Scânteia Tineretului, ianuarie 1950 (Anul 5, nr. 228-251)

1950-01-15 / nr. 239

2 «•iV’af /lsf al lor, nu, nici de — Vei*Siii'i le tinerilor poeţi ai Cenaclului Tinere­tului c!!în Capitală închinate lui Entinescu au a­­rătat dragostea tineretului muncitor faţă de ope­ra marelui nostru poet — Sunt mulţi tinerii muncitori din fabrici, studenţii şi elevii care vin in fiecare săptămână la şedinţele Cenaclului Tineretului din Capitală. Aci au învăţat unii pentru primă oară să rânduiască şirul versurilor, aci au ince-­­ put să prindă din ce in ce mai mult meşteşugul poetic, aci învaţă să oglin-j dească tot mai mult în poeziile lor eforturile poporului muncitor pentru con­­­struirea socialismului In tara noas­tră.­­ Apropierea aniversării contest­arului naşterii marelui nostru poet Mi­­­hali Eminescu constituie un eveniment deosebit pe care şi tinerii membri ai I Cenaclului au dorit să-l cinstească cu tot entuziasmul lor. Ei au încercat­­ să pună în versuri dragostea şi ad­miraţia pentru opera lui Mihail Emilies­­­­cu, să exprime sentimentele lor de bucurie astăzi când datorită victoriilor , obţinute până azi de către lupta clasei muncitoare, îl putem cunoaşte pe adevăratul Eminescu Aceste poezii închinate marelui lor înaintaş, ei le-au adus la cenaclu, , spre a fi citite in şedinţa festivă închinata aniversării marelui Eminescu. S’a început şedinţa festivă... Şedinţa festivă a Cenaclului Tinere­tului s’a deschis prin citirea referatu­lui tovarăşei Zizi Munteanu care din partea biroului cenaclului a făcut o prezentare a operei şi a personalităţii lui Mihail Eminescu. Referatul a scos în evidenţă influenţa mişcării muncitoreşti în opera poetului, influenţă care a dat versurilor lui Emi­nescu "combativitate şi încredere într’un viitor mai bun pentru cei ce muncesc, o încredere care îndemna la luptă, la sfărâmarea cătuşelor mizeriei şi exploa­tării. Versurile clocotitoare au fost înecate mai târziu în simţăminte de desnă­­dejde, în pesimism, atunci când Emi­nescu a trebuit să plece capul în faţa presunii nefaste a curentului reacţionar junimist. Astăzi, versurile lui Eminescu sunt curăţate de rugina criticei maioresciene­, lanţurile care l-au sângerat pe poet, şi pe întregul popor muncitor sunt sfă­râmate azi. Acestea sunt câteva din concluziile pe care le-a subliniat referatul biroului ce­naclului. Se citesc poeziile S’a trecut apoi, la citirea lucrărilor membrilor cenaclului închinate lui Mi­hail Eminescu. Participanţii au căutat să prindă cât mai bine, miezul poeziei „Lumina stelei astăzi ne-a ajuns“, scrisă de Ştefan Iureş.­­ „Căci acei ce viaţa-i otrăvită « Sunt şi-acei ce n'au vrut să ni-i dea. • Pus'au nori pe luminoasa stea, False corzi la minunata liră“. Discuţii însufleţite s’au După citirea fiecărei poezii membrii cenaclului au subliniat în discuţii meri­tele deosebite ale tovarăşilor lor. — Noi recunoaştem in versurile to­varăşilor noştri din cenaclu a spus de pildă tovarăşul Mareş, muncitor la I. O. R., expresia, dragostei noastre sim­ple, muncitoreşti, pe care o avem faţă de Eminescu. Tovarăşii înscrişi la discuţii au arătat apoi lipsurile, slăbiciunile pe care le-au observat în versurile citite în şedinţă, încercând să-i ajute pe autori, în refa­cerea şi îmbunătăţirea poeziilor. Faptul că membrii cenaclului cu meş­teşugul lor încă neformat pe deplin au scris spontan poezii pe care le-au în­chinat marelui lor înaintaş, marelui ma­estru al poziei noastre, dovedeşte că membrii Cenaclului Tineretului din Cai-Astăzi adevăratul Eminescu ne apare în toată strălucirea sa. Steaua despre care el vorbea în versurile lui, „că mii de ani i-au trebuit luminii s'o ajungă", astăzi