Scânteia Tineretului, decembrie 1949 (Anul 4, nr. 203-221)

1949-12-01 / nr. 204

Grija st­at pentru odihna tineretului de I. ART AMANOV U­na din minunatele cuceriri ale Marei Revoluţii Socia­liste din Oc­­tombrie este dreptul la odihnă al oamenilor muncii din Uniunea Sovieti­că. La baza tuturor măsurilor guvernului sovietic în legătură cu organizarea muncii şi odihnei cetăţenilor din URSS, se afă înţeleaptă învăţătură a lui Iosif Vissarionovici Stalin: „..din toate capi­­talurile preţioase, care există pe lume, capitalul cel mai preţios şi mai hotărî­­tor sunt oamenii, cadrele“ Odihna sănătoasă şi raţională repre­zintă unul din cei mai importanţi fac­tori în întărirea sănătăţii şi sporirea activităţii creatoare a oamenilor so­vietici. Tinerii şi tinerele din Uniunea Sovie­­tică, ca şi toţi cetăţenii sovietici, se bucură de dreptul la odihnă. Constituţia U.R.S.S. nu proclamă numai, ci şi ga­rantează tineretului dreptul la odihnă. Acest drept este consfinţit de Consti­tuţia Stalinistă şi este asigurat prin fixarea zilei de lucru de 8 ore pentru tinerii muncitori, a zilei de lucru de 6 or© pentru meseriile practicate în con­diţii grele de muncă şi pentru adoles­cenţi. Tineretul muncitoresc capătă în fiecare an concedii plătite. Totodată Constituţia garantează o bună desfăşu­rare a concediilor în sanatorii şi case de odihnă. Statul socialist cheltueşte enorme sume de bani pentru organizarea în condiţiuni cât mai bune a odihnei oame­­nnilor sovietici. In U.R.S.S. funcţionea­ză peste 111.000 palate şi case de cul­tură, cluburi, săli de citit, peste 60 de mii de biblioteci cu un fond de cărţi de peste 132.000.000 de exemplare, 28.000 de săli de cinematograf, 875 mu­zee şi galerii de pictură şi 826 teatre. Numai la Moscova funcţionează 21 palate de cultură şi 152 cluburi sindi­cale. In afară de aceasta, la Moscova, în întreprinderi, în aşezămintele de în­văţământ, în instituţii, sunt amenajate cluburi şi „colţuri roşii“ atractive. Ma­rile uzini au palate ale lor de cultură; acestea sunt instalate în minunate clă­diri, care dispun deobiceiu de o sală cu o scenă înzestrată după ultimul cu­vânt al tehnicii teatrale, o sală d© sport şi zeci de săli pentru cercurile de ar­tişti amatori. Tânărul sovietic, va pu­tea găsi întotdeauna în palatul de cul­tură sau în club îndeletnicirea lui fa­vorită. Să aruncăm o privire în clubul mun­citoresc al uzinei din Moscova, „Cau­ciuc“. In sala mare de teatru se desfă­şoară una din lecţiile organizate ,pentru ajutorarea celor ce studiază individual teoria marxist-leninistă. In sala cea mi­­că un stahanovist expune metodele unei mai bune folosiri a utilajului. In sala de lectură vizitatorii pot vedea cea mai recentă expoziţie literară şi pot citi cele mai noi ziare şi reviste. In acest club funcţionează cercuri de literatură şi muzică, de croitorie şi cusut, un cerc pentru fotografi şi un cerc pentru sculptori. Cercul dramatic de artişti a­­matori prezintă spectacole dintre cele mai variate. In repertoriu se numără piesele: „Iubire târzie“, de A. Ostrov­ski, „Vasia Jeleznova“ de M. Gorki, „Zile şi nopţi“ de C. Simonov şi alte piese. De mare popularitate se bucură şi cercul coreografic. In zilele de Duminică, tinerii munci­tori şi funcţionari, studenţii şi şcolarii, elevii şcolilor rezervelor de muncă fac excursii, vizitează muzee, galerii de pictură şi expoziţii,­ merg la teatre şi concerte, se duc la cinematograf. In timpul verii mulţi tineri îşi petrec orele de odihnă în minunatele parcuri ale oraşelor. Statul cheltueşte în fiecare an milioane de ruble pentru amenaja­rea şi înfrumuseţarea parcurilor Cea mai mare parte a tinerilor din Uniunea Sovietică dau o atenţie deose­bită culturii fizice şi sportului. Tinere­tul are la dispoziţia sa 600 stadioane, 6000 de terenuri sportive şi peste 45.000 terenuri de voleibal şi basketbal 9000 staţiuni de sky şi 500 staţiuni acvatice, nenumărate terenuri de tenis şi săli de gimnastică. In U.R.S.S. se desvoltă ne­contenit o puternică mişcare sportivă. Rândurile sportivilor sovietici numără