Scânteia Tineretului, ianuarie 1950 (Anul 5, nr. 228-251)
1950-01-15 / nr. 239
2 «•iV’af /lsf al lor, nu, nici de — Vei*Siii'i le tinerilor poeţi ai Cenaclului Tineretului c!!în Capitală închinate lui Entinescu au arătat dragostea tineretului muncitor faţă de opera marelui nostru poet — Sunt mulţi tinerii muncitori din fabrici, studenţii şi elevii care vin in fiecare săptămână la şedinţele Cenaclului Tineretului din Capitală. Aci au învăţat unii pentru primă oară să rânduiască şirul versurilor, aci au ince- put să prindă din ce in ce mai mult meşteşugul poetic, aci învaţă să oglin-j dească tot mai mult în poeziile lor eforturile poporului muncitor pentru construirea socialismului In tara noastră. Apropierea aniversării contestarului naşterii marelui nostru poet Mihali Eminescu constituie un eveniment deosebit pe care şi tinerii membri ai I Cenaclului au dorit să-l cinstească cu tot entuziasmul lor. Ei au încercat să pună în versuri dragostea şi admiraţia pentru opera lui Mihail Emiliescu, să exprime sentimentele lor de bucurie astăzi când datorită victoriilor , obţinute până azi de către lupta clasei muncitoare, îl putem cunoaşte pe adevăratul Eminescu Aceste poezii închinate marelui lor înaintaş, ei le-au adus la cenaclu, , spre a fi citite in şedinţa festivă închinata aniversării marelui Eminescu. S’a început şedinţa festivă... Şedinţa festivă a Cenaclului Tineretului s’a deschis prin citirea referatului tovarăşei Zizi Munteanu care din partea biroului cenaclului a făcut o prezentare a operei şi a personalităţii lui Mihail Eminescu. Referatul a scos în evidenţă influenţa mişcării muncitoreşti în opera poetului, influenţă care a dat versurilor lui Eminescu "combativitate şi încredere într’un viitor mai bun pentru cei ce muncesc, o încredere care îndemna la luptă, la sfărâmarea cătuşelor mizeriei şi exploatării. Versurile clocotitoare au fost înecate mai târziu în simţăminte de desnădejde, în pesimism, atunci când Eminescu a trebuit să plece capul în faţa presunii nefaste a curentului reacţionar junimist. Astăzi, versurile lui Eminescu sunt curăţate de rugina criticei maioresciene, lanţurile care l-au sângerat pe poet, şi pe întregul popor muncitor sunt sfărâmate azi. Acestea sunt câteva din concluziile pe care le-a subliniat referatul biroului cenaclului. Se citesc poeziile S’a trecut apoi, la citirea lucrărilor membrilor cenaclului închinate lui Mihail Eminescu. Participanţii au căutat să prindă cât mai bine, miezul poeziei „Lumina stelei astăzi ne-a ajuns“, scrisă de Ştefan Iureş. „Căci acei ce viaţa-i otrăvită « Sunt şi-acei ce n'au vrut să ni-i dea. • Pus'au nori pe luminoasa stea, False corzi la minunata liră“. Discuţii însufleţite s’au După citirea fiecărei poezii membrii cenaclului au subliniat în discuţii meritele deosebite ale tovarăşilor lor. — Noi recunoaştem in versurile tovarăşilor noştri din cenaclu a spus de pildă tovarăşul Mareş, muncitor la I. O. R., expresia, dragostei noastre simple, muncitoreşti, pe care o avem faţă de Eminescu. Tovarăşii înscrişi la discuţii au arătat apoi lipsurile, slăbiciunile pe care le-au observat în versurile citite în şedinţă, încercând să-i ajute pe autori, în refacerea şi îmbunătăţirea poeziilor. Faptul că membrii cenaclului cu meşteşugul lor încă neformat pe deplin au scris spontan poezii pe care le-au închinat marelui lor înaintaş, marelui maestru al poziei noastre, dovedeşte că membrii Cenaclului Tineretului din Cai-Astăzi adevăratul Eminescu ne apare în toată strălucirea sa. Steaua despre care el vorbea în versurile lui, „că mii de ani i-au trebuit luminii s'o ajungă", astăzi