e vie în viaţa noastră: „Eminescu... Stea, ce a răsărit Zeci de ani în urmă, cale lungă Lumina ei putu să ne ajungă De abia când azi, poporu-i desrobit“. Iată cum tov. Florin Mugur în poezia „Scăpărau revolte’n glasul tău...”, a­­minteşte cântecul de revoltă al poetu­lui care a trăit ani de zile, in suferinţă, subliniază felul in care regimul de ex­ploatare se străduia să ni-l înfăţişeze pe Mihail Eminescu ca pe un poet rupt de năzuinţele şi lupta celor ce muncesc: „Pe acela ce-a cântat doar pentru oameni Ei l-au vrut prin ceruri risipit". Astăzi însă, versurile lui Eminescu sunt cu deosebire aproape de noi: „Cântul tău ţi-l ştie azi norodul... Creşte'n inimi, creşte freb­­ătând“. Muncitorul Vasile Iosif arată in ver­surile sale, împotrivirea lui, Eminescu in faţa influenţei nefaste a ,,literaţie­iei" clasei exploatatoare: „Şi când n‘ai vrut, au căutat Să-ţi curme viaţa şi avântul Să-i pună gurii greu făcat Să-ţi zăvorească aspru cântul“, purtat în jurul poezilor pitală, privesc din ce în ce cu mai multă seriozitate munca lor pe tǎrâmul poe­ziei. Concluziile pe care le-a tras la sfâr­şitul şedinţei biroul cenaclului, au sub­liniat caracterul festiv cu care cenaclul tineretului a întâmpinat aniversarea lui Miail Eminescu. Tinerii care au participat la şedinţa festivă a cenaclului au simţit cu multă putere bucuria reîntâlnirii cu adevăra­tul Eminescu rămânându-le în inimă Înţelesul simplu şi cu tâlc al versurilor muncitorului Vasile Iosif: „N’ai fost al lor, nu, nici decum, Ori cât vroitau ei să fii Al nostru ai fost, eşti şi acum Când noi culegem bucurii”. Petre Vedea In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi centenarului naşterii lui Mihail Emi­nescu, a avut loc Vineri după amiază la Teatrul Municipal un recital de poezie. Cu acest prilej s- au fost reprezentate, de către actorii teatrului, câ­teva din operele de seamă ale poetului. Cuvântul introductiv a fost rostit de tov. Jules Cazaban, care a vorbit Duminică 15 ianuarie se va ţine la Timişoara, în sala cinematografului «Capitol», o şedinţă festi­vă organizată de filiala Uniunilor Scriitorilor în­chinată sărbătoririi cente­narului lui Mihail Emi­nescu. Tovarăşul Eusebiu Camilar va vorbi despre «Viaţa şi opera lui Mi­hail E­minescu». In cadrul programului artistic care va urma conferinţei, vor fi recitate poeziile «Scri­soarea 111-a, Viaţa, Pro­letarul» şi altele. Deasemenea vor fi exe­cutate în prima audiţie compoziţii muzicale pe versuri de Eminescu, ale compozitorilor Irak Vasi-despre opera şi viaţa lui Eminescu, poet al poporu­lui. Au recitat apoi poezii de Eminescu actorii: Dan Nasta (Criticilor mei), Fory Eterle (împărat şi Proletar), Sarah Manu (Viaţa),­­N. Sireteanu (Ai noştri tineri), Lucia Stur­­­za Bulandra (Scrisoarea II-a), Ion Manta (Junii corupţi), Marieta Sadova BRAŞOV TIMIŞOARA le şi Eugen Cudeanu. Secţia maghiară a Fi­lialei Uniunii Scriitorilor a tradus în limba ma­ghiară poeziile «Proleta­rul» şi «Junii corupţi» care vor fi recitate cu a­­ceastă ocazie, iar secţia germană, pregăteşte tra­ducerea poeziei «Ce te legeni codrule» şi a unui fragment din «Călin», nu după amiaza zilei de Du­minică, vor avea loc con­ferinţe urmate de progra­me artistice la toate A­­teneele Populare şi clu­burile muncitoreşti din Timişoara. În şcolile de toate gra­dele elevii se pregătesc (Freamăt de codru), etc. Scrisoarea IlI-a a fost in­terpretată de actorii: Fory Eterle, Corina Constanti­­nescu, Ion Manta, Liviu Ciulei și N. Tomazoglu. Recitalul s-a încheiat cu poemul «Lui Emines­cu», scris de poetul A. Tom­a cu prilejul împlini­rii a 100 de ani de la na­şterea lui Mihail Emines­cu, recitat de Beate Fre­­danov, să sărbătorească aniver­sarea centenarului lui E­­minescu alcătuind gazete de perete festive şi albu­me cu desene din viaţa poetului. Astăzi 14 ianua­rie, ultimele ore de cursuri din fiecare şcoală vor fi închinate aniversă­rii marelui nostru poet Mihail Eminescu. Tot In această zi, la liceul cla­sic mixt din Timişoara, in cinstea aniversării lui Mihail Eminescu liceul de băieţi nr. 1 va da un fes­tival artistic la care vor lua parte elevii tuturor şcolilor din Timişoara» corespondent ŞT. HOLMAŞ BRAŞOV (prin telefon).