Scânteia Tineretului, decembrie 1949 (Anul 4, nr. 203-221)

1949-12-01 / nr. 204

Numai vigilenţa şi lupta crescândă a popoarelor pot dejuca planurile aţâţătorilor la război Puternice, ne­învinse sunt ide­­ile şi cuvintele comuniştilor! Po­poarele lumii au învăţat să-şi bi­­zue încrederea şi speranţele în ideile comunişti­lor, în ideile Ma­relui Stalin, căci ele exprimă a­­devăratele lor năzuinţe, exprimă realitatea istorică, arată drumul luptei pentru viitorul fericit al omenirii. Analizând cu genială profun­zime noua fază istorică de după cel de al doilea războiu mondial, I. V. Stalin a spus: „Sunt încă prea vii în memoria popoarelor grozăviile războiului recent şi sunt prea mari forţele sociale care sunt pentru pace, pentru ca ele­vii lui Churchill întru agresiune să le poată înfrânge şi să îndrepte lucrurile spre un nou războiu”. Aceste cuvinte exprimă adevărul ştiinţific de nezdruncinat, exprimă idealurile fierbinţi ale maselor de milioane, exprimă cu clarviziune sâmburele programului de luptă al tuturor partizanilor păcii. Rezoluţia Biroului Informativ cu privire la „Apărarea păcii şi lupta împotriva aţâţătorilor la războiu”, analizează etapa actua­lă a luptei pentru pace şi tra­sează sarcinile corespunzătoare ale Partidelor Comuniste şi Mun­citoreşti — avantgard­a mişcării mondiale a Partizanilor Păcii Rezoluţia arată că evenimen­tele ultimilor doi ani confirmă şi intăresc ideia st­alinistă asupra ce­lor două linii în politica interna­ţională, asupra luptei din ce în ce mai ascuţită între cele două la­găre — între lagărul păcii, demo­craţiei şi social­smului şi lagărul imperialismului războinic. Pe zi ce trece, lagărul imperialist anti­democratic suferă noui şi grele înfrângeri, lagărul democratic anti-imperialist obţine noui şi ră­sunătoare victorii. Haita mârşavă a fabricanţilor de minciuni, imperialiştii, încearcă să nege, să ascundă, aceste vic­torii, dar nu le pot şterge cu bu­retele, nu le pot înlătura. Trecând în revistă uriaşele succese ale lagărului anti-impe­­rialist şi democratic, Rezoluţia Bi­roului Informativ arată că puter­nica mişcare mondială a Partiza­nilor Păcii numără în rândurile sale peste 600 de milioane de oameni. Nici când nu vor putea ridica imperialiştii un asemenea zid încât acest avânt considerabil al forţelor păcii să nu tulbure şi să nu stăvilească ticăloasele lor pregătiri de războiu. Cu cât creşte ?i se întăreşte lagărul păcii, cu a­tât el luptă mai hotărît pentru a­­pararea vieţii şi libertăţii popoare­lor, cu atât se adânceşte influenţa sa în mase, şi creşte capacitatea sa de mobilizare şi organizare a maselor largi la lupta împotriva războiului pus la cale de impe­rialişti. Tot mai mult se întinde pe trupul societăţii capitaliste deca­dente plaga mizeriei, a foametei, a şomajului. Ca un uragan se a­propie zguduitoarea criză econo­mică. Trusturile şi slugile lor îşi pun ultirr­ile speranţe într-un nou războiu. Pentru a-şi îndeplini a­­ceste speranţe, ei pun în miş­care întreaga politică şi propa­gandă de aţâţare la război, încu­rajând renaşterea fascismului, al­cătuind blocuri şi alianţe militare agresive, grăbind tot mai mult cursa înarmărilor, subminând Or­ganizaţia Naţiunilor Unite, aţâ­ţând prin toate mijloacele nebu­nia războinică. Pentru a-şi înde­plini aceste speranţe, ei