Scânteia Tineretului, februarie 1950 (Anul 5, nr. 252-269)

1950-02-01 / nr. 252

I 5 Ai BE mwmAMTE ! !A CONFEDERAŢIEI SEULE A. MICI­­­I Di TARA NOASTRĂ ! • I Imediat după eliberarea ţării noastre, la 1 Septembrie 1944, ! \ când întreg poporul nostru muncitor în frunte cu Partidul, se pre- ; ; gătea pentru o grea operă de lichidare a rănilor cauzate de răz- ; î boi, a luat fiinţă Comisia de Organizare a mişcării Sindicale. Cinci j • luni mai târziu se întruneşte Congresul ţinut in condiţiile noi ale­­ î eliberării ţării de sub jugul fascismului, de către armatele sovie- î • tice, — primul Congres al Sindicatelor noastre care luptau sub con- ; • ducerea Partidului, pentru mobilizarea maselor muncitoare la lup- t • ta pentru refacerea ţării, pentru democratizarea ei şi pentru unita- : ; tea deplină a clasei muncitoare. Atunci s’a născut forul superior al­­ mişcării Sindicale din ţara noastră, — Confederaţia Generală a­­ Muncii, care împlineşte azi, 5 ani de rodnică existenţă. De atunci şi până azi, sindicatele, ca cea mai largă organizaţie­­ a clasei muncitoare, reprezintă principala curea de transmisie care­­ leagă Partidul de masa proletariatului. Ele sunt principalul ajutor­­ al Partidului, în munca de mobilizare şi educare a clasei munci-­­ toare. Ele ajută Partidul să sădească în mintea maselor muncitoa-­­ re conştiinţa faptului că succesul operei măreţe de construcţie a­­ orânduirii socialiste, nu poate fi decât rodul eforturilor muncitori­ î­­ni aliată cu ţărănimea muncitoare. Mişcarea sindicală unită, renăscută în ţara noastră ca o urma- : , re a eliberării poporului nostru de sub jugul fascist, de către glo- \ I rioasa armată sovietică, şi a luptei clasei noastre muncitoare călău- i zită de Partid, pentru o viaţă nouă, lipsită de exploatare, a reuşit , până acum, în cei 5 ani de existenţă, să cuprindă în organizaţiile­­ sindicale, cea mai mare parte din masa oamenilor muncii din ţa-­­­ra noastră. Fiind cea mai largă şi mai puternică organizaţie de­­ mase şi cea mai strâns legată de problemele de producţie, Confe-­­ deraţia Generală a Muncii din ţara noastră, sub îndrumarea Parti- j I dului, a mobilizat tot timpul masele muncitoare, — pentru zdro- j­­ birea rămăşiţelor reacţionara* a sabotajului patronal şi pentru in- :Î staurarea unui regim de democraţie populară. Astăzi fi.B.iff dă­­ o contribuţie însemnată în lupta pentru construirea socialismului. 1 Rezoluţia Plenarei C.C. al P.M.R., din Decembrie 1948 asupra : : problemei sindicale a trasat Confederaţiei Generale a Muncii nenu- :­­­mărate sarcini corespunzătoare nouilor condiţii economice şi poli- : I tice, din ţara noastră, dintre care­ cea mai importantă a fost aceia î t de a mobiliza clasa muncitoare la lupta pentru realizarea şi depă- : I şirea Planului de Stat, de a o educa în spiritul unei noui atitudini­­ I de muncă şi de avutul obştesc. Deasemeni, ridicarea cu mult a pro- : : ductivităţii muncii, întărirea disciplinei în muncă, lupta pentru în­­j­­­suşirea cunoştinţelor tehnice de către muncitori şi în­deosebi de­­­­ către tineretul muncitor, reducerea preţului de cost al produselor­­ şi îmbunătăţirea calităţii lor, problema justei repartizări a braţelor şi­­ de producţie. —. iată care sunt sarcinile pe care Rezoluţia Plenarei , C.C. al P.M.R. din Decembrie 1948, le-a trasat sindicatelor noastre , tocmai în scopul mobilizării clasei muncitoare, pentru realizarea şi : • depăşirea Planului de Stat.­­ In afară de asta Partidul a pus în faţa Sindicatelor sarcina de­­ : a-şi face o preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea condiţi- •­­ ilor de viaţă ale salariaţilor, pentru ridicarea nivelului lor din ; I punct de vedere politic şi cultural etc. .