­­ La uzi­nele „Sovromtractor“ s-a ţinut in ziua de 12 ianuarie o şezătoare festivă a cercului literar, închinată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Mihail Emi­nescu. La această şedinţă au luat parte nu­meroşi muncitori, care au ascultat, cu un viu interes, conferinţa rostită în ca­­drul şedinţei. S-au recitat apoi mai multe poezii ale lui Eminescu. Tineri veniţi de la strung sau de la turnătorie, urmăreau alături de muncitorii vârstnici, cu atenţie în­cordată versurile marelui nostru poet. Mai mulţi tineri poeţi muncitori au citit, în faţa tovarăşilor lor de muncă, poeme proprii scrise cu prilejul acestei sărbătoriri. A citit din versurile sale tânărul muncitor de la „Sovromtractor“, to­t Cernescu Adrian, apoi tov. Copilu An­­ghel a citit poezia sa „Azi te cinstim şi te iubim — mare poet“, după care s-a citit un fragment din nuvela scriitorului Ben Corlaciu „O noapte la Ipoteşti“. Deasemenea a mai recitat poetul Ra­­du Teculescu poemul intitulat „Despr­­cel mai nefericit poet“. Programul artistic al acestei şezători festive a fost executat de corul mixt al uzinei, care a interpretat cântece pe versuri de Eminescu. In preajma aniversării centenarului lui Eminescu, tinerii din şcolile braşo­vene cinstesc la rândul lor memoria marelui poet, studiind în mod intens viaţa şi opera sa. Timp de o săptămână in toate şcolile din localitate, opera lui Eminescu este principalul obiect de studiu la orele de limba română; elevii fac numeroase lu­crări şi recenzii; se ţin o serie de con­ferinţe în care sunt analizate minuna­tele poezii ale marelui poet, corespondent VASILIU CONSTANTIN In toate colţurile ţării Oamenii muncii sărbătoresc in cadrul unor însufleţite şedinţe festive aniversarea marelui nostru poet Mihail Eminescu BUCUREŞTI Versul lui Eminescu a înflorit în ziua aceasta în inima — Cenaclul literar „Alex. Sahia" din Buzău împreuna cu ţăranii muncitori din Ulmeni l-a sărbătorit pe Eminescu —­ ­ Trenul îşi strecoară gâfâind va­­goanele printre culmile înzăpezite ale dealurilor. Tinerii poeţi din ce­naclul „Alex. Sahia” din Buzău merg să participe la festivalul în cinstea lui Eminescu dat de cămi­­nul cultural din Ulmeni. — Linişte tovarăşi, nu vedeţi că Mihai Comănici a şi găsit un su-­­­biect pentru o poezie, izbucni deo­dată o voce tinerească Înecată în ho­hote de râs. Prins asupra faptului Mihai Comănici, zâmbi încurcat şi spuse cu o voce care voia să pară supărată: — „Aşa sări tu totdeauna cu gu­ra pe oameni mai Petrică. Nu scriu nici o poezie nouă. Caut să corectez poezia despre Eminescu, pe care o voi citi la Ulmeni. Ascultă versurile astea: „Nu-s meşter priceput a scrie Şi nu-ţi închin tirade lungi şi goale Iţi scriu aceste rânduri dar micuţ să fie De ziua — aniversării tale”. Aş vrea să le transform, am im­presia că şchioapată. v'js» »Cei cere i-ail grăbit moartea, au încercat apoi să ni-i fure nouă,­­ poporului” De la gară până la căminul cultural din Ulmeni să tot fie vreo zece mi­nute de mers. Ţărani, muncitori din Ul­meni aflaseră încă de cu seara că Dumi­nica aceasta la festivalul închinat mare­lui poet Eminescu