se slujesc de cercurile cele mai reacţionare din ţările marshallizate, cercuri gata să vândă la bursa americană libertatea şi suveranitatea po­poarelor lor. Pentru a-şi îndeplini speranţele ticăloase, ei pun in mişcare un întreg serviciu de spionaj cu centrul la belgrad, ser­­vindu-se — aşa după cum a dove­dit procesul Rajk — de trădătorii şi asasinii litoişti, clică murdară de lachei plătiţi ai imperialismu­lui. Dar speranţele imperialiştilor nu sunt dintre acele speranţe care pot deveni faptă, căci ele nu co­respund năzuinţelor popoarelor ci se opun acestor năzuinţe, nu arata dlrumul spre viitor­, ci bâjbâie cău­tând o cale iluzorie către trecut, nu exprimă adevărul istoric, ci minciuna sfruntată.­­ Schimbarea raportului de forţe pe plan mondial — datorită mai cu seamă întăririi şi înfloririi mă­reţei Ţari a Socialismului victo­rios­­— a făcut ca balanţa să în­cline astăzi tot mai puternic spre forţele păcii. MIŞCAREA PAR­TIZANILOR PĂCII, IN FRUNTE CU UNIUNEA SOVIETICA, ESTE ASTAZI CU MULT MAI PUTERNICA DECAT LAGARUL R­A­Z­BO­IN­I­C IMPERIALIST, ESTE DESTUL DE PUTERNICA PENTRU A ZADARNICI PLA­NURILE CREATINALE ALE A­­TAŢATORILOR LA RĂZBOI, ALE PRETENDENŢILOR LA DOMINAŢIA MONDIALA, ESTE IN STARE SA ÎMPIEDICE IZ­BUCNIREA UNUI NOU RĂZBOI MONDIAL. Acesta este factorul nou — de o importanţă politică capitală — pe care îl desvăluie cercetarea stalinistă a situaţiei internaţionale. Bastionul cel mai înaintat şi mai puternic al forţelor păcii este marea Uniune Sovietică. Aceasta e garanţia cea mai sigură a vic­toriei lagărului democratic şi antiimperialist. In fiecare ţară în parte comuniştii mobilizează şi conduc masele la luptă pentru pace, pentru libertate şi pentru o viaţă mai bună. Datorită mai cu seamă acestui fapt, imperialiştii nu vor putea adormi şi­ momi po­poarele, ei se vor ciocni în toate încercările lor războinice de re­zistenţa tot mai aprigă a maselor de partizani ai păcii. Dar tăria şi victoriile lagărului păcii nu trebue să constitue un motiv de demobilizare a forţelor luptătoare pentru pace. Dacă suntem mai puternici decât im­perialiştii, dacă victoria noastră este inevitabilă, aceasta nu în­seamnă că avem dreptul să stăm (Continuare in pag. 2-a) MAEŞTRII STRĂINI Şi ROMÂNI PARTICIPANT! LA „CURSUL INTERNAŢIONAL DE ŞAH AL R.P.R.“ Aii JUCAT ESI PARTIDE SULTANE DE ŞAH Crl OAMENII MUNCII DIN FABRICI Şl INSTITUŢII Tu clişeul nostru, maestrul cehoslovac de şah Ludek­ Pachman idiază Împreună cu un tânăr muncitor de la SET o mişcare hotărî­­toare în desfășurarea partidei Proletari din toate ţările uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria Si Anul I Nr. 204 4 PAGINI 4 LEI Joi 1 Decembrie 1949 * Vineri 2 Decembrie 1949 DARURI PENTRU TOVARĂŞUL STALIN . x­­4 Daruri minunate, lucrate de mâinile iscusite ale tine­rilor; ele pot însă exprima numai o mică părticică a dragostei nemărginite, a re­cunoştinţei adânci pe care o poartă poporul nostru mun­citor eliberatorului, prietenu­lui şi învăţătorului său stră­­ lucit, Iosif Vissari onovici Stalin ★ ★ ★ jiiaiiiHiiiiMiiiiiiiiiiiiitiliJBlLiiiilJiiiiuiujUlNiJJiHiiiiliiliiilJiiiUJiiiitiiiiHi' liiJUJilin.iiiiiiJUiJii.il*lJlli«JlJiiiiliiliiliiiiiîiiiiiiiiiiij«iijiijiiiiiiii*iiiii* iii iiHii«}iiiiiiiiiiiiiiîiiiiiii«j!i!i«iiii!»figi!iiii ii« 11111 ini ii ii mi p 11 ni iiimiui iii iii ii 11? i ii* ii*iiiuiniiiiiiiiiiii«iiiiiiii 1 Jiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii« iii uiuiiiiiiint iiiiiiuiu« jiiBUBLijy^BXJiiijjjiiiaiiijnuilULiÄJJiniiiBiiBHBiiiiiaiiBiiiuMiiBijmn^niii^NBnBiiBniiiiniiiiiijiiitMBiiiiJSJiinBiiÄi.iiiaiisiiiiiinghii1«,,*^ 1­1 CM CELEI DE fl 70-a flfllUERSflR mUVMAthfLIII mmm MUNCITORII ?