Scânteia Tineretului, martie 1950 (Anul 5, nr. 277-302)
1950-03-01 / nr. 277
Seria H Anul N I*. Proletari din toate țările uniți'va! 4 PAGINI 4 LEI jSrS Mtórtíé l9S<r I 1 •imm/vmi' ii M. : , ' I 1 Săptămâna prieteniei române • bergere prilej de adâncire a relaţilor frăţeşti dintre porul nesbe şi poporul bulgar Astăzi se deschide în tara noastră „SAPTAMANA PRIETENIEI ROMANO-BULGARE“. Alături de întreg poporul nostru muncitor, tineretul muncitor din Republica Populară Română. Întâmpină cu nemărginită bucurie această manifestare închinată prieteniei cu poporul-frate din R. P. Bulgaria. Săptămâna prieteniei românobulgare, va constitui un nou prilej de a adânci şi mai mul legăturile frăţeşti dintre poporul nostru şi poporul bulgar. „Ne-am hotărît să clădim un pod peste Dunăre, pentru a ne lega şi mai strâns ca ţări şi popoare“, spunea neuitatul conducător al poporului bulgar , Gheorghi Dimitrov. „Acest pod, prin susţinerea popoarelor noastre şi prin colaborarea dintre popoarele noastre prietene îl vom construi neapărat. Dar până la construirea lui, trebue să clădim prin muncă, colaborare prietenească, cultură, ştiinţă, artă, prin desvoltarea sentimentelor frăţeşti dintre popoarele noastre, un pod viu în conştiinţa noastră, în inimile şi sufletele noastre, un pod viu care nu va putea fi distrus de nimeni şi niciodată*'. Noi am clădit acest pod viu, care nu va putea fi distrus oricât s’ar svârcoli turbând de furie neputincioasă duşmanii păcii, canibalii imperialişti şi slugoii lor, de teapa lui Tito şi a bandei sale. Prietenia dintre poporul român şi poporul frate bulgar s’a cimentat în decursul veacurilor în lupta pentru libertate dusă pe ambele maluri ale Dunării, împotriva cotropitorilor şi exploatatorilor de tot soiul. Nu de puţine ori s’au adăpostit in patria noastră luptătorii pentru libertate din Bulgaria. Revoluţionari ca Hristo Botev, Vasil Levski, Caravelov şi alţii au trăit multă vreme în ţară noastră. In trecut, imperialiştii n’au precupeţit nimic pentru a ne desbina, pentru a ne aţâţa pe unii împotriva altora ca să ne poată jefui mai uşor bogăţiile. Dar prietenia dintre popoarele noastre s’a făurit peste capetele acelora care încercau să ne despartă, care făceau totul pentru a aprinde aşa zisul „butoiu cu pulbere“ din Balcani. S’au dus însă pentru vecie timpurile când capitaliştii din Apus, să-şi mai poată face mendrele. Datorită faptului că am fost eliberaţi de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică, am putut sdrobî pentru totdeauna, sub conducerea Partidelor comuniste regimurile burghezo-moşiereşti, care în strânsă cârdăşie cu imperialiştii de peste hotare, Înrobeau popoarele noastre. In timp ce In ţările In care au pătruns armatele imperialiste, înlocuind jugul hitlerist cu cel al trustmanilor americani, bancherii jefuesc poporul muncitor şi fac să renască fascismul, ţările de democraţie populară îşi făuresc o viaţă nouă, luminoasă, cu sprijinul neprecupeţit al U.R.S.S. şi inspirându-se din experienţa nesecată a marei Ţări a Socialismului. Popoarele ţărilor noastre, care simt din plin ajutorul frăţesc, SOCIALIST, al Uniunii Sovietice, au ajuns astăzi între cele mai înaintate popoare din întreaga lume din punct de vedere politic şi social. ). In timp ce milioane de oameni mor de foame în ţările capitaliste, în timp ce criza bântuie în economia Statelor-uftite şi a ţărilor blagoslovite de „binefacerile“ planului Marshall, popoarele din R. P. Bulgaria şi R.P.R., ca şi cele din celelalte ţări de democraţie populară, au păşit pe drumul înfloririi economice, pe