e vie în viaţa noastră: „Eminescu... Stea, ce a răsărit Zeci de ani în urmă, cale lungă Lumina ei putu să ne ajungă De abia când azi, poporu-i desrobit“. Iată cum tov. Florin Mugur în poezia „Scăpărau revolte’n glasul tău...”, aminteşte cântecul de revoltă al poetului care a trăit ani de zile, in suferinţă, subliniază felul in care regimul de exploatare se străduia să ni-l înfăţişeze pe Mihail Eminescu ca pe un poet rupt de năzuinţele şi lupta celor ce muncesc: „Pe acela ce-a cântat doar pentru oameni Ei l-au vrut prin ceruri risipit". Astăzi însă, versurile lui Eminescu sunt cu deosebire aproape de noi: „Cântul tău ţi-l ştie azi norodul... Creşte'n inimi, creşte frebătând“. Muncitorul Vasile Iosif arată in versurile sale, împotrivirea lui, Eminescu in faţa influenţei nefaste a ,,literaţieiei" clasei exploatatoare: „Şi când n‘ai vrut, au căutat Să-ţi curme viaţa şi avântul Să-i pună gurii greu făcat Să-ţi zăvorească aspru cântul“, purtat în jurul poezilor pitală, privesc din ce în ce cu mai multă seriozitate munca lor pe tǎrâmul poeziei. Concluziile pe care le-a tras la sfârşitul şedinţei biroul cenaclului, au subliniat caracterul festiv cu care cenaclul tineretului a întâmpinat aniversarea lui Miail Eminescu. Tinerii care au participat la şedinţa festivă a cenaclului au simţit cu multă putere bucuria reîntâlnirii cu adevăratul Eminescu rămânându-le în inimă Înţelesul simplu şi cu tâlc al versurilor muncitorului Vasile Iosif: „N’ai fost al lor, nu, nici decum, Ori cât vroitau ei să fii Al nostru ai fost, eşti şi acum Când noi culegem bucurii”. Petre Vedea In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi centenarului naşterii lui Mihail Eminescu, a avut loc Vineri după amiază la Teatrul Municipal un recital de poezie. Cu acest prilej s- au fost reprezentate, de către actorii teatrului, câteva din operele de seamă ale poetului. Cuvântul introductiv a fost rostit de tov. Jules Cazaban, care a vorbit Duminică 15 ianuarie se va ţine la Timişoara, în sala cinematografului «Capitol», o şedinţă festivă organizată de filiala Uniunilor Scriitorilor închinată sărbătoririi centenarului lui Mihail Eminescu. Tovarăşul Eusebiu Camilar va vorbi despre «Viaţa şi opera lui Mihail Eminescu». In cadrul programului artistic care va urma conferinţei, vor fi recitate poeziile «Scrisoarea 111-a, Viaţa, Proletarul» şi altele. Deasemenea vor fi executate în prima audiţie compoziţii muzicale pe versuri de Eminescu, ale compozitorilor Irak Vasi-despre opera şi viaţa lui Eminescu, poet al poporului. Au recitat apoi poezii de Eminescu actorii: Dan Nasta (Criticilor mei), Fory Eterle (împărat şi Proletar), Sarah Manu (Viaţa),N. Sireteanu (Ai noştri tineri), Lucia Sturza Bulandra (Scrisoarea II-a), Ion Manta (Junii corupţi), Marieta Sadova BRAŞOV TIMIŞOARA le şi Eugen Cudeanu. Secţia maghiară a Filialei Uniunii Scriitorilor a tradus în limba maghiară poeziile «Proletarul» şi «Junii corupţi» care vor fi recitate cu această ocazie, iar secţia germană, pregăteşte traducerea poeziei «Ce te legeni codrule» şi a unui fragment din «Călin», nu după amiaza zilei de Duminică, vor avea loc conferinţe urmate de programe artistice la toate Ateneele Populare şi cluburile muncitoreşti din Timişoara. În şcolile de toate gradele elevii se pregătesc (Freamăt de codru), etc. Scrisoarea IlI-a a fost interpretată de actorii: Fory Eterle, Corina Constantinescu, Ion Manta, Liviu Ciulei și N. Tomazoglu. Recitalul s-a încheiat cu poemul «Lui Eminescu», scris de poetul A. Toma cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Mihail Eminescu, recitat de Beate