*i BRlCil DE CERAMICĂ «BARII MARI» DIN HAŢEG PRODUC IN CONTUL ANULUI 1950 Continuând întrecerea socialistă, rusului Stalin, să obţină un impor- h­otărîţi să continue cu avânt spo­desfăşurată în cinstea lui 7 Noem- tant succes. De curând această în­­rit întrecerea, astfel ca până la 21 brie, muncitorii, tehnicienii şi func­­treprindere şi-a terminat planul Decembrie să dea ţăriii cât men­ţionarii fabricei de ceramică „Bai­ de producţie ce-i revenea pe anul multe materiale refractare de ru­lare”, au reu­şi­t ca în cinstea 1949. Producând în contul anului o calitate cât mai bună, celei de a 70-a aniversări a Iova- 1950, minetorii acestei fabrici sunt Coresp. MICU SBUCHIA MUNCITORII GOSPODĂRIîî­­OR AGRICOLE DE STAT Şl AI STAŢIUNILOR DE MAŞINI Şl TRACTOARE DIN JUDEŢELE VASLUI Ş! FALCIU AU PORNIT LA ÎNTRECERE Sub lozinca „T­oate lucră­rile prevăzute în Plan pe trimestrul patru vor fi ter­minate cu zece zile înainte de termenul, muncitorii, teh­nicienii şi funcţionarii Gos­podăriilor de Stat din comu­nele Bogdana, Avereşti, Bo­ţeşti, Pogoneşti, Bujor­ul, Roşieşti, din jud. Fălciu şi Zilnic, mii de tone de­ cărbune ex­tras din bazinul carbonifer Valea Jiu­lui se îndreaptă spre P­reparaţia Petri­­la. Aici, cărbunele este prelucrat, pentru ca apoi, încărcat în lungi şi­ruri de vagoane, să ia drumul spre ma­rile centre industriale. Zeci şi sute de fabrici, trenuri şi vapoare sunt puse în mişcare de au­rul negru ce este prelucrat la prepa­­raţia Petrila. Pe deplin conştienţi de marile sar­cini ce le revin muncitorii şi tehni­cienii preparaţiei Petrila, se strădu­­esc să sporească pe toate căile capa­­citatea de prelucrare a instalaţiilor preparaţiei. Moara Grecilor, Laza, Băr­­zeşti, Deieşti, Pungeşti şi Negreşti din jud. Vaslui, precum şi Staţiunile de Ma­şini şi Tractoare din Bogdă­­neşti, Huşi, (jud. Fălciu) şi Moara Grecilor­­(jud. Vas­lui), au pornit la întrecere in Cinstea zilei de 21 Decem­brie Echipa tovarăşului Heg Iosif, care lucrează la prelungirea preparaţiei, este compusă în majoritate din tineri. In cadrul întrecerii desfăşurată în cinstea aniversării tovarăşului Stalin, această echipă depăşeşte zilnic norma cu 80 până la 90 la sută. Prin întrebuinţarea unei metode de mutare a unui zid construit din fier, fără a mai fi demontat — prin împin­gerea acestuia — echipa a reuşit să facă o economie de 8.000 ore de mun­că. De asemenea cunoscuta brigadă frun­taşă condusă de tovarăşul Golea Lazăr va întâmpina ziua de 21 Decembrie, cu terminarea lucrărilor de prelungire a diferitelor instalaţii ale preparaţiei. Tovarăşul Golea Lazăr, a conceput un aparat special, care în mod auto­­mat curăţă cupele de şist care vin de la siloz asigurând o continuă func­ţionare a conveierului de transportat şist. Echipa tov, maistru Railing, care lucrează la întreţinerea motoarelor e­­lectrice din preparaţie, a reuşit să confecţioneze perii pentru motoarele electrice din sită de sârmă de