milioane şi milioane de tineri. La cam­pionatele comsomoliste-sindicale din timpul verii şi iernii au participat în 1948, 12.000.000 de persoane. Partidul bolşevic şi guvernul sovie­tic au zi de zi grijă de desvoltarea cul­turii fizice sovietice.. In 1949 au fost a­­loca­te prin bugetul de stat 119,2 mi­liarde ruble pentru scopuri sociale şi culturale. In afară de aceasta mari su­me sunt cheltuite de sindicate şi col­hozuri pentru diferite instalaţii sporti­ve. Educarea fizică a tineretului sovie­tic se bizue pe un complex de variate exerciţii sportive. Cei ce realizează a­­cest complex capătă o insignă specială. Tineretul sovietic iubeşte mult arta. In cercurile de artişti amatori se nu­­mără peste patru miloan© de membri. La concursul unional al artiştilor a­­matori, au participat 200.000 de cântă­reţi, în coruri sau ca solişti. In anii 1946—47 a avut loc trecerea în revistă a rezultatelor obţinute de tineretul tea­trelor dramatice din R.S.F.S.R. Au par­­ticipat la această trecere în revistă ti­nerii artişti a 230 teatre. Fiecare tânăr muncitor din U.R.S.S. capătă în fiecare an concediu, căpătând astfel posibilitatea de a se odihni şi în­griji de sănătate. Un loc de frunte o­­cupă printre staţiunile balneare ale U.R.S.S., cele din Crimeea şi Caucaz. Dar nu numai aceste minunate regiuni ale ţării au devenit adevărate focare de putere şi sănătate pentru oamenii so­vietici, in stepele însorite ale Cazah­­stanului şi Başchiriei lângă isvoarele minerale foarte bogate din Extremul Orient, pe meleagurile pitoreşti ale Uralului şi Siberiei— în toate aceste locuri au fost construite minunate sa­natorii şi case de odihnă, in fiecare an îşi petrec aici concediul lor şi primesc îngrijire gratuită, milioane de Tineri sovietici. Foarte răspândite în rândurile tine­retului sunt turismul şi alpinismul. In timpul verii mii de tineri şi tinere în­fruntă masivele muntoase ale Cauca­­zului, Crimeei, Allahilui, Tian-Sanuh­i, Pamirului, targa nestrăbătută a Siberiei, sau pornesc pe plute în lungul Volgii, Niprului şi a apelor repezi ale Uralului. Turiştii au la îndemână o largă reţea de oficii turistice, creat© dealungul şi dealatul ţării. Tinerii colhoznici, precum şi munci­torii sovhozurilor şi staţiunilor de ma­şini şi tractoare îşi petrec timpul lor liber în săli de citit şi in cluburile să­teşti. Ei practică cu multă pasiune dife­rite sporturi pe stadioanele şi terenurile sportive ale colhozurilor şi sovhozurilor. Pionierii şi şcolarii din Uniunea So­vietică au tabăra lor de odihnă, „Ar­­tek” — în Sudul Crimeei. Minunate case de odihnă pentru copii au fost or­ganizate la Kislovodsk, Eupatoria, Si­­n­eiz şi in alte locuri. Multe fabrici, u­­zine şi instituţii îşi au taberele lor pentru pionieri. Minunatele condiţii create pentru o­­dihnă însufleţesc tineretul sovietic la noi mari fapte de muncă Ele oglin­desc grija părintească a Partidului bol­şevic, a guvernului sovietic şi a lui Iosif Vissarionovici Stalin faţă de ti­nerii ziditori ai nouii societăţi comu­niste. Tinerii patrioţi sovietici sunt recunos­cători din tot sufletul iubitului condu­cător şi dascăl marelui Stalin, pentru t­ereţea lor fericită şi plină de bucurii. turnat vigilenţa pot dejuca­­ (Urmare din pagina 1-a) cu mâinile în sân şi să aşteptăm „mersul die la sine” al istoriei, nu înseamnă că trebuie să subapre­ciem primejdia pregătirilor răz­boinice ale imperialismului anglo­­american. „Creşterea enormă a forţelor lagărului democraţiei şi socialis­mului nu trebuie să dea naştere ’ niciunei autoliniştiri in rândurile adevăraţilor luptători pentru pace’’, arată Rezoluţia Biroului Informativ. „Numai cea mai mare vigilenţă a popoarelor, ho­­srîrea lor nestrămutată de a lup­­ta activ cu toate forţele şi mij­loacele lor pentru pace, vor duce la crahul planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război”. De aceea Rezoluţia asupra apă­rării păcii şi luptei Împotriva aţâ­ţătorilor la­ război arată că lupta pentru apărarea păcii este astăzi sarcină centrală a Partidelor Co­muniste şi Muncitoreşti. Pe primul