drumul ridicării nivelului cultural şi material al marilor mase muncitoare. Astfel, planul de producţie industrială al R.P. Bulgaria a fost depăşit în 1949 cu 7%. Numărul muncitorilor din industrie a crescut în 1949 cu 81.000, lichidându-se pentru totdeauna şomajul. Deasemenea ţara noastră cunoaşte un avânt economic nemaicunoscut. Viitor de aur se deschide in faţa popoarelor noastre! Aceste mari succese n’ar fi fost posibile fără sprijinul Uniunii Sovietice, care a dat oamenilor muncii din R.P. Bulgaria şi din R.P.R., maşini-unelte, materii prime de tot felul, etc. Noi construim socialismul şi una din temeliile prieteniei româno-bulgare, este tocmai drumul comun, luminos de construire a socialismului. Insă pe măsură ce oamenii muncii din ţările noastre obţin succese măreţe în această luptă de construire a socialismului, manevrele banditeşti ale imperialiştilor devin mai furioase, mai turbate. Sprijinindu-se pe elementele descompuse ale fostelor clase exploratoare, pe scursori ale societăţii, trădători odioşi de teapa lui Tito şi Traicio Rostov, tâlharii imperialişti nu s’au dat în lături dela cele mai josnice crime împotriva ţărilor noastre. In furia lor oarbă, cercurile conducătoare americane au mers până acolo Încât au rupt relaţiile diplomatice cu R.P. Bulgaria. Jalnic a fost Insă pentru imperialişti şi pentru slugoii lor, rezultatul acestor tâlhării şi şantaje. Ţinând trează vigilenţa lor, oamenii muncii din R.P. Bulgaria şi din ţara noastră, au sdrobit şi vor sdrobi fără cruţare pe criminalii şi trădătorii aflaţi în slujba imperialiştilor, dornici să aprindă pârjolul unui nou război. » (Continuare In pag. 3-a)" STAGIUNEA DE MAŞINI SI TRACTOARE VALUL LUI TRAIAN A PRIMIT «DRAPELUL ROSE» AL PRODUCŢIEI PE ŢARĂ Pentru munca depusă in cadrul Planului de Stat,pe 1949, SMT Valul lui Traian Constanţa a primit «Capelul Roşu» al producţiei pe ţară. El a fost înmânat brigăzii lantemistă de fete, care şi-a luat angajamentul să muncească din toate puterile pentru a-l păstra cât mai mult In Stațiunea loti IQiIJt reportajul în gag. Il-a) „Vom sărbători Săptămână Prieteniei Româno - Bulgare sub semnul luptei pentru pace“ a spus profesorul SAVA GANOVSCHI la sosirea în Bucureşti a delegaţiei bulgare care va participa la festivităţile din cadrul „SĂPTĂMÂNII PRIETENIEI ROMÂNO - BULGARE" ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Externe, general It. N. Pârvulescu, ministru adjunct la ministerul Apărării Naţionale, L. Tackacs, ministruadjunct la Departamentul Naţionalităţilor, Radu Mănescu, consilier ministerial la Ministerul Artelor, Natalia Scurtu, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, dr. I. Bogdan, vicepreşedinte al ARLUS-ului, dr. C. Dimitriu secretar general al ARLUS-ului, C. Zaharia, directorul Protocolului din MinisterulAfacerilor Externe. De asemenea, în întâmpinarea oaspeţilorau venit numeroşi oameni ai ştiinţei, artei şi culturii din ţara noastră: acad. Eugen Macovski, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Ştefan Vâîcu, redactor responsabil adjunct al ziarului „Scânteia”, I.P. Puţuri, directorul Agenţiei Române de Presă „Agerpres”, M. Ca o dovadă a sentimentelor de dragoste frăţească pe care poporul nostru le poartă poporului frate bulgar, membrii delegaţiei bulgare au primit din partea oamenilor muncii din Capitală, frumoase buchete de flori. Marţi la amiază a sosit în Capitală delegaţia culturală a Republicii Populare Bulgaria care participă la festivităţile din cadrul „Săptămânii Frieteniei Româno-Bulgare”. Delegaţia, compusă din 130 de