­­ Şi într’adevăr, o covârşitoare contribuţie a adus-o mişcarea î ! sindicală în realizarea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat,­­ când milioane de oameni ai muncii — şi alături de ei, tinerii in­­ frunte cu utemiştii — au fost antrenaţi în întreceri socialiste, pen- j­­ tru mărirea producţiei şi productivităţii muneii, pentru îmbunată- Ş­­­ţirea calităţii produselor şi pentru economii în producţie. Multe \ J iniţiative şi realizări frumoase în câmpul muncii, atât din partea : • vârstnicilor cât şi a tinerilor muncitori se datores­c preocupării per- * • manente a sindicatelor faţă de problemele de producţie şi rezol- | • varea lor, prin desvoltarea întrecerii socialiste, prin organizarea • • din ce în ce mai bine a acestora. Nenumăraţi tineri din întreprinderU» noastre socialiste, au în- j ! văţat să muncească în chip nou datorită întrecerii să păşească cu jj : mai multă hotărîre pe drumul pe care păşeşte clasa muncitoare­­ , din ţara noastră în frunte cu Partidul. Organizaţiile CJ.T.M., din 1 j întreprinderi şi-au îmbogăţit experienţa şi au obţinut minunate re-­­­­­zultate în muncă, datorită colaborării cu organizaţiile sindicale.­­ Sindicatele, unite în Confederaţia Generală a Muncii condusă l ; de Partidul nostru iubit, luptă hotărît pentru mobilizarea tuturor l­a celor ce muncesc în ţara noastră la lupta pentru îndeplinirea : • Planului de Stat, luptă hotărît pentru ridicarea continuă a nive- u­­­lului de trai al celor ce muncesc, pentru construirea soeialismu- u­­­lui în ţara noastră, pentru unitatea de neînfrânt a clasei munci- « I toare pe plan intern şi internaţional, pentru pacea, libertatea şi­­ fericirea popoarelor, făcând zid în jurul Federaţiei Sindicale Mon-­i­­­diale.­­ Şi de acum înainte ca şi până acum organizaţiile U.T.M., ute- ; ; miştii vor trebui să colaboreze strâns în munca lor cu sindicatele, • £ sa le sprijine din ce în ce mai mult în munca de organizare şi mo» ; j bilizare a muncitorimii la lupta pentru realizarea sarcinilor măre- % £ ţe ce stau în faţa poporului nostru muncitor. i DESCHIDEREA AL (Urmare din pag. La) parte, că contractele colective, ex­primând nouile raporturi de colabo­rare reciprocă între administraţie şi colectivul de muncitori din sectorul socialist, au fost primite cu entuziasm de muncitori. Noul sistem de salarizare, bazat pe principiul socialist al plăţii muncii după cantitate şi calitate, a avut un rol hotărîtor în îndeplinirea şi depă­şirea Planului d­e Stat, cât şi în îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor şi funcţionarilor. Noul sistem al asigurărilor sociale introdus la începutul anului 1949 — a spus d-sa — a constituit o rezolvare revoluţionară in acest domeniu, atât in ceea ce priveşte gratuitatea asisten­ţei sociale şi sanitare, cât şi prin tre­cerea acestei importante instituţii sub conducerea directă a sindicatelor. Suma de­ 2.132.530.975 lei cheltuită pentru ajutoare de boală, la locul de muncă şi suma de 279.072.419 lei cheltuită pentru organizarea trimiterii la odihnă, oglindeşte în fapt politica Partidului şi a Guvernului nostru faţă de capitalul cel mai preţios — omul. Raportul a subliniat, în continuare, că datorită avântului muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor şi funcţionari­lor, în lupta pentru îndeplinirea Pla­nului, precum şi datorită noului sistem de salarizare, aplicării noului contract colectiv, a Legii Asigurării Sociale şi altele, veniturile oamenilor muncii au crescut în mod simţitor. Astfel, salariul mediu în industrie a crescut cu 30 la sută în cursul anului 1949, iar salariul social a adus un plus de circa 20 la sută la salariul mediu. Pu­terea de cumpărare a salariului me­diu pe întreaga economie în luna Oc­tombrie 1949 a crescut cu 37,93 la sută faţă de luna octombrie 1948. Ocupându-se apoi­­de greutăţile şi lipsurile din munca organelor admini­strative şi sindicale, vorbitorul a sub­liniat că o lipsă serioasă a fost aceea a nerespectării disciplinei de Plan, care în unele întreprinderi s’a manife­stat accentuat prin ne­justa folosire a materiilor prime, nerespectarea