Fredanov, să sărbătorească aniversarea centenarului lui Eminescu alcătuind gazete de perete festive şi albume cu desene din viaţa poetului. Astăzi 14 ianuarie, ultimele ore de cursuri din fiecare şcoală vor fi închinate aniversării marelui nostru poet Mihail Eminescu. Tot In această zi, la liceul clasic mixt din Timişoara, in cinstea aniversării lui Mihail Eminescu liceul de băieţi nr. 1 va da un festival artistic la care vor lua parte elevii tuturor şcolilor din Timişoara» corespondent ŞT. HOLMAŞ BRAŞOV (prin telefon). La uzinele „Sovromtractor“ s-a ţinut in ziua de 12 ianuarie o şezătoare festivă a cercului literar, închinată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Mihail Eminescu. La această şedinţă au luat parte numeroşi muncitori, care au ascultat, cu un viu interes, conferinţa rostită în cadrul şedinţei. S-au recitat apoi mai multe poezii ale lui Eminescu. Tineri veniţi de la strung sau de la turnătorie, urmăreau alături de muncitorii vârstnici, cu atenţie încordată versurile marelui nostru poet. Mai mulţi tineri poeţi muncitori au citit, în faţa tovarăşilor lor de muncă, poeme proprii scrise cu prilejul acestei sărbătoriri. A citit din versurile sale tânărul muncitor de la „Sovromtractor“, tot Cernescu Adrian, apoi tov. Copilu Anghel a citit poezia sa „Azi te cinstim şi te iubim — mare poet“, după care s-a citit un fragment din nuvela scriitorului Ben Corlaciu „O noapte la Ipoteşti“. Deasemenea a mai recitat poetul Radu Teculescu poemul intitulat „Desprcel mai nefericit poet“. Programul artistic al acestei şezători festive a fost executat de corul mixt al uzinei, care a interpretat cântece pe versuri de Eminescu. In preajma aniversării centenarului lui Eminescu, tinerii din şcolile braşovene cinstesc la rândul lor memoria marelui poet, studiind în mod intens viaţa şi opera sa. Timp de o săptămână in toate şcolile din localitate, opera lui Eminescu este principalul obiect de studiu la orele de limba română; elevii fac numeroase lucrări şi recenzii; se ţin o serie de conferinţe în care sunt analizate minunatele poezii ale marelui poet, corespondent VASILIU CONSTANTIN In toate colţurile ţării Oamenii muncii sărbătoresc in cadrul unor însufleţite şedinţe festive aniversarea marelui nostru poet Mihail Eminescu BUCUREŞTI Versul lui Eminescu a înflorit în ziua aceasta în inima — Cenaclul literar „Alex. Sahia" din Buzău împreuna cu ţăranii muncitori din Ulmeni l-a sărbătorit pe Eminescu — Trenul îşi strecoară gâfâind vagoanele printre culmile înzăpezite ale dealurilor. Tinerii poeţi din cenaclul „Alex. Sahia” din Buzău merg să participe la festivalul în cinstea lui Eminescu dat de căminul cultural din Ulmeni. — Linişte tovarăşi, nu vedeţi că Mihai Comănici a şi găsit un su-biect pentru o poezie, izbucni deodată o voce tinerească Înecată în hohote de râs. Prins asupra faptului Mihai Comănici, zâmbi încurcat şi spuse cu o voce care voia să pară supărată: — „Aşa sări tu totdeauna cu gura pe oameni mai Petrică. Nu scriu nici o poezie nouă. Caut să corectez poezia despre Eminescu, pe care o voi citi la Ulmeni. Ascultă versurile astea: „Nu-s meşter priceput a scrie Şi nu-ţi închin tirade lungi şi goale Iţi scriu aceste rânduri dar micuţ să fie De ziua — aniversării tale”. Aş vrea să le transform, am impresia că şchioapată. v'js» »Cei cere i-ail grăbit moartea, au încercat apoi să ni-i fure nouă, poporului” De la gară până la căminul cultural din Ulmeni să tot fie vreo zece minute de mers. Ţărani, muncitori din Ulmeni aflaseră încă de cu seara că Duminica aceasta la festivalul închinat marelui poet Eminescu care va