bronz. In felul acesta se fac economii importante deoarece sârma specială este cu mult mai scumpă. Această echipă repară imediat motoarele electrice fără a mai aştepta periile comandate, care în multe cazuri nu soseau la timp. Coresp. S. SAVA Tinerii ţărani muncitori de la aceste Gospodării Agri­cole de Stat şi SMT-uri la i­­niţiativa organizaţiilor UTM şi-au luat angajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru a contribui la îndeplinirea tuturor sarci­nilor ce revin din această întrecere. coresp. ION POPOVICI TOVARĂŞUL GOLEAN LAZ­ĂR DE LA «PREPARAŢIA» PETRILA A CONSTRUIT UN APARAT AUTOMAT CARE ASIGURĂ O CONTINUĂ FUNCŢIONARE A CONVI­SERULUI DE TRANSPORTAT SIST Cu prilejul celei de a 29-a aniversări a R.S.S. Armene a avut loc Miercuri după amiază, în sala „Patria“ (fost Aro) o mare adunare festivă organi­zată de Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu URSS P­ARLUS şi de Organizaţia progresistă patriotică „Frontul Armeniei". Au asistat: dr. Petru Groza, preşe­dintele Consiliului de Miniştri, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.M.R., prim vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ana Pauker, secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul Afacerilor Externe, Teohari Georgescu, secretar al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Interne, I. Chişi­­nevschi, secretar al C.C. al P.M.R., Gh. Apostol, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Confe­deraţiei Generale a Muncii, Miron Con­­stantinescu, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comi­siei de Stat a Planificării şi alţi mem­bri ai guvernului. Deasemeni, au luat parte: S. I. Kav­­taradze, ambasadorul URSS in RPR, Boris Manolov, ambasadorul Republicii Populare Bulgaria, Lubomir linhardt, ambasadorul Republicii Cehoslovace, Tadeusz Fridzinski, însărcinat cu Afa­ceri al Republicii Polone, precum şi alţi membri ai Corpului Diplomatic. Au­ mai fost de faţă reprezentanţi, ai vieţii culturale şi artistice, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de mas­­ă, re­prezentanţi ai Armatei, membri ai Frontului Armeniei, muncitori şi mun­citoare fruntaşi în producţie, etc. Preşedintele Comitetului Central al Frontului Armeniei, iov. Arutimn Ba­­boian, a rostit cuvântul de deschidere arătând că armenii din R.P.R. sunt în numele Guvernului Republicii Populare Române, dr. Petru Groza, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, a sa­lutat cea de a 29-a aniversare a Repu­bucureşi că pot sărbători cea de a 29-a aniversare a R.S.S. Armene în deplina libertate, graţie instaurării in ţara noastră a regimului de democraţie populară a cărei forţă conducătoare e Partidul clasei muncitoare. Corul „Komitas“ şi orchestra „Fron­tul­ Armeniei" au executat apoi Imnul RPR, Imnul Sovietic şi Imnul R.S.S Armene. Prin in­­ovaţii şi aplauze care au du­rat câteva minute a fost ales preşedinte de onoare al adunării festive, tovară­şul Stalin. Marele conducător al fron­tului păcii. După alegerea prezidiului de onoare şi a unui prezidiu activ al adunării, a luat cuvântul dr. Petru Groza, preşe­dintele Consiliului de Miniştri A­blicii Socialiste Sovietice Armene. Poporul muncitor armean — a spus primul ministru — sărbătoreşte azi (Continuare în pag. 3-a) ERI A AVUT LOC IN SALA «PATRIA» O