ab­sortimentelor de produse planificate și folosirea fondurilor pentru alte scopuri decât cele prevăzute în Plan. Raportorul a arătat, în continuare că s-au constatat lipsuri serioase în calcularea normelor de muncă și în aplicarea sistemului de premiere. Dea­semeni, nedefalcarea Planului pe locu­rile de muncă de către unele condu­ceri ale întreprinderilor, a constituit o piedică în desvoltarea întrecerii pe bază de angajamente concrete lua­te de muncitori. Multe organe administrative au subapreciat rolul pe care îl are întrecerea socialistă in îndeplinirea Planului, considerând că de problema întrecerii trebue să se preocupe numai sindicatele, fără ca și ele să simtă partea lor de răspundere în sprijinirea sindicatelor pentru or­­ganizarea întrecerii socialiste și cree­­rea condiţiilor tehnice necesare bunei desfăşurări a ei. Tev. Gh. Apostol a arătat, în con­tinuare, că o lipsă importantă a U­­niunilor e­ste aceea că ele nu au reu­şit să cuprindă toate sindicatele lor pentru a le sprijini în organizarea în­trecerii socialiste. Vorbitorul a arătat mai departe că sub aprecierea rolului maiştrilor, teh­nicienilor şi inginerilor în organizarea şi conducerea procesului muncii, a constituit o altă lipsă a unor Uniuni care nu s’au preocupat suficient de antrenarea acestora In întreceri. Tov. Gh. Apostol a arătat, in conti­nuare, că succesele şi realizările ob­ţinute de clasa muncitoare sub con­ducerea Partidului, în depăşirea Pla­nului pe 1949, precum şi­­învăţămin­tele trase din experienţa Uniunii So­vietice, constitue punctul de plecare al Planului pe 1950 care pregăteşte condiţiile pentru trecerea la Planul pe cinci ani. Raportorul a subliniat apoi că pen­tru realizarea sarcinilor pe care Pla­nul de Stat le pune în faţa oamenilor muncii, pentru toate ramurile de pro­ducţie în industrie şi agricultură, va trebui ca nivelul tehnic al industriei noastre să fie ridicat simţitor, asigu­­rându-se o mai bună folosire a capa­cităţii reale de producţie, a utilajului industrial şi a intenselor resurse ne­­folosite incă şi cari trebuesc mobili­zate în slujba realizării Planului. Lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, a spus vorbitorul, cere tuturor oamenilor muncii un deosebit avânt în muncă, o disciplină conştientă, dublată de vi­gilenţă revoluţionară, pentru ca astfel cifrele Planului să devină realităţi. FIECARE OM AL MUNCII DIN ŢARA NOASTRA TREBUIE SA FIE CONŞTIENT CA LUPTA PENTRU REALIZAREA PLANULUI ESTE IN ACELAŞ TIMP LUPTA PENTRU PACE, lupta contra imperialismului aţâţător de războaie, că fiecare succes obţinut în lupta pentru realizarea Pla­­nului, va însemna o contribuţie im­portantă la întărirea lagărului­ păcii condus de Uniunea Sovietică. Vorbitorul, a arătat, mai departe, că sindicatele trebuie să se ocupe nu­deaproape de asigurarea unei discipline serioase în muncă, subliniind că fără introducerea ei nu este posibilă cre­şterea productivităţii muncii, nici în­deplinirea, planului de producţie al în­­treprind­er­ii sau ai oricărei unităţi din întreprinderea respectivă. Sindicatele trebuiesc să mobilizeze muncitorii pentru utilizarea complectă a capacităţii reale d­e producţie a uti­­lajului, pentru folosirea în mod raţio­nal a maşinilor şi pentru asigurarea unei bune şi permanente îngrijiri a acestora. Introducerea unui regim sever de economii prin utilizarea raţională de materiale, combustibil, energie elec­trică şi timp de lucru, folosirea com­plectă a deşeurilor, precum şi, înlătu­rarea risipei şi cheltuelilor inutile sunt tot atâtea căi de mobilizare­a re­zervelor interne ale Întreprinderii în lupta pentru îndeplinirea RUnului Realizarea acestor obiective — a spus tov. Gh. Apostol — trebuie să ducă l­a reducerea preţului de c­ost al produselor şi la accelerarea ritmului acumulărilor socialiste. O altă sarcină importantă este fo­­losirea muncitorilor în procesul de producţie conform pregătirii lor