membri, cuprinde numeroşi oameni ai ştiinţei şi culturii bulgare, cântăreţi şi solişti instrumentişti, corul Radjo şi un ansamblu de dansuri. In Gara Mogoşoaia, pavoazată cu drapele romaneşti, bulgare şi sovietice, primirea oaspeţilor a prilejuit o călduroasă manifestare de dragoste şi simpatie pentru poporul frate şi vecin pentru prietenia, româno-bulgară, peritru sprijinitoarea popoarelor noastre, marea Uniune Sovietică. Din trenul special au coborît membrii delegaţiei culturale bulgare înn frunte cu prof. Sava Ganovschi, preşedintele Comitetului pentru ştiinţă artă şi cultură din R. P. Bulgaria, însoţiţi de tov. Eugen Rodan, consilier ministerial la Ministerul Artelor şi de ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, Boris Manolov, care i-au întâmpinat la Giurgiu. P® peronul Gării Mogoşoaia se aflau în întâmpinarea reprezentanţilor poporului bulgar: tov. prof. univ. L. Răutu, membru al C. C. al P.M.R., Al Drăghici, membru al G.G. al P.M.R., secretarul organizaţiei de Bucureşti a P.M.R., Sorin Toma, membru al C.C. al P.M.R., redactor responsabil al ziarului „Scânteia”, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor,, Grigore Preoteasa, Poporul nostru — a spus ministrul Artelor — vede în această săptămâna, consacrată sărbătoririi prieteniei dintre popoarele noastre, săptămână care vine scurt timp după săptămâna prieteniei bulgaro-romăne organizată în R. P. Bulgaria, un nou şi minunat prilej pentru a cunoaşte succesele înregistrate de vaporul bulgar pe drumul construirii Breslaşu, rectorul Institutului de Artă, H. Dona, redactor responsabil adjunct al ziarului „România Liberă”, M. Beniuc şi Al. Şahighian, secretari al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Petre Iosif, directorul Operei de Stat, Maria Banuş, Boris Caragea, Th. Rogalski, Pasana Giossanu. Au mai fost de faţă reprezentanţi ai Comitetului Provizoriu al Capitalei, al organizaţiilor de massă şi un mare număr de oameni ai muncii. întâlnirea între oamenii de ştiinţă, artă şi cultură al celor două ţări prietene şi vecine a avut loc într’o atmosferă deosebit de cordială. In numele Guvernului şi al oamenilor muncii din Republica Populară Română, tov. Ed. Mezincescu a adus un fierbinte salut reprezentanţilor străluciţi ai noii culturi bulgare, soli dragi ai poporului bulgar vecin şi prieten, socialismului, pe drumul făuririi unei culturi socialiste, un nou fi minunat prilej pentru a-şi exprima sentimentele sale de dragoste frăţească pentru poporul muncitor bulgar. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, popoarele noastre au devenit stă(Continuare in pag. II-a) Cuvântarea tovarăşului Eduard Mezîncescu, ministru! Artelor Tineretul studios participă cu entuziasm la alegerea Comitetelor de lupţă pentru pace Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră, tineretul studios participă cu entuziasm la alegerea Comitetelor de luptă pentru pace. In şcolile şi facultăţile noastre, tinerii îşi manifestă zi de zi hotărirea de a lupta pentru apărarea păcii, alături de tinerii muncitori din fabrici şi de la sate. Acum câteva zile, sala de festivităţi a Institutului Cărbunelui din Petroşani, era tixită de studenţi, adunaţi pentru alegerea Comitetului de luptă pentru pace. Prin Insufleţitele lozinci scandate, ei au arătat că vor să-şi pună cunoştinţele însuşite prin studiu in slujba intereselor clasei muncitoare, pentru socialism, pentru apărarea păcii. Luând cuvântul tov, inginer Ilie Constantinescu a vorbit despre lupta , pentru pace dusă de oamenii cinstiţi din lumea întreagă, despre