plan stă sarcina de a intensifica lupta pentru antrena­rea maselor cele mai largi ale o­­menirii progresiste in mişcarea Partizanilor Păcii care trebuie să se transforme pretutindeni „într’o mişcare a întregului popor’’. Pe baza platformei de luptă pentru pace trebuie înmănunchiate toate forţele populare — fără deosebire de credinţă religioasă sau de ve­deri politice — sub steagul apă­rătorilor păcii. Una dintre aceste forţe vii este tineretul, categoria cea mai năpăstuită în cazul unui eventual război, acea pătură a societăţii care — în planurile im­perialiştilor — ar trebui să furni­zeze carnea de tun a unui viitor măcel. A lupta pentru salvarea vieţii şi viitorului tinerei gene­raţii, a grupa mase tot mai largi de tineri în cadrul acestei lupte— iată o sarcină de onoare a fie­cărui tânăr cinstit, a fiecărui tâ­năr partizan al păcii. Nucleul şi avantgarda mişcării mondiale a Partizanilor Păcii o constituie clasa muncitoare şi de­taşamentele ei de frunte. Parti­dele Comuniste şi Muncitoreşti. Iată de ce întărirea unităţii clasei muncitoare şi lupta contra duş­manilor acestei unităţi, împotriva scizioniştilor, a socialiştilor de dreapta, a fruntaşilor trădători ai mişcării j­idicale, a titoiştilor, sunt conces de cea mai mare În­semnătate pentru închegarea şi mai puternică a frontului păcii, pentru ca în acest front să nu existe fisuri, spărturi prin care să poată pătrunde duşmanul. „Partidelor Comuniste şi Mun­citoreşti din ţările de democraţie populară şi Uniunea Sovietică le revine — odată cu demascarea aţâţătorilor imperialişti la război şi­ a uneltelor lor — sarcina con­tinuei consolidări a lagărului pă­cii şi a socialismului în numele apărării păcii şi a securităţii po­poarelor”, spune Rezoluţia. Pe drumul deschis de Revoluţia Socialistă din Octombrie, se con­­strueşte astăzi şi în ţara noastră un viitor însorit, un viitor de aur. A lupta pentru acest viitor, în­seamnă a lupta pentru apărarea păcii, a zădărnici uneltirile aţâţă­torilor la război, lată o idee a co­muniştilor, una dintre acele idei care — cuprinzând masele — se transformă într’o forţă de neîn­vins ! Asemenea idei se desprind din Rezoluţia Biroului Informativ asu­pra apărării păcii şi a luptei con­tra aţâţătorilor la război. Să fa­cem ca aceste idei să cuprindă şi să înflăcăreze tânăra generaţie, să mobilizăm pe toţi tinerii partizani ai păcii din ţara noastră la luptă — sub conducerea Partidului Muncitoresc Român — pentru ca aceste idei să triumfe, să devină fapte­­ şi lupta crescândă a popoarelor planurile aţâţătorilor la război cum 15 ani a căzut ucis die ban-­­­diţii troţchişti, agenţi ai im­perialismului mondial, Ser­­ghei Mironovici Chirov. Patriot în­flăcărat, strălucit activist al Par­tidului Bolşevic, Chirov este­ un exemplu de luptător hotărit şi ne­­clintit pentru cauza clasei munci­toare şi pentru libertatea popoare­lor. Zâmbetul deschis de pe chipul lui, mica cicatrice de lângă tâmplă, statura puternică, erau cunoscute şi privite cu dragoste de milioanele de comsomolişti de pe tot cuprin­sul Uniunii Sovietice. E S­erghei Mironovici Chirov îşi începe ucenicia revoluţionară în anul 1904, în cadrul orga­nizaţiilor ilegale din Tomsk. Aci, el se dovedeşte încă de la început un partizan al ideilor lui Lenin. Prins şi aruncat în închisoare de către sbirii ţarului, Chirov nu-şi încetează activitatea revoluţionară. Datorită lui, se organizează prin­tre deţinuţii politici cercuri de studiu ale operelor clasicilor mar­xişti. In 1917 Chirov este ales re­prezentat al muncitorimii din Vla­­dKcaucaz la cel de al 11-lea Congres al Sovietelor. Apoi, in perioada Războiului Civil el se află în frun­tea eroicilor apărători ai Astraha­nului. După terminarea Războiului Civil şi în anii în care se făceau primii paşi pe calea construirii so­cialismului in Uniunea Sovietică, lui Chirov i se încredinţează sar­cina de răspundere de a conduce şi întări munca organizaţiilor de Partid din Azerbaidjan, Leningrad şi regiunea Leningradului. Pentru meritele sale deosebite pe calea aplicării şi desvoltării