pro­fesionale, conform categoriei de cali­ficare veghind la stricta respectare a indicatoarelor tarif­are­ de calficare. O­­rice greşeli sau lipsuri ale indicatoa­relor tarifare trebuie să constituie o­­biectul de preocupare al sindicatelor. Munca în acord, expresia cea mai ju­stă a principiului de salarizare, dup­ă cantitatea și caliatea muncii prestate, trebuie să fie pusă pe baze cât mai juste, devenind astfel factor de mobi­lizare al tuturor rezervelor interne ale întreprinderilor. Ocupându-se apoi de măsurile ce vor fi luate în aplicarea sistemului pre­mial, raportorul a arătat că sindicatele trebuie să se ghideze după principiul că acest sistem premial constituie fac­torul mobilizator al personalului teh­nic, productiv și administrativ» în­ lupta pentru depăşirea planului de produc­ţie, reducerea preţului de cost şi îm­bunătăţirea calităţii produselor. Uniunile sindicale au sarcina ca, împreună cu ministerele, să­ elaboreze instrucţiuni pe ramuri pentru acorda­rea de premii, ţinânldu-se seama, de importanţa politico-econom­ică a dife­ritelor sectoare de producţie în cadrul P­lanului de Stat. Tog. Gh. Apostol s-a ocupat apoi de problema intensificării pregătirii ca­drelor calificate pentru economia na­ţională. In continuare, d-sa a arătat că ministerele, împreună cu C.G.M., vor lua măsuri pentru a asigura fru­n­­taşilor în producţie posibili­atea apro­vizionării cu prioritate cu apricole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Raportorul a arătat în continuare că sindicatele trebuie să consolideze şi să desvolţe avântul patriotic al oamenilor muncii în­ întrecerea socialistă şi, pe baza experienţei dobândite până acum, să utilizeze tot ce este mai b­un­e, mai valoros, ca punct de plecare în extin­derea şi adâncirea întrecerii socialiste pentru realizarea şi depăşirea Planului nostru de Stat pe anul 1950. Vorbitorul a subliniat că trebuie dată o mare desvoltare atragerii mai­ştrilor, tehnicienilor şi inginerilor în întrecerea socialistă, care vor fi ast­fel stimulaţi de a căuta metode mai bune în organizarea, muncii şi a pro­cesului tehnologic, folosind în acest sco­p tehnica avansată sovietică. O sarcină importantă, a spus tov. Gh. Apostol, este organizarea şi con­ducerea consfătuirilor de producţie pe locul d­e muncă, grupe sindicale, sec­ţii şi întreprinderi, cel puţin odată. ..o lună.. Uţi rol important în îndeplinirea in­dicilor calitativi prevăzuţi în Planul de Stat pe­ 1960 îl au brigăzile, de calitate. Sindicatele trebuie deasemeni să dea un mai mare sprijin tinerilor pentru a se, organiza în brigăzi utemiste şi să vegheze la antrenarea lor în întrece­rea socialistă. O altă sarcină ce re­vîne organelor sindicale este organizarea in colabo­rare cu organele tehnice ale întreprin­derii, a schimbului de experienţă în întreprinderi şi între întreprinderi, pentru­ ca metodele noul de muncă ale muncitorilor tentaşi să fie răspândite şi să devină un bun al tuturor celor ce muncesc. In îndeplinirea sarcinilor cantitative şi în special în îndeplinirea sarcinilor calitative prevăzute in Mânat de Stat pe 1950 — a subliniat vorbitorul — este necesară creşterea calificării pro­fesionale a munci­terilor. întrecerea so­cialistă poate şi trebuie să contribuie la rezolvarea acestei probleme, dar pentru aceasta întrecerea socialistă trebuie ridicată la un nivel superior prin adâncirea şi extinderea ei, pre­cum şi prin găsirea de noui forme. Folosind experienţa sindicatelor sovie­tice trebuie ca, în cadrul întrecerii socialiste, să se treacă la organizarea de întreceri pe profesiuni. Muncitorilor care vor obţine cele mai bune rezul­tate în întrecerea pe profesiuni pe timp de o lună să l se acorde titlul de „cel mai bun muncitor“ al profesiei respective. O sarcină importantă a organelor noastre sindicale, a spus raportorul, este de a crea o legătură strânsă şi permanentă de colaborare între munci­torii din întreprinderi