avea loc în căminul lor cultural, vor participa şi câţiva tineri poeţi din Buzău. Voiau cu toţii să-i audă. Grupuri, grupuri ieşeau din curţi şi se îndreptau către cămin. Grupurile se despărţeau şi fiecare căuta să se strecoare printre rândurile înghesuite de oameni dinăuntru cât mai aproape de scenă. Toţi voiau să vadă şi să audă cât mai bine. Când foiala s‘a domolit tov. Ion Manolache , ţăran muncitor din Ulmeni a început să le vorbească consătenilor săi despre Eminescu. Nu-i tânăr tovarăşul Manolache. Pe faţa lui obida vremurilor trăite sub jugul boierului şi al chiaburilor a lăsat urme adânci. El n'a avut ca tinerii ţărani muncitori de astăzi fericirea de a-l cunoaşte pe Eminescu din şcoală In tinereţea lui sărăcanii nu apucau să prindă din şcoli nici buchiile bine. Manolache a citit totuşi câteva poezii de Eminescu. Şi cu toate că poeziile lui Eminescu publicate pe vremea burghezomoşierimii erau alese cu grijă nu cumva să răsfoată din ele revolta marelui poet, dragostea lui pentru popor, Ion Manolache a înţeles din câteva poezii şi versuri rosfţite adevăratele simţăminte ale lui Eminescu. A înţeles că acesta nu este — aşa cum voiau să-i arate conducătorii ’ trecutului — un cântăreţ al celor care huzuresc, ci un poet al poporului. Le vorbeşte tovarăşilor săi despre viaţa chinuită a marelui poet, umilit şi batjocorit de puternicii vremii, bolnav, fără adăpost şi hrană. „Şi aceşti îmbuibaţi nepăsători care i-au grăbit moartea ,spune Iov. Manolache cu o voce asprită de mânie, au încercat apoi să ni-i fure nouă poporului, să-i arate cântăreţ la lună şi la stele, nu un poet a! durerilor noastre“. „Neapărat să-mi dai şi mie cartea după ce o termini ’ Rând pe rând suie pe scenă From Victoria, Nicolae Nichita, şi Ştefan Pompiliu care recită câteva dintre minunatele poezii ale lui Eminescu. Cei mai mulţi din sală ascultă aceste versuri pentru prima dată. Vers după vers le întăreşte în minte chipul lui Eminescu aşa cum îl descrisese tovarăşul lor Ion Manolache. Cu cei bogaţi, cei trândavi, nu a putut fi alături niciodată cei care sea despre ei in poezia „Ai noşti tineri”. Viaţa lor nu şi-o muncesc, şi-o plimbă”. .Versurile din „Proletariei’ vin să întărească şi mai mult chipul drag, apropiat poporului, al lui Eminescu, fac să răsune cuvintele lui — chemare la luptă: „Sdrobiţi orânduirea cea crudă şi nedreaptă Ce lumea o împarte în mizeri şi bopaci Atunci când după moarte răsplata nu v’aşteaptă Faceţi ca’n astă lume să aibe parte dreaptă Egală, fiecare...” Intr’un grup de tovarăşi, tânăra Victoria From vorbeşte cu dragoste despre poeziile lui Eminescu pe care le-a citit, despre felul minunat în care marele poet a ştiut să dea glas In versurile sale durerilor şi speranţelor, bucuriilor şi tristeţilor poporului nostru. Victoria From caută ca pentru tovarăşii ei să redea cu cât mai multă căldură minunatele basme populare puse in versuri de Eminescu. „Neapărat să-mi dai şi mie cartea după ce o termini” ,ar intr’un glas toţi cei care o ascultă. Şi doar promisiunea Victoriei From că toţi vor putea citi pe rând cartea îşbufteşte să-i împace. In versurile lor tinerii şoseţi ai cenaclului „Alex. Sshia” îl cântă pe Eminescu ! A venit şi rândul poeţilor din cenaclu. Aşteptaţi cu nerăbdare ei păşesc sfioşi pe scenă. Doar nu-i puţin lucru să ai sute de ochi aţintiţi asupra ta. La început cu vocea gâtuită de emoţie, apoi din ce în ce mai tare, mai limpede citeşte Mihai Comănici versurile sale închinate lui Eminescu. Ar vrea să-i facă pe toţi să simtă dragostea sa pentru marele poet, nădejdea lui care la început de drum priveşte cu încredere