ideilor lui Lenin şi Stalin, Chirov este ales membru în Biroul Politic şi apoi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice. έn întreaga această perioadă a ac­tivităţii sale Serghei Mironovici Chirov a pus un deosebit accent pe munca în rândurile tineretului. Sfătuind organizaţiile de Partid să-şi intensifice munca în rându­rile comsomoliştilor şi ale tinere­­tului, Chirov a dat el însuşi un strălucit exemplu în această pri­vinţă. Luând cuvântul în nume­roase rânduri în faţa tineretului, la cel de al V-lea Congres al Com­­­somolului din Azerbaidjan, la Ba­­cu, la Leningrad, Chirov a pus în faţa comsomoliştilor ca o princi­pală sarcină învăţarea leninismului. Incurajându-i şi sprijindu-i pe cei care înţelegeau să-şi ducă cu serio­­zitate munca, el critica totodată cu asprime pe cei care priveau lucru­rile superficial, pe cei care nu de­­puneau eforturi pentru a-şi ridica nivelul ideologic şi cultural. C­hirov a arătat comsomoliştilor că pentru a sprijini cu putere opera de construcţie a socia­lismului şi comunismului în Uniu­nea Sovietică, pentru a da o lovi­tură de moarte duşmanilor dinăun­tru şi de peste hotare, ei trebue să dea ţării cadre, cât mai multe ca­­dre de specialişti în toate dome­niile, temeinic pregătiţi. Un puternic răsunet in rândurile comsomoliştilor a găsit îndemnul lui Chirov ca fiecare să-şi însu­­suşească cunoştinţe cât mai­­largi în domenii multilaterale. El obi­şnuia să zică tineretului: „Să în­văţăm, să învingem duşmanul nu numai prin luptă ci şi prin cul­tură.” Strălucit organizator şi propa­gandist, Chirov a căutat să des­­volte la tineret spiritul de iniţia­tivă. Curajul, repeziciunea în lua­rea hotărîrilor, dar în acelaş timp şi multă chibzuinţă erau calităţi pe care Chirov le-a apreciat cel mai mult. Scrierile şi cuvântările lui Chi­rov sunt pentru noi, tinerii, un ne­­secat izvor de învăţăminte, iar viaţa şi activitatea lui o strălu­cită pildă pentru felul cum trebue să muncească şi să lupte un ade­vărat comunist. Tovarăşi, eu cred că sunteţi la o vârstă deajuns de coaptă ca să înţelegeţi că, fără să trezim în rândurile Comsomolului o vie iniţiativă personală, nu vom iz­buti să ne îndeplinim sarcinile, nu vom izbuti să luăm cu adevă­rat locul vechii generaţii. Să des­­voltăm iniţiativa personală, să educăm Comsomoniul — iată sar­cinile principale care ne stau în faţă. CIO Februarie 1927). * Dacă înveţi despre rezistenţa materialelor, nu uita nici rezi­stenţa burgheziei. (8 octombrie 1927). ★ Pentru a rezolva sarcina pre­gătirii cadrelor, trebue să reor­ganizăm întreaga noastră activi­tate, tot sistemul de pregătire şi de perfecţionare a cadrelor. Nici o şcoală obişnuită, nici o reţea obişnuită de cursuri nu poate satisface cerinţele actuale de cadre. Trebue să ne organi­zăm in aşa fel activitatea, în­cât nivelul cultural al fiecăruia dintre noi, şi al nostru, al tutu­rora laolaltă, să se ridice necon­tenit, deoarece cerinţele noastre, repet, cerinţele no­astre uriaşe, cresc pe zi ce trece. Ceea ce pu­teai încredinţa ieri unui tovarăş nepregătit, astăzi n’o mai poţi face. (25 Mai 1930). întreaga noastră educaţie, în­treaga noastră învăţătură trebue să se desfăşoare sub semnul in­ternaţionalismului. Nu e cu ade­vărat comsomolist, acel tânăr, sau acea tânără, care nu vede ni­mic dincolo de graniţele ţârii sale. Nu sunt leninişti, comsomo­­listul sau comsomolista, care nu se interesează de milioanele de oameni ai muncii şi de milioane­le de oprimaţi din Lumea Veche... , (28 octombrie 1933). -„ Tovarăşi, acum când vorbim despre meritele Partidului no­stru, despre succesele sale, nu se poate să nu vorbim şi despre marele organizator al uriaşelor noastre victorii, despre tovară­şul Stalin. El este urmaşul şi, în toate privinţele, continuatorul celor ce ne-au fost lăsate de marele fon­dator al Partidului nostru, pe ca­re l-am pierdut acum 10 ani. E greu să ne facem o imagine a giganticei figuri pe care o re­prezintă Stalin. In aceşti ultimi ani, de când ne ducem munca fă- f­ră Lenin, nu cunoaştem nici o­­ cotitură, nici