ADUNARE FESTIVĂ ORGANIZATĂ CU OCAZIA CELEI DE A 29-a ANIVERSĂRI A R.S­ S. ARMENE Cuvântarea rostită de dr. Petru Gros», preşedin­tele Consiliului de Miniştri CUM URMĂRESC ŞI CUM STIMULEAZĂ ORGANIZAŢIILE U.T.M. DE LA GRIVIŢA-LOCOMOTIVE, ÎNTRECEREA IN CINSTEA ANIVERSĂRII TOVARĂŞULUI STALIN Sa ai ocazia acum să treci prin halele impunătoare ale Atelie­relor Griviţa-Locomotive. Vei auzi numele multor tineri fruntaşi in producţie, vei auzi despre toţi acei care prin justa folosire­­a timpului şi organizarea muncii prin metode mai bune de lucru, prin inovaţii sau modificări ale procesului tehnologic, depăşesc norm­ele contribuind astfel la sporirea din ce în ce mai mult a roadelor întrecerii socialiste purtată de colectivul de muncă al Atelierelor Griviţa­ Locomotive, în cinstea a­niversării tovarăşului Stalin. Din 647 tineri, cât cuprind cele două organizaţii de bază UTM de la Griviţa Locomotive, în întrecerea so­cialistă în cinstea aniversării tovară­şului Stalin sunt antrenaţi efectiv 596 tineri. In luna Octombrie, aproape de sfârşitul întrecerii pornită cu mult e­­lan în cinstea zilei de 7 Noembrie, ti­­nerii de la Locomotive au adus prin realizările lor o contribuţie însemnată la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor întreprinderii prevăzute în Plan pe anul 1949. „ Sunt de menţionat din totalul reali­zărilor obţinute de tinerii de la Loco­motive, in întrecerea in cinstea lui 7 Noembrie, câteva rezultate parţiale destul de convingătoare, pentru a ilustri aportul întregului tineret de la Locomo­tive, la roadele întrecerii trecute. Brigada dela topitorie, pe perioada întrecerii în cinstea lui 7 Noembrie a realizat 165 la sută peste normă. Brigada dela strungărie a obţinut 140 la sută peste normă, iar cele de la fieră­rie şi tendere au realizat 100 la sută peste program. Restul brigăzilor au obţinut în medie între 70—90 la sută peste normă. Fără îndoială cele două organizaţii de bază UTM de la Griviţa Locomotive au avut un rol de seamă în toate re­zultatele obţinute de tineri în Între­cere. Cu toate acestea urmărirea şi In total sunt vreo 50. lată-i pe cei mai buni — cei mai buni in pro­ducţie sunt cei mai buni în munca de agitaţie. Văduva Florea, care lucrea­ză la secţia montaj este primul în secţia lui,­ primul care a început sa producă în contul anului viitor. Tot la secţia montaj, îi avem ca buni a­­gitatori pe Voicu Mircea şi Lazăr Şte­fan, Enache Ion şi Sandu Nicolae de la Căldărărie sunt deasemeni, buni mun­citori în producţie şi foarte buni agi­tatori. Despre toţi aceştia vorbesc mai bine ca oricine, roadele muncii lor a­­gitatorice. Cine nu ştie cum erau înainte tine­rii Ciudalbu, Năstase şi Stan Neagu de la secţia montaj? Tare delăsători mai erau. Veneau târziu la lucru, u­­neori absentau fără motiv, și nu e­­rau rare cazurile când ii găseai dor­mind prin vagoane sau pe sub ten­dere. De normă nici vorbă nu putea stimularea întrecerii individuale între tineri n’a fost totdeauna îndeplinită așa cum ar fi trebuit. Imediat după 7 Noembrie, ambele birouri ale organizaţiilor de bază UTM, au ţinut o şedinţă în care pe baza si­tuaţiei rezultatelor obţinute în produc­ţie cât şi în urma unei serioase a­fi s’o îndeplinească vreodată. Ii vorbeau oamenii de rău," mai fă­ceau glume pe socoteala lor, dar să se