şi oamenii de ştiinţă, având ca scop înlesnirea in­troducerii de procedee tehnologice noui, perfecţionate, o mai bună utili­zare a instal­aţiilor şi îmbunătăţirea or­ganizării muncii. In cursul acestui an, a spus tov. Gh. Apostol, trebuie să ne preocupăm de studierea unor cât mai largi forme de stimulare a muncitorilor fruntaşi. Tov. Gh. Apostol a arătat în conti­nuare că Planul pe 1950 constituie o nouă verigă în drumul nostru spre so­cialism şi reflectă aceeaşi politică a Partidului nostru de industrializare so­cialistă a ţării, de transformare sociali­stă a agriculturii, de ridicare a nivelu­lui material şi cultural al oamenilor muncii, de consolidare a independenţei ţării noastre. Noi nu trebuie să uităm, a spus tev. Gh. Apostol, că lupta pentru îndeplini­rea ‘Planului de Stat pe 1950 se desfă­şoară în tvondijiunile ascuţirii din ce în c­ e mai mult a luptei de clasă. Nu tret­­buie să uităm nicio clipă că duşmanul de clasă, atât dirilauntrul tarif, cât şi din afa­ra graniţelor, nu va sta indiferent in faţa succeselor obţinute de oamenii muncii; el va deveni tot mai îndârjit, tot mai turbat şi va căuta că lovească sub toate formele regimul de democraţie populară ,să lovească în oam­enii muncii. Să nu uităm că ne aflăm în imediata vecinătate a celei mai odioase clici fas­ciste -T­. banda de spioni şi asasini a lui Tito — care este principalul detaşament de foc, al, imperialismului, în uneltirile agresive ale acesteia, împotriva Uniunii Sovetice şi a ţărilor de democraţie popu-, Iară. Noi trebuie să răspundem uneltirilor duşmane printr-o şi mai mare întărire a unităţii cla­sei muţici mare căci sam­iei. I cv.. - imul că lupta pentru construi­rea socialismului în ţara, noastră nu se poate face fără întărirea unităţii clasei muncitoare, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. Noi trebuie să sprijinim cu toată ho­tărîrea lupta pe care o duce F.S.M. pentru întărirea unităţii şi solidarităţii inaternaţionale a clasei muncitoare im­m­potriva exploatării sângeroase a trustu­rilor monopoliste şi a slugilor lor sei­­zioniştii trădători ai clasei muncitoare. Lupta noastră »-a spus în încheiere tov- Gh. Apostol — face parte integrală din lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace, pentru o viaţă mai bună, în fruntea căreia se află ma­rea Uniune Sovietică condusă de marele învăţător al oamenilor muncii de pretu­tindeni, Iosif Vissarionovici Stalin. Raportul tov. Gh. Apostol a fost subliniat cu repetate aplauze. In şedinţa de după am­ieză a ple­narei Comitetului Central şi C. G. M. a urmat discuţii la raportul desvoltat de tov. Gh. A­postol, pre­şedintele C. G. M. II. încheierea lucrurilor primei zile a şedinţei plenare a Comitetului Central­ al Confederaţiei Generale a Muncii a luat cuvântul tov. Gh. Apostol care a tras concluziile discuţii, (Aperpres). ŞEDINŢEI PLENARE A COMITETULUI CENTRAL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII „SCÂNTEIA TINERETULUI“ Nr. 252 Viaja fericită a copiilor din N­. I. S. S. Pioniere din cercul de dansuri al Palatului Pionierilor din Smolensc se pregătesc pentru o reprezentaţie în timpul vacanţei de iarnă „MAI MULŢI METRI FORAŢI, * MAI MULT ŢIŢEI" şt maii multe sonde de Is „Petrolifera Muntenia“— Săicoi lucrează în contul lunii Februarie BAICOI (prin telefon de l­a tri­misul nostru special M. Enescu) Apelul conferinţei pe ţară a muncitorilor şi tehnicienilor pe­trolişti, a pro­dus un larg ecou în rândurile muncitorilor din industria petroliferă. Având mereu în faţă sarci­nile trasate, de Plan, ei s­e strâ­­duesc neîncetat să producă cât mai mult ţiţei, să foreze cât mai mulţi metri la sondele noui. La „Petrolifera - Muntenia“­­Băicoi, o mare parte din sonde şi-au terminat de câtva timp programul pe luna Ianuarie şi lucrează in contul lunii Fe­bruarie. Astfel, sonda 336 şi-a termi­nat programul în ziua de 16 Ianuarie îndeplinindu-şi planul cu 200%. Sonda 