care va avea loc în că­minul lor cultural, vor participa şi câţiva tineri poeţi din Buzău. Voiau cu toţii să-i audă. Grupuri, grupuri ie­şeau din curţi şi se îndreptau către cămin. Grupurile se despărţeau şi fiecare căuta să se strecoare printre rândurile înghesuite de oameni dinăuntru cât mai aproape de scenă. Toţi voiau să vadă şi să audă cât mai bine. Când foiala s‘a domolit tov. Ion Manolache , ţăran muncitor din Ul­­meni a început să le vorbească consă­tenilor săi despre Eminescu. Nu-i tâ­năr tovarăşul Manolache. Pe faţa lui obida vremurilor trăite sub jugul­ boie­­rului şi al chiaburilor a lăsat urme a­­dânci. El n'a avut ca tinerii ţă­rani muncitori de astăzi fericirea de a-l cunoaşte pe Eminescu din şcoală In tinereţea lui sărăcanii nu apucau să prindă din şcoli nici buchiile bine. Ma­nolache a citit totuşi câteva poezii de Eminescu. Şi cu toate că poeziile lui Eminescu publicate pe vremea burghezo­­moşierimii erau alese cu grijă nu cumva să răsfoată din ele revolta marelui poet, dragostea lui pentru popor, Ion Mano­lache a înţeles din câteva poezii şi versuri rosf­ţite adevăratele simţă­minte ale lui Eminescu. A înţeles că acesta nu este — aşa cum voiau să-i arate conducătorii ’ trecutului — un cântăreţ al celor care huzuresc, ci un poet al­ poporului. Le vorbeşte tovarăşilor săi despre viaţa chinuită a marelui poet, umilit şi batjocorit de puternicii vremii, bol­nav, fără adăpost şi hrană. „Şi aceşti îmbuibaţi nepăsători care i-au grăbit moartea ,spune Iov. Ma­nolache cu o voce asprită de mânie, au încercat apoi să ni-i fure nouă po­porului, să-i arate cântăreţ la lună şi la stele, nu un poet a! durerilor noa­stre“. „Neapărat să-mi dai şi mie cartea după ce o termini ’ Rând pe rând suie pe scenă From Victoria, Nicolae Nichita, şi Ştefan Pompiliu care recită câteva dintre minunatele poezii ale lui Eminescu. Cei mai mulţi din sală ascultă aces­te versuri pentru prima dată. Vers după vers le întăreşte în minte chi­pul lui Eminescu aşa cum îl descri­sese tovarăşul lor Ion Manolache. Cu cei bogaţi, cei trândavi, nu a putut fi alături niciodată cei care se­­­a despre ei in poezia „Ai noşti tineri”. Viaţa lor nu şi-o muncesc, şi-o plimbă”­­. .Versurile din „Proletariei’ vin să întărească şi mai mult chipul drag, apropiat poporului, al lui Eminescu, fac să răsune cuvintele lui — che­mare la luptă: „Sdrobiţi orânduirea cea crudă şi nedreaptă Ce lumea o împarte în mizeri şi bopaci Atunci când după moarte răsplata nu v’aşteaptă Faceţi ca’n astă lume să ai­be parte dreaptă Egală, fiecare...” Intr’un grup de tovarăşi, tânăra Victoria From vorbeşte cu dragoste despre poeziile lui Eminescu pe care le-a citit, despre felul minun­at în care marele poet a ştiut să dea glas In versurile sale durerilor şi speranţelor, bucuriilor şi tristeţilor poporului nostru. Victoria From caută ca pentru tovarăşii ei să re­dea cu cât mai multă căldură mi­nunatele basme populare puse in versuri de Eminescu. „Neapărat să-mi dai şi mie car­tea după ce o termini” ,ar intr’un glas toţi cei care o ascultă. Şi doar promisiunea Victoriei From că toţi vor putea citi pe rând cartea îşbuf­teşte să-i împace. In versurile lor tinerii şoseţi ai cenaclului „Alex. Sshia” îl cântă pe Eminescu ! A venit şi rândul poeţilor din cena­clu. Aşteptaţi cu nerăbdare ei păşesc sfioşi pe scenă. Doar nu-i puţin lucru să ai sute de ochi aţintiţi asupra ta. La început cu vocea gâtuită de emo­ţie, apoi din ce în ce mai tare, mai limpede citeşte Mihai Comănici versu­rile sale închinate lui Eminescu. Ar vrea să-i facă pe toţi să simtă dra­gostea sa pentru marele poet, nădejdea lui care la început de drum priveşte cu