către lumina care scânteiază în zarea spre care îşi Îndreaptă paşii. Tinerii poeţi nu au nimic deosebit ca infăţişare. Mai mult, dacă printre poeţi este şi unul îmbrăcat în salopetă de muncitor şi Ion Postolache, ţăran ca şi el. Iu ştiu o mulţime, e din poşta Călhăului. Şi în sufletele şi minţile tuturor celor din sală îşi face loc bucuria că astăzi in ţara noastră, tinerilor poeţi le sunt larg deschise drumurile, că suferinţele prin care a trecut un Eminescu nu vor întuneca niciodată chipurile pe care au început să le îndrăgească ale tinerilor poeţi din cenaclul „Alexandru Sahia”. Tinerii poeţi simt această dragoste, o văd în ochii strălucitori ai spectatorilor, în aplauzele lor. Mai înflăcăraţi ca niciodată cu avânt ei Îşi declamă versurile. Grabin duse spre case mulţi dintre ţăranii muncitori din Ulmeni mai zăbovesc totuşi un timp, în faţa bibliotecii şi după o privire cercetătoare prin rafturi întreabă bibliotecarul: „Nu poţi să-mi dai ceva de citit? Nişte poezii ca alea care s’au citit astăzi, aş vrea..." Mircea Herivan „SFÂNTENA TINERETULUI“ Nr. 239 + . CONSTANŢA CONSTANŢA. Acum câteva zile a avut loc la Şantierul Naval S.R.L.Constanţa o adunare festivă organizată de Judeţeană UTM, închinată aniversării centenarului marelui nostru poet, Mihail Eminescu. Luând cuvântul utemistul Georgescu Mihai, de la cursul seral comercial, a subliniat legătura operei poetului cu năzuinţele spre mai bine ale milioanelor de truditori, arătând principalele momente din viaţa mizeră ce i-a fost impusă poetului de către orânduirea burghezo-moşierească. Adunarea s‘a încheiat cu un program artistic. S‘au recitat mai multe poezii ale marelui nostru poet care au fost urmărite cu deosebită insufleţire de tinerii participanţi. Corespondent POMPILIU VINTILA ERI DIMINEAŢĂ A AVUT LOC un PELERINAJ LA MORMÂNTUL LUI MIHAIL EMINESCU (Urmare din pag. I-a) şi Al. Sahighian, secretari ai Uniunii, acad. M. Roller, acad. Eugen Macovschi, Elisabeta Luca, N. Voiculescu, preşedintele Comitetului Provizoriu al Capitalei. Deasemeni au luat parte: S. P. Scipaciov şi G. Leonidze, membrii delegaţiei scriitorilor sovietici, Devecseri Gabor, Karinthy Ferenc şi Barabas Tibor, membrii delegaţiei maghiare precum şi I A. Maximovschi, reprezentantul permanent al VOKS-ului în RPR şi membrii Comitetului Naţional Jubilar pentru sărbătorirea Centenarului naşterii lui Mihail Eminescu, scriitori, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, muncitori şi muncitoare. Luând cuvântul, tov. Al. Sahighian a evocat figura marelui poet, arătând că astăzi, din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, el este redat poporului de care. La iubit atât de mult. A vorbit apoi scriitorul sovietic G. N. Leonidze. Romancierul Barabas Tibor, în numele scriitorilor din R. P. Ungară, a omagiat figura lui Eminescu. S’au depus apoi coroane de flori din partea delegaţiilor sovietică şi maghiară, a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Academiei R.P.R., organizaţiilor de masă şi a numeroase Întreprinderi şi instituţii din Captală Discursul scriitorului sovietic G. N. Leonidze (Uunare din pag. 1) stăzi mai frumoasă, mai bogată decât contemporanilor săi. Marea noastră epocă a eliberat pe poeţi prometeii răstigniţi, sfâşiaţi şi oprimaţi. Poporul liber nu uită pe cântăreţii săi cinstiţi, care au semănat în popor cuvântul binefăcător. Numele lui Eminescu va fi un far pentru viitoarele generaţii de poeţi. Trăiască urmaşii lui Mihail Eminescu, cântăreţi talentaţi ai României libere şi independenţei. Trăiască liberul popor român, care stă în rândul luptătorilor pentru pace