53 şi-a terminat programul în ziua de 22 Ia­nuarie, îndeplinindu-şi planul cu 127%, iar sondele 2­59 şi 274 şi-au terminat programul ce le revenea pe luna ianuarie, în zilele de 13 şi 25 ale acestei luni, îndeplinindu-şi planul cu 111,91% şi respectiv 104,2%. Alături de vârstnici, tinerii îşi sporesc şi ei eforturile în muncă, reuşind să obţină prin întărirea disciplinei, rezultate din ce în ce mai bune. La cele două sonde ale tine­retului, de la „Petrolifera Mun­­tenia“-Băicoi, programul de fo­raj pe luna Ianuarie a fost în­deplinit de ambele sonde ; in pre­­zent ele lucrează în contul lunii Februarie. Astfel, la Sonda Ti­neretului Nr. 88 programul a fost îndeplinit în ziua de 16 Ia­nuarie cu 189%, iar la Sonda Ti­­neretului Nr. 296 programul de foraj a fost îndeplinit în ziua de 22 Ianuarie cu 109%. URLAŢI-PRAHOVA. (Dela cores- pondentul nostru). — In cursul lunii Ianuarie la schela ,,Muntenia“ din Urlaţi-Prah­ova, brigăzile ute miste a­­lături de muncitorii vârstnici au înce-­ put lucrări de repunere în producţie a unor sonde părăsite. Muncind cu însufleţire in ced­rul ti­selor lucrări, brigada tinerilor sondori Ion Bratu, Florea Tănase şi Eremia Constantin, a redat producţiei într-un timp record sonda nr. 5.Lucrănd apoi la repararea sondei 204, care avea la coloană o spărtură la bază, brigada a -a p­e­rforat coloana la un strat superior de ţiţei, reuşind să pună în producţie sot­i­a în ziua die 18 Ianuarie. Decis emane­a la sonda nr. 104, bri­gada de tineri reparatori constituită în cursul acestei luni, a curăţat coloana de parafină executând şi o perforare la un strat superior la această coloană. In ziua de 26 Ianuarie, sonda 104 a fost dată in producţie cu un debit de 9—10 tone in 24 de ore. Un succes, deosebit in muncă l-au obţinut muncitorii de la sonda 236. Lu­crând la forajul acestei sonde, ei şi-au îndeplinit până la data de 18 Ianuarie programul de foraj ce le revenea pe întreaga lună. Tinerii muncitori de la sonda 236 au muncit cu mult elan alături de cei vârstnici la obţinerea acestei impor­tante realizări. S-au evidenţiat tinerii Zisu Matei şi Oprina Dumitru din schimbul maistrului sondor Stoica Ra­du şi Nicoară Constantin din schimbul maestrului sondor Firiceanu Gheorghe. La schela „Muntenia”-Ui­laţi Brigăzile utemiste luptă cu întărire alături de muncitorii vârstnici ptru a da Republicii noastre Popii­re mai mult ţiţei înainte de a fi ambalat In saci mi­ntal măcinat trebue cernut. La fa­brica de sulfat de cupru, secţia mi­­niu, a uzinelor chimice Phönix, care aparţine Combinatului Minero-Meta­­lurgic din Baia Mare, cernerea mi­ntala­ măcinat se făcea cu site sim­ple, obişnuite. Cu un asemenea sis­tem de lucru nu putea exista nici o producţie ridicată şi nici o calitate din cea mai bună. Muncito­rii trebuiau să cearnă cu sita de mâ­nă o cantitate da minta pe care apoi s’o toarne in saci. Oamenii, cel drept, oboseau cernând g ore In con­tinuu, ba încă respirau şi praful des care le punea in primejdie sănăta­tea. Tovarăşii Kövecs Iosif şi Feneş Vasile, lăcătuşi, împreună cu Deák Francisc, tâmplar, şi-au dat seama că vechea metodă — cu care ani dea­­rândul au lucrat şi s’au îmbolnăvit muncitorii — trebue înlocuită. Au cerut ajutor organizaţiei de Par­tid Şi îndrumările primite le-au fost de mare folos. Astfel ei au confecţionat o sită, care, datorită volumului său, poate cerne şi alţi coloranţi decât minta Fiind acţionată de un dinam, efortul fizic este aproape complect redus şi cantitatea de minta, cernut în 8 ore, creşte cu 509 la sută, praful a dis­părut şi el, deoarece sita este astfel făcută încât mintal cernut curge di­rect în saci, iar calitatea s’a îmbu­nătăţit Cu 25 la sută. corespormdent VICTOR POP La Combi ţiatasS Wi i ner©­­Ketalto>gio Ssiîa Mare PRODUCŢIA DE MINIU A U­ZINELOR CHIMICE PHONIX CREŞTE DATORITĂ UNEI INOVAŢII . O preocupare de seamă a minerilor deja exploata­rea Jiet Lonea, este