un început fie el * cât de puţin însemnat, nici o lo-­­ zincă, nici o directivă a politicei­­ noastre al cărui autor să nu fi­e fost tovarăşul Stalin... Cele mai­­ importante probleme ale politic­i cei noastre internaţionale sunt şi rezolvate după indicaţiile lui,­­ dar nu numai acestea, ci şi pro­­blemele de al treilea ordin, sau , de al zecelea grad de importan­­­­ţă, îi atrag atenţia şi-l interesea- f ză dacă ele se referă la munci- J tori, ţărani,’sau în general, la­­ toţi oamenii muncii din ţara noa- a­stră. 4 (17 Ianuarie 1934). a (Extrase din ^ S. M. CHIROV: „Despre­­ tineret”) \ 15 ANI DELA MOARTEA LUI S.M. CKIROV—TOVARĂŞ DE LUPTĂ AL LUI LE» Şl STAU» PRIETEN IUBIT AL TINERETULUI „SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 204 Şedinţa cu birourile organizaţilor de bază U.T.M. din S.M.T.-uri, Gospodării Agricole de Stat şi Gospodării Agricole Colective ţinută la organizaţia judeţeană UTM. Covurlui Educaţia comunistă a tinerilor ţărani muncitori este o sarcină de frunte pe care Partidul a pus-o în faţa organizaţiei noastre. Ei în această muncă deosebit de grea, una din laturile asupra căreia trebuie insistat îndeosebi este desvoltarea spiritului de muncă în colectiv, în rândurile tineretului muncitor de la sate, pentru că a­ceasta va contribui în largă măsură la transformarea socialistă a agriculturii. In această activitate, elemen­te de bază care pot contribui în mare măsură la obţinerea unor rezultate frumoase sunt utemiş­­tii din SM.T., Gospodării Agri­cole de Stat şi Gospodării Agri­cole Colective. Tinerii din aceste unităţi au posibilitatea să ducă o serioasă muncă de lămurire în rândurile ţărănimii sărace şi mijlocaşe. In acelaş timp munca lor trebuie să constitue un exem­plu pentru ceilalţi tineri ţărani muncitori. Pentru a vedea felul în care organizaţiile de bază din aceste unităţi şi-au îndeplinit această sarcină, judeţeană UTM Covur­lui a convocat la Galaţi în ziua de 13 Noembrie o şedinţă cu bi­rourile acestor organizaţii­­Din rapoartele prezentate de organi­zaţiile de bază din Gospodăria Colectivă „23 August 1944“ Cor­­ni-Urleşti, din Gospodăria Agri­colă de Stat Bărboşi şi S.M.T. Chiraftei, s’au desprins unele as­pecte interesante ale acestei munci. ’ Mai întâi s’a arătat că tinerii au contribuit în bună măsură la lărgirea şi întărirea sectorului socialist în agricultură, dându-se exemple concrete. Aşa, s’a arătat că secretarul organizaţiei de bază din Gospo­dăria Colectivă Corni-Urleşti, Gheorghe Apostol a lămurit şi convins pe Marioara Sava, Ghe­orghe Crăiţă şi Iiie Neamţu să intre în Gospodărie. Pe lângă a­­ceasta biroul organizaţiei a par­ticipat efectiv la diferite acţiuni din Gospodărie. Astfel, în ziua de 6 Noembrie, 26 tineri au scos prin muncă voluntară 1600 poeţi de pomi de pe un teren al Gos­podăriei. S-a mai arătat că bi­roul organizaţiei este preocupat de îmbunătăţirea muncii de agi­taţie. In acest scop tinerii stu­diază diverse cărţi folositoare; de pildă, broşura „Zece întrebă­ri, zece răspunsuri despre Gos­podăriile Colective”. Raportul prezentat de biroul organizaţiei de bază S­M.T. Chi­raftei a arătat că cea mai bună echipă a Staţiunii este compusă din tineri. Munca acestei echipe a fost răsplătită din limp. Acolo unde au lucrat ei, la Gospodăria Colectivă Urs­eşti, grâul a răsă­rit de mult şi acum este de un lat de palmă. Utemiştii de la Gospodăria A­­gricolă de Stat Bărboşi au parti­cipat la construirea prin muncă voluntară a unor remize pentru maşini şi unelte agricole, reali­zând­‘astfel importante economii Gospodăriei. S’au pus apoi întrebări, multe şi felurite, tinerii Interesându-se de felul în care a fost organizată munca în diferite sectoare, de felul în care şi-au dus munca de lămurire tovarăşii Gheorghe A­­postol şi Tănase Munteanu- Da­că pe lângă întrebări s’ar fi fă­cut şi discuţii largi asupra ra­poartelor, atunci tinerii şi-ar fi lămurit încă multe probleme şi şedinţa ar fi fost mai rodnică. învăţăminte preţioase au tras tinerii şi din prelucrarea Hotă­rîrii C.C. al P.M.R­ şi a Consiliu­lui