şi democraţie, împotriva aţâţătorilor la un nou războiul şi care păşeşte pe drumul glorios al construirii socialismului ! Trăiască Republica Populară Română! Trăiască prietena sinceră a poporului român, bastion al păcii şi al democraţiei, marea Uniune Sovietică! Trăiască marele transformator al lumii, marele prieten al popoarelor iubitul conducător şi dascăl al omenirii progresiste, genialul fost! .Vissarionovics Stalin. Laboratoarele colhozurilor sovietice sunt centre de răspândire a agrotehnicei IIB satele Uniunii Sovietice Agricultura sovietică foloseşte din plin cele mai noi cuceriri ale ştiinţei. Centrele de răspândire a noii ştiinţe agrotehnice sunt laboratoarele colhozurilor. In fotografie: Laboratorul colhozului„Frunze" din regiunea Harcov. Muncind cu însufleţire tinerii tractorişti de la SMT Bărcăneşti-Prahova contribuie din plin la buna desfăşurare a campaniilor de reparaţii Odinioară, şoseaua care pleacă şerpuind din Ploeşti, întâlnea în cale după câţiva kilometri conacul boarului Tacit. Astăzi, în acelaş loc, trecătorul îşi opreşte pasul şi priveşte la clădirile frumos aşezate, la curtea mare şi curată, la atelierul din care se aud duduituri de motoare şi când e gata să plece, ochii se opresc asupra Firmei de la poartă pe care scrie „S.M.T. Bărcăneşti"1. Prima clădire poartă pe faţa dinspre şosea o lozincă scrisă cu litere mari: „Astăzi muncim pentru noi, nu ca ori pentru ciocoi“ şi aceste cuvinte sunt un imbold pentru muncitorii din S.M.T. Bogată în roade a fost munca lor depusă în campania de toamnă. Acest lucru îl spun ogoarele bine arate, îl spun cele 2000 de hectare lucrate peste program, in zilele pline de soare, în nopţile senine sau încurate de toamnă, neobosiţi, tractoriştii au muncit cu dragoste răsturnând brazdă după brazdă. Mulţi stau evidenţiat în mod deosebit: în fruntea tuturor stă tânărul Petcu Nicolae care a realizat 200% peste normă. Nu s-au mulţumit însă cu atât tinerii tractorişti; din om în om au dus muncă de lămurire „şi astăzi — după cum spune cu mândrie tânărul Neacşu Vasile — am înlăturat toate răzoarele convingând pe ţăranii muncitori cărora le-am arat pământurile, că ele sunt o piedică în calea bunei stări“. Acum când zăpada s-a aşternut şi peste ogoarele din sectorul lor, ei se pregătesc cu râvnă pentru ca la primăvară să pornească cu şi mai mult elan la muncă, pentru o recoltă cât mai bună. 11 fractuars reparate cu piese din deşeuri în atelierul de montaj ■este zarvă mare. Cele cinci tractoare aflate înăuntru sunt demontate cu dibăcie, iar piesele iau pe rând drumul secţiilor unde vor fi reparate. Cu faţa încordată de atenţie, lângă tractorul său, tânărul Şerban Gheorghe înarmat cu o cheie demontează capacul de la distribuţie. Lângă el, îl supraveghează şi îl ajută unde este mai greu tov. Moldoveanu Bucur, care spune: „dacă îi ajutăm pe ei, ne ajutăm pe noi, astăzi nu mai trebueşte păstrat secretul meseriei". Şerban a înţeles acest lucru şi ascultă cu luare aminte sfaturile ce i se dau, reuşind astfel să-şi însuşească multe cunoştinţe noi. — Ai învăţat ceva tovarăşe Şerban ? — Multe, tovarăşe. In toamnă nu ştiam decât să conduc, iar acum cunosc motorul aşa cum îmi cunosc buzunarul. Şi îndemânarea cu care lucrează întăreşte spusele tânărului. Alături, la un alt tractor tânărul Fătu Nicolae munceşte de zor, cu îndârjire. Pare a fi sgârcit la vorbă, dar nu-l rabdă inima să tacă. M’a bitrescat Dobrescu, dar o să vedem noi cine câştigă până la urmă. Şi se apleacă cu toată puterea pe manivela crrcului cu care suspendă tractorul. Pentrucă n’au plecat de pe câmp decât când n’au mai putut