cali­ficarea în muncă şi ridica­rea nivelului profesional. Ei ştiu că cu cât vor pă­trunde mai adânc tainele mineritului, cu atât vor reuşi să contribue mai bine la realizarea sarcini­lor mari ce la revin în cadrul Planului de Stat. 36 muncitori vagonetari şi ajutori mineri, care au urmat cursul de calificare de la explorarea mineră Jie. Lonea, au depus toate eforturile pentru ca roa­dele învăţăturii lor să fie cât mai folositoare. In­­tr’adevăr, munca lor nu a rămas fără rezultat. Zilele trecute, când au avut loc examenele de absolvire a acestui curs, s’a putut ve­dea că muncitorii au ştiut să-şi însuşească pe deplin cunoştinţele căpătate aci. Iţr felul acesta exploata­rea jJieţ-Lonea şi-a mărit numărul minerilor calificaţi cu încă 30 de tovarăşi. Cursul de calificare îşi continuă activitatea iar în noua serie vor intra alţi muncitori, care peste câ­teva luni, vor deveni­­a­­dre, care să asigure o producţie sporită şi de calitate superioară. Corespondent MOLDOVAN I. La­­Mina Jieţ-Lonea INCA 36 NOUI MINERI CALIFICAŢI VOR LUPTA PENTRU MĂRIREA PRODUCŢIEI ÎNLĂTURÂND elementele duşmănoase, CĂMINUL CULTURAL DIN COMUNA NOJORiD-BIHOR ŞI-A ÎMBUNĂTĂŢIT MULT ACTIVITATEA Căminul Cultural din comuna No­­jorid-Bihor ducea o activitate foarte slabă. 1. In echipa artistică a Căminului Cul­tural se strecuraseră o serie de ele­mente duşmănoase care sabotau In mod susţinut bunul mers al muncii: din această cauză, echipa de cor nu fi-a putut duce aproape deloc activi­i 7Hrănii muncitori au­ ’demascat Insă fără şovăire pe aceşti duşmani al po­porului, ’înlăturându-i din Căminul Cultural. Din acel moment, munca s'a îmbunătăţit simţitor. Ţăranii munci­tori participă cu dragoste şi cu un interes deosebit la viaţa culturală intensă care se desfăşoară acum la ei în comună. Ei au amenajat prin muncă voluntară localul Căminului lor Cultural şi t­ cui înzestrat cu un a­­parat de radio. La întrecerea ’de la sfârşitul­­anului trecut dintre Căminele Culturale, Că­minul Cultural din comuna Nojorid- Bihor a luat premiul l-iu. Astăzi se duce la Cămin o Intensă activitate pe tărâm cultural. Biblio­teca, care are 520 volume este frec­­ventată de un mare număr de ţărani muncitori şi in specii de tineret. In fiecare seară la Căminul Cultural se adună tineri şi vârstnici pentru a participa fie la cercurile de citit bro­­şuri sau ziare, fie la repetiţiile echipe­lor de­ cor, dansuri şi teatru, fie pen­tru, a asculta conferinţe. Ţăranii muncitori din comuna Nojo­­rid-Bihor şi-au propus să construiască anul acesta un nou local pentru Că­minul lor Cultural. In felul acesta munca artistică se va putea desfăşura în viitor in condiţii şi mai bune ca până acum. , .1 ■ corespondent ' . * TRIPA ION IN COMUNELE SURDUC ŞI HOLED DIN JUDEŢUL BIHOR ŢĂRANII MUNCITORI PARTICIPĂ REGULAT LA CURSURILE DE ALFABETIZARE In comuna Sunduc din judeţul Bi­hor mai exista încă Până deunăzi un procent ridicat de neştiutori de car­te , la recensământul analfabeţilor s’au numărat 143 de vârstnici care nu apucaseră încă să cunoască buchile cărţii. Organizaţia de bază de Partid diţi comună şi-a propus să lichideze în scurt timp cu această plagă a neşti­­inţei de carte. Printr’o serioasă acţiune de lămu­rire s’a reuşit mobilizarea a 140 de ţărani muncitori la cursurile de al­fabetizare înfiinţate la comună. Toţi cei 140 de ţărani muncitori, împăr­ţiţi în 11 centre de alfabetizare, frec­ventează în mod regulat cursurile, et­eaptă cu o râvnă şi dragoste neo­bosită să-şi însuşească t­imb­ta Cărţii de care până acum au fost lipsiţi. La munca de alfabetizare tineretul a adus o contribuţie foarte însemna­tă. El a susţinut acţiunea de alfa­betizare printre ţăranii muncitori, iar acum, după înfiinţarea cursuri­­lo­r, Utamiştii formează cea mai mare parte din cadrele de instructori cul­turali voluntari care conduc acţiunea de alfabetizare. * In comuna Holod din judeţul Bi­hor s’au înfiinţat deasemenea