de Miniştri asupra muncii în Staţiunile de Maşini şi Trac­toare. S’a arătat în această pre­lucrare felii în care pot fi duse la îndeplinire sarcinile care re­vin tineretului. Au înţeles tine­rii din Gospodăriile de Stat şi Colective că grija faţă de maşini, de bunurile obşteşti, precum şi ridicarea nivelului politic şi pro­fesional nu este numai o sarcină a tinerilor din S.M.T- ci şi a lor. Sprijinul Partidului — care s’a oglindit în toată’ activitatea tinerilor — a fost dat şi cu pri­lejul acestei şedinţe- Tov. Po­­pazu, membru în biroul Comi­tetului Judeţean P.M.R. a vor­bit­ tinerilor despre importanţa muncii, trasându-le în acelaş timp şi unele sarcini. Vor­bitorul a accentuat îndeosebi asupra faptului că nu toţi tine­rii ţărani muncitori folosesc arma criticii şi autocriticii, fapt care duce la greşeli şi slăbiciuni în muncă. Deasemeni utemiştii au datoria de a cultiva în rândul tinerilor dragostea faţă unel­te­i ,­armele noastre de cons­truire a socialismului“. Şedinţa ţinută de judeţeană UTM Covurlui este prima de a­­cest­ fel­ Cu toate lipsurile ară­tate, ea şi-a atins scopul. Ea a ajutat tinerilor să înţeleagă că este datoria lor să contribue la tran­sformarea socialistă a agri­culturii şi le-a dovedit superio­ritatea muncii în colectiv. Tot­odată şedinţa a prilejuit un schimb de experienţă plin de învăţăminte între diferite bi­rouri U.T.M. din sectorul socia­list a! agriculturii. Pe lăngă aceasta, mulţi dintre tineri şi-au luat o serie de­­angajamen­te printre care: pregătirea te­meinică a activităţii din timpul iernii, mobilizarea la această ac­tivitate a­ cât mai mulţi tineri. Deasemeni popularizarea Com­somolului la sate a fost un an­gajament luat de toate organi­zaţiile de bază- Fapt important asupra căruia s-au oprit mem­brii birourilor a fost angajamen­tul de a se insista asupra­ întă­ririi legăturilor dintre tinerii din unităţile lor şi tinerii ţărani muncitori. In acest sens, tov. Mihalache, secretarul organi­zaţiei de bază din Gospod­ă­ria Agricolă de Stat Bărboşi şi-a luat în numele organizaţiei, an­gajamentul de a organiza o e­­chipă artstică împreună cu ti­nerii ţărani muncitori din Mo­­vileni. Tot el şi-a luat angaja­mentul să aboneze cât mai mulţi tineri la „Scânteia Ti­neretului“ şi la „Ştiinţă şi Teh­nică". Angajamentele care au fost luate la această şedinţă pot fi duse la îndeplinire. Dar pentru­­ca succesul lor să fie deplin, co­mitetul judeţean şi comitetele de plasă trebuie să ajute şi să con­troleze permanent munca aces­tor organizaţii de bază. Dacă a­­cest lucru va fi făcut la timp, atunci roadele şedinţei nu vor întârzia să se arate. Victoria echipei R.P. R. de festball- rod a­ unui puternic spirit de echipă, ai unei temeinice pregătiri tehnice O­amenii muncii din țara noastră au aflat cu mare bucurie des­pre frumoasa victorie pe care au adus-o culorilor Republicei Popu­lare Române jucătorii reprezentati­vei noastre de football, în mat­­chul împotriva reprezentativei R. P. Albania. Victoria echipei noas­tre de football, se datoreşte în primul rând voinţei de care a fost animat fiecare membru al ei pentru a aduce o cât mai frumoasă izbân­dă Patriei sale, se datoreşte şi Pre­­gătirii tehnice foarte bune, pe care jucătorii reprezentativei noastre şi­­au însuşit-o cu mult înainte de match. De o importanţă tot atât de mare în cucerirea victoriei a fost şi buna condiţie fizică pe care echi­­pa noastră, a avut-o de data acea­sta într-o mare măsură. A­ntrenamentele făcute după me­todele de pregătire ale foot­­baliştilor sovietici, munca necon­tenită a membrilor reprezentativei noastre timp de aproape 13 săptămâ­ni, au făcut ca ei să se poată pre­­zer­­a într-o formă bună de joc şi să poată recolta astfel succesul ob­ţinut Marţi pe Stadionul „Quemal Stafa” din Tirana. Cei 40.000 de spectatori care au urmărit fazele jocului au admirat tehnica jucăto­rilor echipei noastre de football, le­gătura strânsă care a existat între, acţiunile fiecăruia dintre ei şi vi­goarea cu care au luptat. In mat­­chul dintre echipa RPR de foot­ball şi cea