încredere către lumina care scânteiază în zarea spre care îşi Îndreaptă paşii. Tinerii poeţi nu au nimic deosebit ca in­­făţişare. Mai mult, dacă printre poeţi este şi unul îmbrăcat în salopetă de muncitor şi Ion Postolache, ţăran ca şi el. Iu ştiu o mulţime, e din poşta Călhăului. Şi în sufletele şi minţile tuturor celor din sală îşi face loc bucuria că astăzi in ţara noastră, tinerilor poeţi le sunt larg deschise drumurile, că suferinţele prin care a trecut un Eminescu nu vor întuneca niciodată chipurile pe care au început să le îndrăgească ale tinerilor poeţi din cenaclul „Alexandru Sahia”. Tinerii poeţi simt această dragoste, o văd în ochii strălucitori ai spectato­rilor, în aplauzele lor. Mai înflăcăraţi ca niciodată cu avânt ei Îşi declamă versurile. Grabin duse spre case mulţi dintre ţăranii muncitori din Ulmeni mai zăbovesc totuşi un timp, în faţa bi­­bliotecii şi după o privire cercetă­toare prin rafturi întreabă bibliote­carul: „Nu poţi să-mi dai ceva de citit? Nişte poezii ca alea care s’au citit astăzi, aş vrea..." Mircea Herivan „SFÂNTENA TINERETULUI“ Nr. 239 + . CONSTANŢA CONSTANŢA.­­ Acum câteva zile a avut loc la Şantierul Naval S.R.L.­­Constanţa o adunare festivă organiza­­tă de Judeţeană UTM, închinată ani­­versării centenarului marelui nostru poet, Mihail Eminescu. Luând cuvântul utemistul Georgescu Mihai, de la cursul seral comercial, a subliniat legătura operei poetului cu năzuinţele spre mai bine ale milioane­­lor de truditori, arătând principalele momente din viaţa mizeră ce i-a fost impusă poetului de către orânduirea burghezo-moşierească. Adunarea s‘a încheiat cu un program artistic. S‘au recitat mai multe poezii ale marelui nostru poet care au fost urmărite cu deosebită insufleţire de tinerii participanţi. Corespondent POMPILIU VINTILA ERI DIMINEAŢĂ A AVUT LOC un PELERINAJ LA MORMÂNTUL LUI MIHAIL EMINESCU (Urmare din pag. I-a) şi Al. Sahighian, secretari ai Uniunii, acad. M­. Roller, acad. Eugen Macov­­schi, Elisabeta Luca, N. Voiculescu, preşedintele Comitetului Provizoriu al Capitalei. Deasemeni au luat parte: S. P. Scipa­­ciov şi G. Leonidze, membrii delega­ţiei scriitorilor sovietici, Devecseri Ga­bor, Karinthy Ferenc şi Barabas Tibor, membrii delegaţiei maghiare precum şi I A. Maximovschi, reprezentantul per­­manent al VOKS-ului în RPR şi mem­brii Comitetului Naţional Jubilar pen­­tru sărbătorirea Centenarului naşterii lui Mihail Eminescu, scriitori, repre­zentanţi ai organizaţiilor de masă, muncitori şi muncitoare. Luând cuvântul, tov. Al. Sahighian a evocat figura marelui poet, arătând că astăzi, din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, el este redat po­porului de care. La iubit atât de mult. A vorbit apoi scriitorul sovietic G. N. Leonidze. Romancierul Barabas Tibor, în nu­mele scriitorilor din R. P. Ungară, a omagiat figura lui Eminescu. S’au depus apoi coroane de flori din partea delegaţiilor sovietică şi maghia­ră, a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Academiei R.P.R., organizaţiilor de masă şi a numeroase Întreprinderi şi­ instituţii din Captală Discursul scriitorului sovietic G. N. Leonidze (Uunare din pag. 1) stăzi mai frumoasă, mai bogată de­cât contemporanilor săi. Marea noas­tră epocă a eliberat pe poeţi prometeii răstigniţi, sfâşiaţi şi o­­primaţi. Poporul liber nu uită pe cântăreţii săi cinstiţi, care au semănat în popor cuvântul binefăcător. Numele lui Eminescu va fi un far pentru viitoarele generaţii de poeţi. Trăiască urmaşii lui Mihail Emines­cu, cântăreţi talentaţi ai României libere şi independenţei. Trăiască liberul popor român, ca­re stă în rândul luptătorilor pen­­tru pace şi