cursuri de alfabetizare pentru cei 21 de ne­ştiutori de carte. Iată felul în care a fost organizată învăţătura ţărani­lor muncitori de aci : s’au format 6­ grupe care îşi duc activitatea în se­dii diferite, la locuinţele ţăranilor muncitori care fac parte din grup. Cursurile au loc de 3 ori pe săptă­mână şi sunt predate de către profe­sori din consulă sau de către in­structori voluntari. învăţătura îi atrage pe zi ce trece mai mult pe ţăranii noştri muncitori. Astfel frecvenţa la cursurile de alfa­betizare este de sută la sută şi ţă­ranii muncitori se pregătise cu grijă pentru orele de curs. învăţând în ac­est fel, depanând acea­ dragoste pentru carte, ţăranii muncitori din comuna Holod vor ab­solvi anul acesta cursurile ciclului I, corespondent SONIA FLORESCU Utemiştii de la fabrica „Drum Nou“, din Mediaş s-au prins vârtos în între­­ceri, pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Alături de vârstnici, ei au contribuit efectiv pen­­tru obţinerea a cât mai bune rezultate. Şi au reu­şit: din 21 Ianuarie lu­crează în contul lunei Fe­bruarie. importante depă­­şiri de normă le-au obţi­nut în perioada de la 1 la 21 ianuarie utemiştii Ágo­ston Bela, focar la presa caldă, care a realiaşat o depăşire medie a normei în această perioadă de 64 la sută, tânăra Muntean Carolina din secţia ştanţ care lucrând la frezat piu­liţe, a realizat o depăşire medie a normei de 61 la sută. Bell Sara, din ace­­iaiş secţie a realizat 56 la sută peste normă. Tâ­năra Halmen Sara, lucrând la filetat şuruburi a rea­lizat 55 la sută peste nor­mă, iar tânărul Maprer Ion care lucrează la ma­şina de stanţat şuruburi­­a realizat 59 la sută peste normă. S’a mai evidențiat în chip deosebit utemistul Dandiu Nicolae, strungar, care lucrează la confecţio­narea sculelor de întreţi­nere a maşinilor. Corespondent SOLERIU Dela 21 la fîilearie MUNCITORII FABRICE! DE ŞURUBURI «DRUM NOU» DIN MEDIAŞ LUCREAZĂ IN CONTUL LUNEI FEBRUARIE 1950 CU AJUTORUL SOVIETIC LA «3M5TSTUTUL CĂRBUNELUI» DIN PETROŞANI SAU MAI MURE In străfundurile Văii Jiului, mi­nerul îşi mânuieşte cu dibăcie cio­canul său de abataj care despică din frontul de ţărbune, bulgării negri şi lucioşi. E aurul nostru ne­gru care dă viaţă industriei. Crate­­rul sovietic toarce mulţumit cărând povara colţuroasă spre vai. Avem nevoie de cadre noi de spe­cialişti, de tehnicieni şi ingineri pentru industria noastră , cadre te­­meinic pregătite care vor contribui prin cunoştinţele lor la creşterea productivităţii muncii. Pe drumul realizării lor şi creării . Cât mai bune condiţiuni de învă­ţătură s’a înfiinţat la Petroşani Institutul Cărbunelui. Studenţii de aci vor deveni cadre tehnice, necesare industriei extrac­tive. Un institut exista un aparat de pr­otecţie, un epidiascop modern. Dar trecuse multă vreme şi acest aparat atât de necesar învăţăturii studenţilor ,nu putea fi folosit din cauza lipsei lămpii speciale de pro- l­­ecţie. Această stare de lucruri a fost curmată. Prin grija organizaţiei de Partid, lampa de proecţie a fost adusă din Uniunea Sovietică. Studenţii au muncit cu râvnă şi epidiascopul a fost pus la punct, iar prima proecţie a fost încununată de succes. Aparatul este de o mare însem­nătate în studii materiilor de spe­cia triate. „Astfel în cursul lunei ianuarie, în orele de mineralogie din anul I, studenţii au putut vedea clar dife­rite fenomene mineralogice, ei au dobândit cunoştinţe noi, iar, ceea ce nu era clar înainte pentru că stu­­diul lor era rupt de practică, a pu­tut fi lămurit acum pe deplin. In uzine şi pe ogoare, în labora­toare, şcoli şi Institute sprijinul Uniunii Sovietice este de un ajutor preţios în munca noastră. Studen­ţii Institutului Cărbunelui din Pe­troşani, au cunoscut ajutorul so­vietic şi­ au îmbunătăţit simţitor prin aceasta învăţătura, au putut păşi la examen temeinic pregătiţi, corespondent MATICEIU Z GAVRILESCU, A CREAT POSIBILITĂŢI DE STUDIU

Next