnic. Noi plantăm, ca să fie mai mare belşugul, ca viaţa să fie mereu mai bună şi mai fericită. 8­i

Next