ara. în pragul iernii, reparațiile tracioarelor au început mai târziu și de aceea în program s’a prevăzut a fi terminate la 15 Februarie. Dar muncitorii cred că vor termina mai repede programul pentru ca lucrează cu drag în atelierele bine amenajate, pregătite din toamnă. Lucrările se fac pe echipe, formate din şeful de echipă, care de obicei este un muncitor cu o calificare profesională mai ridicată, tractoriştii de la tractoarele respective şi ajutorii de tractorişti, dar pentru iniţiere, elevi. Echipa formată astfel lucrează la demontarea tractorului, îl revizuesc în general, îl montează şi ca ultimă operaţie, îi fac proba. Această metodă este mai bună ajutând tinerilor să-şi ridice cunoştinţele profesionale. Perioada de iarnă a fost împărţită după un plan care este cunoscut şi cu toate că lipsesc unele piese, realizările sunt importante. Din cele 31 de tractoare care trebuesc reparate, au fost terminate până în prezent, 12. O problemă foarte greu de rezolvat era repararea tractoarelor tip „Internaţional” pentru care nu se găseau piese de schimb. Tehnicienii, au găsit că ele pot fi reparate întrebuinţându-se piese de schimb confecţionate din alte piese vechi. Iniţiativa odată luată, tinerii alături de vârstnici s-au pus pe treabă, au reuşit să repare 11 tractoare „Internaţional” la care au înlocuit piese lucrate de ei ca: lagăre, hoituri, pistoane rectificate, cămăşi de cilindri şi prin unele modificări chiar carburatoare. Alături de alţi tineri, la aceste tractoare a lucrat şi tov. Călineanu Gheorghe, secretarul organizaţiei de U. T. M. Are 24 de ani şi nu de mult a venit din armată, înainte nu se pricepea de loc la motoare dar în armată, a învăţat bine meseria asta. Acum munceşte la motoare şi le cunoaşte foarte bine. Tocmai încearcă un nou tractor reparat şi ascultând mersul regulat al motorului zâmbeşte mulţumit. Odată cu tractoarele se repară şi maşinile agricole obţinându-se şi in acest domeniu importante realizări. Batozele în număr de 30 au fost reparate înainte de termen, semănătorile au fost reparate până acum 4 din 16, plugurile 12 din 26, grapele 30 din 44, iar cele 9 grape cu discuri propuse în program pentru data ele 1 Februarie, au fost terminate încă de la 23 Decembrie. Organizaţia de afară UTIVS trebue să sprijine mai posternos munca tinerilor La baza acestor frumoase realizări a stat îndrumarea permanentă pe care organizaţia de Partid a dat-o muncii tinerilor. Deasemeni factor important este şi colaborarea dintre tehnicieni şi tineri. Roade ale acestei colaborări, sunt rezultatele obţinute, precum şi multe iniţiative de uşurare a muncii cum sunt cantaluriledin ateliere, pe montaj făcute pentru a se putea lucra mai bine sub tractor, şi altele. O bună parte din realizări se datoresc biroului organizaţiei de bază U.T.M., care deşi nou în muncă — organizaţia de bază U.T.M. s‘a înfiinţat deabia în Decembrie — a reuşit să cuprindă multe ramuri din activitatea tinerilor. In şedinţele de birou, sunt discutate problemele reparaţiilor şi se ,iau măsuri imediate atunci cân a se ivesc lipsuri. Tânărul Rădacea care demontând pompa de injecţie a pierdut câteva piese din neglijenţă, un tânăr care făcea risipă de combustii şi alţii, au fost chemaţi de biroul org. UTM, care le-a arătat, ce înseamnă aceste neglijenţe, ajutându-i să se îndrepte. Dându-şi seama că mare parte din aceste lipsuri provin dintr-o insuficientă pregătire profesională, biroul organizaţiei de bază îndrumat de organizaţia de Partid şi cu sprijinul tehnicienilor a iniţiat o şcoală de calificare profesională, iar paralel cu aceasta 30 de tineri urmează