forţa de neînvins a lagărului păcii, condus de cel mai puternic Stat al lumii, — Uniunea Sovietică. In aplauzele entuziaste ale adunării, a fost ales Comitetul de luptă După alegerea Comitetelor de luptă pentru pace în întreprinderi şi pe sectoare s’a trecut la alegerea acestor Comitete pe oraş şi judeţ. Astfel Marţi după amiază, intr’o atmosferă de puternic entuziasm, a avut loc in sala de festivităţi a şcolii pedagogice de fete nr. 3, şedinţa festivă în vederea alegerii Comitetului de luptă pentru pace din judeţul Ilfov. Şedinţa, la care au participat peste 2.000 delegaţi ai oamenilor muncii din judeţ, a fost deschisă de tov. Niţescu Maria, membră în Biroul Comitetului Judeţean PMR-Ilfov. A luat apoi cuvântul tov. Durduţ Constantin, secretarul Comitetului Judeţean PMR-Ilfov, care, subliniind creşterea necontenită a forţelor lagărului păcii, condus de marea Uniune Sovietică, a arătat sarcinile deosebit de importante ce revin oamenilor muncii din întreaga ţară, în cadrul luptei pentru pace. Sa trecut apoi la alegerea Comitepentru pace. Studentul Cârjan Vasile, fiind ales in Comitetul de luptă pentru pace, şi-a luat angajamentul să lupte cu tot avântul pentru apărarea păcii, învăţând mai mult, mai bine, antrenând in munca îndârjită de învăţătură cât mai mulţi studenţi. Meetingul s’a încheiat printr’o manifestare de dragoste sinceră, fierbinte pentru Uniunea Sovietică, şi genialul conducător al lagărului păcii, tovarăşul Stalin. La şcoala Profesională Minieră din Iacobeni, în cadrul unei şedinţe festive, elevii, profesorii şi personalul administrativ al şcolii, au ales Comitetul de luptă pentru pace. Cu multă atenţie au ascultat elevii expunerea făcută de tov. Cocină Aurel, din partea organizaţiei de Partid care a arătat importanţa luptei pentru apărarea păcii şi rolul Comitetului de luptă pentru pace. Au fost aleşi în Comitetul de luptă pentru pace, profesori şi elevi fruntaşi in învăţătură. Corespondenţi: Constantin Olah, Ioan Horiatulul Judeţean de luptă pentru pace. Din acest Comitet fac part© reprezentanţi ai Comitetului Judeţean PMR, ai Comitetului Provizoriu Judeţean, muncitori fruntaşi in producţie, ţărani săraci şi mijlocaşi, intelectuali, invalizi şi văduve de război. In numele Comitetului a luat cuvântul tov. Tudorică Ion, vicepreşedinte al Comitetului Provizoriu Judeţean, care şi-a luat angajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru ducerea cu succes la îndeplinire a sarcinilor ce revin Comitetului in cadrul luptei pentru apărarea păcii. In cadrul discuţiilor care au avut loc au vorbit numeroşi muncitori, ţărani muncitori şi funcţionari, care şiau luat angajamente concrete pentru sprijinirea acţiunii Comitetului de luptă pentru pace. La sfârşit s’a votat o moțiune adresată Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din RPR. (Agerpres).* ALEGEREA COMITETULUI DE LUPTA PENTRU PACE AL JUDEȚULUI ILFOV Au început primele examene semestriale in facultăţile muncitoreşti Cu acelaşi râvnă cu care au lucrat in producţie, studenţii facultăţilor muncitoreşti şi-au pregătit primele lor examene semestriale. Dorinţa de a deveni cadre bine pregătite pentru construirea socialismului în ţara noastră, pentru apărarea păcii le-a fost neîncetat, puternic imbold in munca. In clişeu studenta Dorobanţu Ilie şi Diaconescu Marin răspund la examenul oral de chimie. ţ-i|iiiiiBi:ci;iiiiiiBiiiiiEiiiiiiiiiiiiiiniii)iiliiiiiiliiiiiiiiii!,iiiD'l<ihEnra I Mărţişorul | | păcii | 1 «Primăvară, primăvară, | I Hai să ies cu plugu’ afară!» | I Nimeni nu ştie cine a spus prime. | t} oară