gândească cineva serios la îndrepta­rea lor, nici gând de aşa ceva. S’au hotărât însă la treaba asta, a­­gitatorii noştri, Voicu Mircea şi Lá­zár Ştefan. De câte ori greşau le a­­trăgeau atenţia, îi criticau, îi făceau să înţeleagă că greşesc. N’a mers. A­­gitatorii noştri s’au sfătuit atunci cu secretarul organizaţiei de bază, UTM, tovarăşul Bobârnicu­i Grigore, care i-a chemat pe codaşi în faţa biroului orga­nizaţiei UTM, unde i-a criticat aspru dar tovărăşeşte de faţă cu toţi membrii biroului. A doua zi în ziarul de perete al organizaţiei de bază UTM Locomo­tive A. a apărut o aspră critică a se­cretarului de organizaţie, precum şi o caricatură. (Continuare In pag. 2-a­­nalize a activității lor In cadrul ace­stei întreceri, au putut să vadă nume­roase lipsuri în activitatea lor în în­treceri lipsuri care s’au resfrânt a­­supra bunului mers al întrecerii în­săşi. S’a procedat pe dată la discu­tarea măsurilor ce trebuesc luate, pen­tru îndreptarea lor. Era vorba despre intensificarea muncii de agitaţie în jurul întrecerii, muncă nu tocmai bine îndeplinită până atunci, — urmărirea mai îndeaproape a întrecerii şi com­baterea cu strășnicie a tot cee­a ce îm­piedică bunul ei mers. Şi în cadrul îndeplinirii cu succes a sarcinilor de mai sus, Un rol important Agitatorii nor­i esc la muncă Domnului Dr. OMER NISHANI Preşedintele P­rezidiului Adunării Popu­lare a Republicii Populare Albania Cu ocazia împlinirii a 5 ani de la eliberarea ţării Dvs. de sub jugul cotropitorilor fasciş­ti cu s­prijiniul glorioasei Armate Sovieti­ce, vă transmit în numele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Şi al meu personal, atât Dvs. cât şi în­­tregului popor albanez, cele mai călduroase felicitări şi urări de pros­peritate. Prof. Dr. C. I. PAR­HON Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Nafiortale * Domnului General de gim­patiţi Exqiver Il­ilja Ministrul Af­aaceril­or Externe al R. P. Albania - Tirana Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la eliberarea­­Albaniei de sub jugul fascist cu ajutorul glorioas­ei Armate Sovietice, vă rog săj, pri­miţi călduroase felicitări şi ură­ri de noui succese în munca de con­struire a socialismului şi in lupta îndârjită pentru pace, democra­ţie şi progres, pe care o duce poporul albanez alături de toate for­ţele­ progresiste în frunte cu marea Uniune Sovietică. ANA PAUKER Ministru al Afacerilor Externe al R. P. R. Pe lângă direcţiunea judeţeană a Gospodăriilor­ Agricole de Stat din Arad, începând din această lună funcţionează o şcoală pentru pre­­gătirea de cadre specializate în mun­cile agricole. Cursurile au început in ziua de 5 Noembrie, elevii fiind, recrutaţi din rândurile muncitorilor evidenţiaţi în muncă de la Gospodăriile Agricole de Stat din judeţ. Cursurile se ţin la sediul direcţiei judeţene. Un sprijin preţios primeşte şcoală, i-a întreprina cred lixuid „troi­ido­rul“ Bacău, tinerii din brigada ute­­mistă de la selfactorul No. 5 au hotă­rî­t să găsească cele mai bune metode de muncă pentru ca angajamentul lo­r de a fi in fruntea întrecerilor socia­liste să devină realitate.