şcoala serală de Partid, pentru ridicarea nivelului politic. Acum organizaţia de U. T. M. din Staţiune, are ca sarcină principală mobilizarea tinerilor pentru terminarea reparaţiilor. De aceea munca lor trebue organizată mai temeinic. întrecerile socialiste trebuesc folosite din plin prin mobilizarea a cât mai mulţi tineri. Ele trebue bine organizate, controlate la timp iar tinerii fruntaşi popularizaţi. Ca munca să dea rezultat© şi mai bune, ca reparaţiile să fie de bună calitate, trebuesc neîntârziat organizate brigăzi utemiste. Un alt ajutor în muncă, este şi cie firea zilnică a ziarelor. Materialele citite şi discutate cu atenţie, vor lămuri tinerilor multe probleme ajutându-i să-şi însuşească diferite metode în muncă. Felul în care biroul organizaţiei de bază U.T.M., de la S.M.T. Bărcăneşti a făcut primii paşi arată că şi aceste lipsuri vor putea fi înlăturate, asigurându-se repararea la timp a tractoarelor şi maşinilor agricole şi pregătîndu-se începerea campaniei de primăvară in cele mai bune condiţiuni. D. Sfmnaiciuc in întreaga ţară. Zeci de mii de tineri muncitori se pregătesc să participe la concursurile care încep mâine în cadrul Campionatului Popular de Cros pe Schi Pretutindeni, pe tot cuprinsul ţării, tinerii muncitori de la oraşe şi sate fac ultimile pregătiri in vederea participării lor la primele concursuri ale celei dintâi etape a Campionatului Popular de Cros pe Schi. In judeţul Fămnicul Vâlcea, s-au înscris până acum 3.200 de tineri, in judeţul Sibiu, 1.000 de tineri; zi de zi creşte neîncetat numărul celor care se înscriu şi se antrenează pentru a lua parte la această uriaşă competiţie sportivă de masă. In clişeul nostru, un grup de tineri muncitori îşi încep antrenamentele lor, în vederea participării la concursurile de mâine ale Campionatului Popular de Cros pe Schi. Azi începe turneul final al campionatului R.P.R. de hochei pe ghiaţă Astăzi, mâine şi Luni, se va desfăşura la Braşov turneul final din cadrul Campionatului RPR de hochei pe ghiaţă. In urme jocurilor disputate până acum, s-au clasat pentru finală echipele RATA şi petrolul din seria I-a care vor întâlni respectiv IPEIL şi Steagul Roşu. Iată rezultatele matchurilor disputate ieri: Petrolul — SISP 13—1 (1—0; 5—1; 7—0); CSUC — Steagul Roşu 2—0; (1—0; 1—0; 0—0). CSUC întrebuinţând jucători din grupări străine a pierdut matchul Cu 3—0. FINALELE CUPEI ft. P. R. LA TENIS DE MASĂ ÎNCEP să se DESFĂŞOARE ASTĂ DIN SALA GIUIEŞTI Finalele Cupei R. P. R. la tenis de masă, la care participă cel mai bine pregătiţi jucători şi jucătoare din întreaga ţară, incep astăzi dimineaţă la ora 9 în sala Giuleşti. La aceste finale, participarea câtorva tinere elemente alături de jucători mai vechi, va constitui o minunată ocazie de îmbogăţire a cunoştinţelor şi experienţei de joc a acestora. Pe de altă parte, jucătoarele lotului RPR vor avea un bun prilej de verificare a posibiliăţilor lor, înainte de a pleca la Campionatele Mondiale de tenis de masă care vor avea loc în cursul acestei luni la Budapesta. Jucători ca: Vladone, Angelica Rozeanu, Stiri Kolosvari, Saasz, care s’au antrenat minuţios In ultima vreme, vor avea de trecut un examen nu tocmai uşor,datorită bunei pregătiri a tinerilor elemente, in special la fete, unde participă numeroase jucătoare tinere. Cei 20 de jucători şi 12 jucătoare se vor strădui cu siguranţă, fiecare să se apropie de finală şi aceasta va face ca de la primul şi până la ultimul match să aibă joc vii şi dârze dispute. Disputarea matchurilor va începe astăzi dimineaţă la ora 9 şi va continua după amiază la ora 16 in sala Giulești.