aceste vorbe, de unde au por- | I nit ele, le-a spus poate un munci- I = tor al pământului, privind din băi I lătura casei cum se topeşte zăpada | I pe acoperişuri, auzind pocnetul | I gheţii de pe pârâu, trăgând cu ure- | I chea dacă pârâul prinde a Curge... | I Ziua aceasta — când prinde a î I curge pârâul desgheţat, când pă- jţ I mântui începe să răsufle aburind | I zarea, când tresar plesnind mugu-g I roşii, — ziua aceasta de 1 Martin = I e dragă poporului vostru, din moşi | I strămoşi. Aşa cum un fluviu strân- | = ge in albia sa întreaga frământare | I a afluenţilor săi, poporul nostru a g I strâns an de an, in prag de primă = = vară, speranţele sate, încrederea sa | I in viitor, frământarea sa in obiectul în acesta mic cât picurul ploii de pri- | I măvară, — mărţişorul. I Câte primăveri au trecut peste | g părinţii noştri! Grele, urgisite, lip-1 S site de bucurii, dar toate cu spe- granţe, cu mărţişoare. Tatăl venea | I dela fabrică, se oprea in colţul î' străzii să cumpere un mărţişor, ve- | I nea acasă şi îl da mamei: «Să fie | I cum vrem noih — işi spuneau. | I străngându-şi mâinile. Erai mic — | g vreo 12 ani aveai — când ai auzit g = pe tatăl tău spunându-i mameir | I «Să fie cum vrem noih, fără să-l | I mai dea insă vre-un mărţişor. Când iţ I plecă iar la lucru, ai fugit la ma- | I ma şi ai întrebat: «N'a avut bani g = tata să-ţi cumpere un mărţişor a = I ,nul acesta?» A surâs ca primăvara, | I mama: «mi-a adus cel mai frumos = I mărţişor»... te-ai strâns mai tare | I lângă ea: «...vestea că la Stalingrad § I hitleriştii au fost zdrobiţi...» De a- | I tund cu fiecare început de primă- g I vară, cu fiecare mărţişor, ştiai că = I acel «Să fie cum vrem noi», va fi! | I Au trecut de atunci, opt primăveri: = noul ca brădeţul ce suie tot mai = 1 sus pe munte. Ţii minte, la 1 la§ = marte anul acesta, ţi-ai croit noi | I visuri: te-ai gândit să iscodeşti o I I inovaţie minunată, să intri In noul | I an încă din vară, să scrii noul poe- | | zii, care să ridice mai puternic var g = Iul urii împotriva imperialiştilor. = (Continuare tn pag. Il-a) | %iiiiiiiiiiiiiiiiiiiifliirii«inii»zii^«iiirriBii Tiradiiimi SALUTUL ADRESAT DE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, CONGRESULUI PARTIDULUI COMUNIST IN OLANDA Q&tre Par ti (ltd Qomuttiat din Olanda Rotterdam Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ronân trimite Congresului Partidului Cmmunist din Olanda, salutul său cald de solidaritate proletară internaţională şi-i urează succes în munca sa. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu interes şi simpatie lupta clasei muncitoare din Olanda In frunte cu Partidul Comunist, pentru pace trainică, împotriva imperialiştilor anglo-americani, aţâţători la un nou război. Urăm Partidului Comunist din Olanda succes în luptă, pentru întărirea organizatorică a rândurilor sale, pentru unitatea clasei muncitoare, in lupta pentru pace, democraţie şi socialism. In nanţele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gh. Gheorghiu-Dej Spor la muncă ţăranilor muncitori din Gospodăria Agricolă Colectivă Găvăneşti-Buzău! Multe se mai întâmplase Duminică, în Găvaneşti, când soarele săltase până’n culmea cerului, luminând şi înfierbântând satul în sărbătoare, aburind apa Buzăului de alături şi ridicând colb ca’n miezul verii. ★ In sala Căminului Cultural era adunare. Aci bătea acum inima satului, şi toate gândurile plecau încoace, fă’rani din cei săraci sau din cei mijlocaşi, cu nevestele şi cu copii mici se strânseseră la sfat. Erau aci şi reprezentanţi ai Comitetului Judeţean al P.M.R., ai Comitetului Provizoriu, ai UTM şi UFDR. Către urarea prinsă de utemişti încă de cu zori, ochii tuturor se îndreptau: „Spor la muncă şi succes ţăranilor muncitori, bărbaţi şi femei, uniţi în Gospodăriile Agricole Colective". 