­­ Ei au introdus o disciplină hotărîtă în muncă, înlăturând absenţele şi în­târzierile la lucru. Printr’o bună orga­nizare a muncii, timpii morţi au fost lichidaţi în bună parte. Timpu­l necesar scoaterii firelor deja năvădit a fost re­Pentru a putea pregăti posibili­­tăţi optime de desfăşurare a vii­toarelor crossy­ri populare de sky, elevii Şcoalei tehnicie de Pielărie şi a Şcoalei Metalurtface din Cluj împreună cu tinerii truncitori de la „Unirea“ au iniţiat de două ori pe săptămână ore de muncă voluntară pentru amenajarea cât mai grab­nică a pistelor şi trambulinelor în vederea activtăţii din timpul ier­nii. Astfel, în ziua de 20 Noembrie, peste 100 de utemişti au amenajat două trambuline pe Hoia şi pe Dealul Floreşti, iar 40 de tineri au tăiat mărăcini şi au scos bolovani amenajând astfel locul viitoarei pârtii de sky. Exemplul acestor utemişti a fost urmat şi de­ către Sectorul Studenţesc, elevii Liceu­lui de Băieţi Nr. 2 şi 3, precum şi de elevii Şcoalei Tehnice de Pro­duse Lactate. Toţi aceşti tineri din partea organizaţiei au parti­a 1 ,care urmăreşte îndeaproape activi- t tatea desfăşurată şi felul cum înva­ţă elevii. ). Elevii şcolii au întreaga întreţinere gratuită pe toată durata cursurilor. Pentru însuşirea cunoştinţelor ide­­ologice, politice şi profesionale, a­u­­ fost mobilizaţi lectori bine pregătiţi , ca să predea lecţiile. cv co­rm­.ATA Alinei a dus de la 15 la 5 minute. Pentru aceas­ta ajutorul maiştrilor şi tehnicienilor a fost de nepreţuit. Brigada a avut în luna octombrie o depăşire de normă­­de 83 la sută. In cadrul întrecerilor în cinstea zi­lei tovarăşului Stalin, brigada este ho­tărâta să-şi mărească realizările, să-şi depăşească angajamentele luate, folo­­sindu-se din plin de experienţa căpă­tată până acum. Coresp. MANOLE RAINER si au luat angajamentul ca in cel mai scurt timp să constru­iască încă două trambuline pe­­ Hoia şi să continue lucrările de a­­amenajare a pârtiei de sky. Coresp. P. GLIJINSCHI A­­­­ Comitetul Judeţean UTM Târgu-Jiu a lansat o chemare către întregul tine­ret din localitate pentru construirea cât mai grabnică a unei săli de sport în ve­derea activităţii de iarnă.­­ Pentru îndeplinirea angajamentelor luate , tinerii din oraş prestează zil­nic peste 700 de ore de muncă volun­tară. Până în prezent s-au evidenţiat în această acţiune tov. Caramete Constan­tin, Copaci Gh., G. Cioboia şi Greicu Iulia. Coresp. EFRIM ION imiTrell LA ARAD S'AU DESCHIS CURSURILE UNEI ŞCOLI AADABITATCUUK­C LA ÎNTREPRINDEREA TEXTILA ,,PROLETARULla­ BACĂU BRIGADA UTEMISTĂ A REDUS TIMPUL NECESAR SCOATERII FIRELOR DELA NĂVĂDIT DELA 15 LA 5 MINUTE In vederea activităţii de iarnă TINERETUL DIN CLUJ SI TG.-JIU CONSTRUEȘTE PRIN MUNCĂ VOLUNTARĂ O PÂRTIE DE SKY ȘI O SALĂ DE SPORT | Prelungirea concursului de recenzii ale romanelor sovietice­­ până la 20 Decembrie 1949 In urma propunerilor venite din­­ partea cititorilor noştri, prin nenu­­­­mărate scrisori sau direct la redac-­­­ţie, ziarul nostru a hotărît să pre­­­ lungească termenul de predare a lu­­i crărilor pentru concursul de recen­­­­zii ale romanelor sovietice, până la­­ dată de 20 DECEMBRIE 1949. Această prelungire va da tine­rilor noştri cititori posibilitatea de a pregăti cu seriozitate recenziile lor şi de a participa un număr cât mai mare la concurs. Rezultatele concursului vor fi a­­nunțate în ziua de 31 Decembrie 1949. TRANSFORMARE Ce s’a întâmplat cu dolarul în drum spre Bonn. Desen­­ de ABRAMOV Tdiă ..Isvestia’’^

Next