a R. P. Albania, a in­tervenit însă un element nepre­văzut care a pus în faţa ambelor echipe probleme noi. Terenul deve­nit impracticabil din cauza ploii care s’a cernut deasă în tot timpul jocului, a făcut ca echipa albaneză să întreprindă eforturi serioase, să ducă o luptă îndârjită pentru a face faţă jocului pe un astfel de teren cu care ea nu fusese obişnuită. Pen­tru jucătorii echipei noastre starea terenului a impus folosirea unei tehnici cât mai desăvârşite care trebuia să se îmbine cu un joc cât mai combativ., Reprezentativa ţării noastre a ştiut să facă faţă acestor probleme. Acest lucru a eşti lămurit la i­­veală prin acţiunile puternice, le­gate şi tactice, ale membrilor echi­pei R.P.R., care de cele mai multe ori când iniţiau un atac la poarta echipei adverse, reuşeau să înscrie un goal. P­e de altă parte, însă membrii echipei albaneze, au prezentat un joc însufleţit, cu numeroa­se atacuri dar slab legăte intre ele. Echipa albaneză a avut totuşi, jucători destoinici că: Miraschi, care a înscris gealul, Borid, Lam­­bi, Parapani şi Biciacu. Atacurile continue iniţiate mereu în decursul matchului în faţa porţii echipei noastre, ne arată că dacă terenul ar fi fost uscat, rezultatul matchului ar fi fost probabil mult mai strâns decât cel ce a fost realizat. M­atchul de football dintre echi­pele reprezentative al Re­publicii Populare R­omâne şi Republicii Populare Albania, a fost un match deosebit de însufleţit, plin de dispute dârze, în ciuda te­renului care devenea din ce în ce mai impracticabil. El a evidenţiat trainicul spirit de echipă, al jucătorilor noştri, pre­cum şi conştiincioasa lor pregătire tehnică, care — lărgite şi desvol­­tate, — vor aduce desigur nume­­roase alte succese în viitoarele noa­stre matchuri internaționale de football. Noui competiţii sportive organizate in folosul forajuluî inc­onstruire a „Sase­ Scânteii”* Comisia Centrală pentru Lupte şi Haltere, organizează Duminică 4 De­­cembrie în Bucureşti, în sala „Vul­can’’ o gara de lupte, ale cărei înca­sări vor fi vărsate pentru construirea „Casei Scânteii’’. La această competiţie, vor participa cei mai buni luptători din grupările Dinamo, Vulcan şi C. S. U. Pe velodromul „Vasile Roaită”, din Brăila, Sindicatul Port,Trans­port, or­ganizează Duminică 4 Decembrie o reuniune motociclistă, în folosul con­­­­struirii „Casei Scânteii’’ . In afara imotocicliştilor locali, vor , mai participa la această competiţie, alergători din grupările bucureştene C.S.C.A. Dinamo şî C.F.R. Examen teoretic pentru Insigna de Polisportiv Azi la ora 16, are loc la Comite­tul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport, str. Grigore Alexandrescu nr. 86, un examen teoretic pentru Insigna de Polisportiv. Cei ce s-au pregătit pentru acest examen, vor depune carnetele de aspirant, la Biroul Insignei de Poli­sportiv, până azi la ora 12. tai mirese şi cum stimulează organizaţii SUM de la Grivița-Locomotive, întrecerea în cinstea aniversării tovarăşului Stain (Urmare din pag. l­ a­­tentă tinerii agitatori Enache Ion şi Sandu Nicolae cu Popescu Iancu, ace­sta a trecut de la o muncă de birou, ne­însemnată, la munca în atelier pe care o părăsise — muncă hotărâtoare pen­tru mersul întrecerii. Azi, tânărul, se află printre evidenţiaţii pe fabrică şi datorită conştiinciozităţii lui a fost ales responsabil cu tineretul din secţie, pe linie de sindicat. C­­m sunt popularizaţi fran­staşii în­­ producţie, — cum sifaaî stimulate întrecerile ele către ergternssa­arfa:-. . i "T. ’ M­­? (rPlITtSsri nBCOTt­Ct S W® Ce credeţi, s’au schimbat tinerii Ciudalbu Năstase şi Stan Neagu? Da! S‘cu schimbat! Aflaţi că ei sunt azi, printre cei mai buni în producţie. Şi cu ei s'a mărit şi numărul agitatorilor de la secţia Montaj. Cine nu ştie apoi, că datorită muncii rin lomtit­î«,, nn rxvo. Oii nHC.rv PH iriiQK« Cam la o săptămână odată, pe secţii,, pe ateliere sau pe unităţi mai mici de muncă, (partizi, brigăzi utemiste, etc.), au loc consfătuiri de producţie cu în­treg colectivul de muncă al unităţii respective, iar