democraţie, împotriva a­­ţâţătorilor la un nou războiu­l şi care păşeşte pe drumul glorios al con­struirii socialismului ! Trăiască Republica Populară Ro­mână! Trăiască prietena sinceră a po­porului român, bastion al păcii şi al democraţiei, marea Uniune Sovie­tică! Trăiască marele transformator al lumii, marele prieten al popoarelor iubitul conducător şi dascăl al ome­nirii progresiste, genialul fost! .Vissarionovics Stalin. Laboratoarele colhozurilor sovietice sunt centre de răspândire a agrotehnicei IIB satele Uniunii Sovietice Agricultura sovietică foloseşte din plin cele mai noi cuceriri ale ştiinţei. Centrele de răspândire a noii ştiinţe agrotehnice sunt laboratoarele colhozu­rilor. In fotografie: Laboratorul colhozului­­„Frunze" din regiunea Harcov. Muncind cu însufleţire tinerii tractorişti de la SMT Bărcăneşti-Prahova contribuie din plin la buna desfăşurare a campaniilor de reparaţii Odinioară, şoseaua care pleacă şer­puind din Ploeşti, întâlnea în cale după câţiva kilometri conacul boaru­lui Tacit. Astăzi, în acelaş loc, trecă­torul îşi opreşte pasul şi priveşte la clădirile frumos aşezate, la curtea mare şi curată, la atelierul din care se aud duduituri de motoare şi când e gata să plece, ochii se opresc asupra Firmei de la poartă pe care scrie „S.M.T. Bărcăneşti"1. Prima clădire poartă pe faţa dinspre şosea o lozincă scrisă cu litere mari: „Astăzi muncim pentru noi, nu ca ori pentru ciocoi“ şi aceste cuvinte sunt un imbold pentru muncitorii din S.M.T. Bogată în roade a fost munca lor depusă în campania de toamnă. Acest luc­ru îl spun ogoarele bine arate, îl spun cele 2000 de hectare lucrate peste program, in zilele pline de soare, în nopţile senine sau încurate de toamnă, neobosiţi, tractoriştii au muncit cu dragoste răsturnân­d brazdă după braz­dă. Mulţi stau evidenţiat în mod deose­bit: în fruntea tuturor stă tânărul Petcu Nicolae care a realizat 200% peste normă. Nu s-au mulţumit însă cu atât tinerii tractorişti; din om în om au dus muncă de lămurire „şi astăzi — după cum spune cu mândrie tânărul Neacşu Vasile — am înlăturat toate răzoarele convingând pe ţăranii muncitori că­rora le-am arat pământurile, că ele sunt o piedică în calea bunei stări“. Acum când zăpada s-a aşternut şi peste ogoarele din sectorul lor, ei se pregătesc cu râvnă pentru ca la pri­măvară să pornească cu şi mai mult elan la muncă, pentru o recoltă cât mai bună. 11 fractuars reparate cu piese din deşeuri în atelierul de montaj ■este zarvă mare. Cele cinci tractoare aflate înăuntru sunt demontate cu di­băcie, iar piesele iau pe rând dru­­mul secţiilor unde vor fi reparate. Cu faţa încordată de atenţie, lângă tractorul său, tânărul Şerban Gheorghe înarmat cu o cheie de­montează capacul de la distribuţie. Lângă el, îl supraveghează şi îl ajută unde este mai greu tov. Moldovea­­nu Bucur, care spune: „dacă îi aju­­tăm pe ei, ne ajutăm pe noi, astăzi nu mai trebueşte păstrat secretul meseriei". Şerban a înţeles acest lucru şi ascultă cu luare aminte sfaturile ce i se dau, reuşind ast­fel să-şi însuşească multe cuno­ştinţe noi. — Ai învăţat ceva tovarăşe Şer­ban ? — Multe, tovarăşe. In toamnă nu ştiam decât să conduc, iar acum cunosc motorul aşa cum îmi cunosc buzunarul. Şi îndemânarea cu care lucrează întăreşte spusele tână­rului. Alături, la un alt tractor tânărul Fătu Nicolae munceşte de zor, cu îndârjire. Pare a fi sgârcit la vor­bă, dar nu-l rabdă inima să tacă. M’a bitrescat Dobrescu, dar o să vedem noi cine câştigă până la urmă. Şi se apleacă cu toată pute­rea pe manivela crrcului cu care suspendă tractorul. Pentrucă n’au plecat de pe câmp decât când n’au mai putut ara. în pragul