49 de familii începeau o viaţă nouă, înainte, se citise statutul model al Gospodăriilor Agricole Colective. Şi acum, unul câte unul, capii familiilor semnau adeziunea. Când veni rândul lui taică-său, tânărul Simion Nica, agitator utemist în organizaţia din sat, ridică ochii şi zâmbi cu gura toată: — Ei, tată, n’am ajuns noi uşor aci! încă din plinul iernii — povesteşte el în şoaptă —, a început în sat să umble gândul de colectiv. Tovarăşii de la Partid lămureau mereu oamenii. Bineînţeles că şi noi, la UTM, am început să ne îngrijim de asta. Să înfiinţăm un colectiv în satul nostru — asta o să-i lovească pe chiaburi şi pe imperialişti, asta o să întărească puterea noastră şi pacea. Mă duc şi eu, cum socotisem, la taica: — Tată, haidem la colectiv... El, să-mi scape una, nu alta. Ii zic atunci: dă-mi pământul meu, că mă duc singur. „Nici gând ! — Ce, să-mi dau ogorul ?“ — spune el. Dar nici eu nu mă lăsai. Ascultasem la organizaţie, şi afară de asta am tot felul de cărţi despre agricultura socialistă, că le citesc şi noaptea. Vine la noi lumina, şi noi tot în negură să rămânem ! Se poate? — Uite taică, nu-ţi dai nici un ogor. Cu toţi laolaltă, şi noi, şi Alexandru Popa, şi Sanda Anghel şi ceilalţi, o să strângem ogoarele şi-o să facem funul mare, al tuturor. N'o să mai arăm cu colţii plugului, ci cu tractorul, o să avem grâu frumos ca în colhozurile sovietice. O să punem vitele la un loc şi să vezi ce prăsilă bună lm scoate. O să fie pace,, şi după munca noastră, om avea trai aşa îmbelşugat ca niciodată, frumuseţe şi belşug cum au ţăranii din URSS. Şi nu vezi cum stăm? Suntem 5 fraţi la 9 pogoane. Ce să mai împărţim? Mă însor, fac copii, ce le dau? petec între patru haturi? Nu asculta veninul chiaburilor. Corbii vor ei să ne fure ogorul, să ne ţină datori, să vină război şi să ne sugă. Du-te taică, şi înscrie-te! Şi aşa, odată, de două, de zece ori. Până la sfârşit, uite, tot s’a dus! ★ In vremea asta, în curtea Gospodăriei Colective, încropită colo sus pe uliţă, unde înainte a fost casa lui Nicolae Popescu chiaburul, era lucru in toiu. Uneltele, boii şi căruţele, încă de Sâmbătă’s aici. ...Eri, când s’a mai răcorit ziua, mijlocaşul Vasile Iordache a ieşit in curte. A înjugat boii, a umplut plosca cu vin, a suit plugul în car şi cu brad mult l-a împodobit. După el, şir lung de care a eşit în uliţă. In faţă, flăcăii şi fetele au învârtit horă, şi tot în cântece a durat, tot drumul, până la Gospodărie. ...Acum, din autocamionul greu, cu care ei, echipa muncitorilor de la schela petroliferă Berea...Muntenia”, au venit azi, utemistul Lazăr Glonţ a coborît o forjă. De lângă grajd s’au apropiat încet, cu bucurie şi curiozitate Costin Petre şi Popa Octavian, care au intrat împreună cu părinţii lor în Gospodăria Colectivă. De azi încolo, vor avea prilejul să se vadă adesea. Muncitorii dela schela Berea şi-au luat angajamentul că vor veni mereu acî, că schela lor va avea cu deosebire grijă, timp îndelungat, de Gospodăria Colectivă dela Găvănești. Dar de împrietenit, tinerii s’au împrietenit de pe acum. ★ In sala Căminului Cultural era adunare în toiu. Vasile Nica, — tatăl lui Simion — bucuros, se’ntorsese în (Continuare in pag. 3-aV MĂRŢIŞORUL• IMPERIALISTUL! — Mi l-am făcut ca Să-mi meargă bine, și când colo ...Mi . Desen de Bug, Tarii