uneori numai cu tine­rii. La consfătuirile de producţie ale ti­neretului participă bineînţeles şi mai­ştrii şi inginerii din secţia sau atelie­rul respectiv. In cadrul acestor con­sfătuiri, în afară de analiza muncii, un loc important il ocupă populari­zarea fruntaşilor în producţie şi discu­tarea în amănunţime a metodelor lor de muncă. In astfel de consfătuiri cât şi mai ales în cele pe secţii laolaltă cu vârstnicii, tinerii au prile­jul să afle în linii mari situaţia în­trecerii, cine sunt în fruntea ei, care sunt metodei© întrebuinţate in muncă de raţionalizatori şi inovatori şi multe alte lucruri în legătură cu buna desfă­şurare a întrecerii. Intr’ar­a din ultimile consfătuiri de producţie la care au luat parte într’un procent foarte numeros, tinerii din A-Când au ţinut şedinţa de analiză a activităţii lor în cadrul trecutei între­ceri, cele două organizaţii de bază UTM au avut posibilitatea să vadă că lipsa unei evidenţe zilnice asupra în­trecerii între tineri, îngreuiază mult urmărirea întrecerii şi luarea imediată de măsuri atunci când întrecerea slă­beşte intr’un loc sau altul, in direcţia aceasta s’a făcut prea puţin. In afară de consfătuirea de producţie, în cadrul căreia ies la iveală doar o parte foarte mică din numeroasele realizări ale ti­nerilor dela Locomotive, numai acelea ale fruntaşilor în producţie, — organi­zaţiile de bază UTM nu mai au altă posibilitate de a cunoaşte realizările înregistrate zilnic de majoritatea tine­rilor. Doar la sfârşitul lunii, — de multe ori cu foarte mare întârziere — birourile organizaţiilor de bază UTM extrag situaţia întrecerii indivi­duale intre tineri, din situaţia întoc­mită de comisia de întreceri a Sindi­catului. incă lipsesc graficele indivi­duale, lipsesc mijloacele de a se şti în fiecare zi cum se desfăşoară între­cerea generală. Este necesar ca birourile celor două organizaţii de bază UTM să ia grabnice măsuri, în colaborare cu Sindicatul şi cu sprijinul organizaţiei de Partid, pen­tru introducerea graficelor individuale de întreceri. Genereio­r-riv­umu a fost popularizaţi tinerii Toma Con­stantin, Adam R. Dumitru şi Hand­­rabur Vasile, toţi membri ai brigăzii de la turnătorie. Pe perioada de la înce­putul nouii întreceri în cinstea ani­versării tovarăşului Stalin, aceştia au obţinut în medie depăşiri de normă între 150—220 la sută. Despre ei şi încă despre mulţi alţii vorbesc şi zia­rele d© perete ale organizaţiei de bază UTM Locomotive B. Tot într’unul din ziarele de perete ale organizaţiei de bază UTM Locomotive B, poţi afla despre inovaţia tânărului strungar Ma­rin Gh. Dumitru,, de la atelierul Strun­­gărie. El a instalat un dispozitiv de port-cuţit în spatele maşinei cu aju­torul căruia poate efectua două operaţii în acelaş timp, ceea ce i-a permis să depăşească norma în medie cu 250 la sută. Din cauza lipsei de mai sus, — lipsa evidenţei zilnice asupra rezultatelor în­trecerii — nu putem avea o situaţie globală asupra rezultatelor, ci doar u­­nele, parţiale şi aproximative. In continuarea întrecerii pornită în cinstea aniversării tovarăşului Stalin organizaţiile de bază UTM trebue să vegheze mai îndeaproape la bunul mers al acesteia. Ele trebuie să-şi facă o sarcină de bază din îndreptarea tuturor lipsurilor care au îngreuiat bu­na desfăşurare a întrecerii până în momentul de faţă. Colaborarea cu or­ganele de Partid, cu Sindicatul, cu tehnicienii, va face ca activitatea în întrecere să fie mai spornică, iar re­zultatele întrecerii să fie şi mai fru­moase decât până acum, în şedinţele de analiză asupra rezultatelor cunos­cute pe baza unei evidenţe reale şi ge­nerale, să se insiste totdeauna asupra înlăturării lipsurilor şi greşelilor con­statate. Numai în felul acesta organi­zaţiile de bază UTM de la Atelierele de Locomotive, împreună cu întreg tine­retul de acolo vor putea merge pe ca­lea altor noui şi minunate realizări în întrecerea de acum, pornită în cinstea zilei de maştere a tovarăşului Stalin. Apostol Georgescu Despre tanele lipsuri ala arţţismîzaţiilor în jsrsnăfim­ea între serii&r

Next