iernii, reparațiile tracioa­relor au început mai târziu și de aceea în program s’a prevăzut a fi terminate la 15 Februarie. Dar muncitorii cred că vor ter­mina mai repede programul pen­­tru ca lucrează cu drag în atelie­­rele bine amenajate, pregătite din toamnă. Lucrările se fac pe echipe, for­­mate din şeful de echipă, care de obicei este un muncitor cu o ca­­lificare profesională mai ridicată, tractoriştii de la tractoarele respec­tive şi ajutorii de tractorişti, dar pentru iniţiere, elevi. Echipa for­mată astfel lucrează la demontarea tractorului, îl revizuesc în gene­ral, îl montează şi ca ultimă ope­raţie, îi fac proba. Această metodă este mai bună a­­jutând tinerilor să-şi ridice cuno­ştinţele profesionale. Perioada de iarnă a fost împăr­ţită după un plan care este cunos­­cut şi cu toate că lipsesc unele piese, realizările sunt importante. Din cele 31 de­ tractoare care tre­­buesc reparate, au fost terminate până în prezent, 12. O problemă foarte greu de rezolvat era repa­rarea tractoarelor tip „Internaţio­­n­al” pentru care nu se găseau piese de schimb. Tehnicienii, au găsit că ele pot fi reparate între­­buinţându-se piese de schimb con­fecţionate din alte piese vechi. Ini­ţiativa odată luată, tinerii alături de vârstnici s-au pus pe treabă, au reuşit să repare 11 tractoare „In­ternaţional” la care au înlocuit piese lucrate de ei ca: lagăre, hoi­turi, pistoane rectificate, cămăşi de cilindri şi prin unele modificări chiar carburatoare. Alături de alţi tineri, la aceste tractoare a lucrat şi tov. Călineanu Gheorghe, secretarul organizaţiei de U. T. M. Are 24 de ani şi nu de mult a venit din armată, înainte nu se pricepea de loc la motoare dar în armată, a învăţat bine me­seria asta. Acum munceşte la mo­­toare şi le cunoaşte foarte bine. Tocmai încearcă un nou tractor re­parat şi ascultând mersul regulat al motorului zâmbeşte mulţumit. Odată cu tractoarele se repară şi maşinile agricole obţinându-se şi in acest domeniu importante real­izări. Batozele în număr de 30 au fost reparate înainte de termen, semănătorile au fost reparate până acum 4 din 16, plugurile 12 din 26, grapele 30 din 44, iar cele 9 grape cu discuri propuse în program pen­tru data ele 1 Februarie, au fost ter­minate încă de la 23 Decembrie. Organ­i­zaţ­ia de afară UTIVS trebue să sprijine mai postern­os munca tinerilor La baza acestor frumoase realizări a stat îndrumarea permanentă pe care organizaţia de Partid a dat-o muncii tinerilor. Deasemeni factor important este şi colaborarea dintre tehnicieni şi tineri. Roade ale acestei colaborări, sunt rezultatele obţinute, precum şi multe iniţiative de uşurare a muncii cum sunt cantalurile­­din ateliere, pe montaj făcute pentru a se putea lucra mai bine sub tractor, şi altele. O bună parte din realizări se dato­­resc biroului organizaţiei de bază U.T.M­., care deşi nou în muncă­ — organizaţia de bază U.T.M. s‘a în­fiinţat deabia în Decembrie — a reu­şit să cuprindă multe ramuri din acti­vitatea tinerilor. In şedinţele de birou, sunt discutate problemele reparaţiilor şi se ,iau măsuri imediate atunci cân­ a se iv­esc lipsuri. Tânărul Rădacea care demontând pompa de injecţie a pier­dut câteva piese din neglijenţă, un tânăr care făcea risipă de combust­ii­ şi alţii, au fost chemaţi de biroul org. UTM, care le-a arătat, ce înseamnă aceste neglijenţe, ajutându-i să se în­drepte. Dându-şi seama că mare parte din aceste lipsuri provin dintr-o insu­ficientă pregătire profesională, biroul organizaţiei de bază îndrumat de or­ganizaţia de Partid şi cu sprijinul teh­nicienilor a iniţiat o şcoală de califi­care profesională, iar paralel cu a­­ceasta 30 de tineri urmează şcoala serală de Partid, pentru ridicarea ni­velului politic. Acum organizaţia de U. T. M. din Staţiune, are ca sarcină principală mo­­bilizarea tinerilor pentru terminarea reparaţiilor. De aceea munca lor tre­­bue organizată mai temeinic. întrecerile socialiste trebuesc folo­site din plin prin mobilizarea a cât mai mulţi tineri. Ele trebue bine orga­nizate, controlate la timp iar tinerii fruntaşi popularizaţi. Ca munca să dea rezultat© şi mai bune, ca reparaţiile să fie de bună calitate, trebuesc neîn­târziat organizate brigăzi utemiste. Un alt ajutor în muncă, este şi cie firea zilnică a ziarelor. Materialele citite şi discutate cu atenţie, vor lă­muri tinerilor multe probleme aju­tându-i să-şi însuşească diferite me­tode în muncă. Felul în care biroul organizaţiei de bază U.T.M., de la S.M.T. Bărcăneşti a făcut primii paşi arată că şi aceste lip­­suri vor putea fi înlăturate, asigurân­­du-se repararea la timp a tractoarelor şi maşinilor agricole şi pregătîndu-se începerea campaniei de primăvară in cele mai bune condiţiuni. D. Sfmnaiciuc­­ in întreaga ţară. Zeci de mii de tineri muncitori se pregătesc să participe la concursurile care încep mâine în cadrul Campionatului Popular de Cros pe Schi Pretutindeni, pe tot cuprinsul ţării, tinerii muncitori de la oraşe şi sate fac ultimile pregătiri in vederea participării lor la primele concursuri ale celei dintâi etape a Campionatului Popular de Cros pe Schi. In judeţul F­ămnicul Vâlcea, s-au înscris până acum 3.200 de tineri, in judeţul Sibiu, 1.000 de tineri; zi de zi creşte neîncetat numărul celor care se înscriu şi se antrenează pentru a lua parte la această uriaşă competiţie sportivă de masă. In clişeul nostru, un grup de tineri muncitori îşi încep antrenamentele lor, în vederea participării la concursurile de mâine ale Campionatului Popular de Cros pe Schi. Azi începe turneul final al campionatului R.P.R. de hochei pe ghiaţă Astăzi, mâine şi Luni, se va des­făşura la Braşov turneul final din cadrul Campionatului RPR de hochei pe ghiaţă. In urme jocurilor disputate până acum, s-au clasat pentru finală echi­pele RATA şi petrolul din seria I-a care vor întâlni respectiv IPEIL şi Steagul Roşu. Iată rezultatele matchurilor dis­putate ieri: Petrolul — SISP 13—1 (1—0; 5—1; 7—0); CSUC — Steagul Roşu 2—0; (1—0; 1—0; 0—0). CSUC întrebuinţând jucători din grupări străine a pierdut matchul Cu 3—0. FINALELE CUPEI ft. P. R. LA TENIS DE MASĂ ÎNCEP să se DESFĂŞOARE ASTĂ D­IN SALA GIUIEŞTI Finalele Cupei R. P. R. la tenis de masă, la care participă cel mai bine pregătiţi jucători şi jucătoare din întreaga ţară, incep astăzi di­­mineaţă la ora 9 în sala Giuleşti. La aceste finale, participarea câtorva tinere elemente alături de jucători mai vechi, va constitui o minunată ocazie de îmbogăţire a cunoştinţel­or şi experienţei de joc a acestora. Pe de altă parte, jucă­­toarele lotului RPR vor avea un bun prilej de verificare a posibili­­­ăţilor lor, înainte de a pleca la Campionatele Mondiale de tenis de masă care vor avea loc în cursul acestei luni la Budapesta. Jucători ca: Vladone, Angelica Rozeanu, Stiri Kolosvari, Saasz, care s’au antrenat minuţios In ulti­ma vreme, vor avea de trecut un e­­xamen nu tocmai uşor,­­datorită bu­nei pregătiri a tinerilor elemente, in special la fete, unde participă nu­­meroase jucătoare tinere. Cei 20 de jucători şi 12 jucătoare se vor strădui cu siguranţă, fiecare să se apropie de finală şi aceasta va face ca de la primul şi până la ultimul match să aibă joc vii şi dârze dispute. Disputarea matchurilor va începe astăzi dimineaţă la ora 9 şi va con­tinua după amiază la ora 16 in sala Giulești.

Next