Scânteia Tineretului, aprilie 1950 (Anul 5, nr. 303-327)
1950-04-01 / nr. 303
Proletari din toate ţările, uniţi'va! Seria Ki Anul II Nr. 303 4 PAGINI 4 LEI g^mbă^ă 1 Aprilie 19S6 Sarcini ale Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii organizatorice Plenara Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor din 23 Martie 1950, a luat in discuţie sarcinile U.T.M.-ului în domeniul muncii organizatorice şi a hotărlt o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea formelor organizatorice şi metodelor de muncă ale organizaţiei noastre. Lucrările Plenarei s-au desfăşurat în împrejurările politice ale înteţirii luptei mondiale dintre forţele păcii şi socialismului, conduse de Uniunea Sovietică şi tabăra agresorilor şi exploatatorilor imperialişti, în frunte cu cercurile conducătoare din Statele Unite. înfricoşaţi de criza economică ce se coace în ţările capitaliste, imperialiştii anglo-americani încearcă din răsputeri să deslănţuie un nou război mondial, utilizând pentru aceasta, cele mai mârşave mijloace. Pe măsură însă ce sporesc atacurile furibunde ale imperialiştilor aţâţători la război , se înmulţeşte şi se oţeleşte oastea uriaşă a partizanilor păcii din întreaga lume, care, desfăşurându-şi activitatea sub conducerea Ţării Socialismului şi a marelui Stalin, constitue o forţă capabilă să zădărnicească planurile urzite de imperialiştii anglo-americani. In Patria noastră, Republica Populară Română, poporul muncitor, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, şi cu ajutorul hotărîtor al Uniunii Sovietice, munceşte şi luptă cu avânt pentru nimicirea poziţiilor capitaliste şi clădirea orânduirii socialiste. Pline de ură împotriva regimului nostru de democraţie populară, clasele răsturnate de la putere, uneltesc prin cele mai variate mijloace pentru a redobândi „raiul pierdut”. Reacţiunea de la oraşe şi sate, care primeşte astăzi lovituri peste lovituri, nu se dă înlături de la nimic pentru a sabota mersul victorios al operei de construire a socialismului. Recenta Plenară a C.C. al P.M.R a subliniat că în aceste împrejurări sarcina centrală a oamenilor muncii din ţara noastră constă în intensificarea neîncetată a luptei pentru apărarea păcii. In aceste condiţiuni, Uniunii Tineretului Muncitor îi revine sarcina de mare răspundere de a mobiliza, sub conducerea Partidului massele largi ale tineretului, la luptă pentru apărarea păcii şi clădirea societăţii socialiste în Patria noastră. E limpede că pentru a se achita cu succes de sarcinile tot mai importante şi complexe pe care i le pune Partidul, Uniunea Tineretului Muncitor trebue să-şi perfecţioneze neîncetat formele organizatorice şi metodele de muncă, să-şi consolideze rândurile şi să dobândească o putere mobilizatorică tot mai mare. Călăuzindu-se după învăţăturile preţioase scoase din hotărîrile Plenarei a V-a a C.C. al P.M.R., din bogata experienţă organizatorică a gloriosului Comsomol şi din propria experienţă a Uniunii Tineretului Muncitor, Plenara a analizat munca organizatorică a U.T.M., hotărînd o serie de măsuri menite să îmbunătăţească munca organizatorică a organizaţiei noastre. Aceste măsuri vor fi introduse treptat şi potrivit instrucţiunilor Comitetului Central. Analizând rezultatele obţinute în urma acţiunii de reînscriere generală a membrilor în U.T.M., Plenara a constatat că efectuarea reînscrierii a dus la îmbunătăţirea compoziţiei de clasă a organizaţiei noastre, prin excluderea a numeroase elemente duşmănoase, la creşterea combativităţii şi vigilenţei revoluţionare a utemiştilor, la întărirea unităţii ideologice, politice şi de acţiune a Uniunii Tineretului Muncitor şi la realizarea unei clare evidenţe statistice a membrilor UTM. In urma reînscrierii, forţa şi prestigiul organizaţiei noastre au crescut simţitor. Ar fi însă o greşală de neiertat să ne închipuim că n’au mai rămas elemente vrăjmaşe strecurate în U.T.M. Aceşti duşmani, care încearcă prin tot felul de mijloace să spioneze şi să saboteze munca organizaţiei, trebuesc descoperiţi şi izgoniţi neîntârziat din rândurile noastre. Plenara atrage în mod deosebit atenţia asupra importanţei primirii candidaţilor în U.T.M. şi a muncii cu candidaţii. Duşmanul de clasă care nu se dă bătut, încearcă şi va încerca din răsputeri să înşele vigilenţa utemiştilor, să se strecoare în rândurile candidaţilor şi apoi în rândurile membrilor organizaţiei. Toate aceste încercări banditeşti trebuesc zdrobite în faşă. Trebue vegheat cu grije ca primirea de candidaţi să se facă individual, iar nu în bloc. Deasemeni, la primirea de candidaţi trebue vegheat cu grije pentru asigurarea unei juste compoziţii de clasă a organizaţiei. Organizaţiilor U.T.M. Ie revine ca o sarcină de seamă, îmbunătăţirea neîncetată a muncii cu candidaţii, pentru ca aceştia să-şi însuşească temeinic Statutul U.T.M., să cunoască politica Partidului nostru şi să poată deveni utemişti de nădejde, devotaţi Patriei şi cauzei construirii socialismului. Analizând formele şi metodele organizatorice actuale, Plenara a subliniat că dela Congresul de Unificare încoace, munca organizatorică s’a îmbunătăţit, fapt care a contribuit la îndeplinirea cu succes a sarcinilor încredinţate de Partid organizaţiei noastre. In acelaş timp, Plenara a scos la lumină o serie de lipsuri şi slăbiciuni în munca organizatorică, ce trebuesc înlăturate pentru ca U.T.M. să poată răspunde cu cinste noilor sarcini ce-i stau în faţă. Plenara C.C. al U.T.M. a luat măsuri pentru perfecţionarea formelor organizatorice într’o seamă de verigi principale ale muncii de organizaţie. Plenara a constatat că uneori secţiile Comitetului Central s’au transformat în organe de directivă, încălcând astfel prevederile Statutului care arată clar că secţiile au sarcina de a ajuta Comitetul Central la îndeplinirea sarcinilor sale. Plenara a subliniat că secţiile au sarcina de a controla şi ajuta la îndeplinirea hotărîrilor Comitetului Central. Ele formează aparatul C.C. Ţinând seamă de sarcinile tot mai importante ce revin Uniunii Tineretului Muncitor, Plenara a hotărît crearea unui număr de noi secţii, care să ducă la lărgirea aparatului C.C. şi la cuprinderea de către acesta, a tuturor problemelor organizaţiei. Plenara a constatat că datorită formei de organizare a secţiilor, procesul unitar al selecţionării, creşterii şi repartizării cadrelor a fost rupt în două, de selecţionare şi creştere ocupându-se secţia organizatorică, iar de repartizarea lor secţia de cadre. Acest proces al selecţionării, creşterii şi repartizării cadrelor fiind un proces unitar — care după cum ne învaţă întemeietorii Partidului de tip nou Lenin şi Stalin — nu se poate rupe în două. Plenara a hotărît contopirea acestuia într’un singur tot. Munca cu cadrele trebue să fie serios îmbunătăţită. E necesar să se pună capăt cu fermitate fluctuaţiei de cadre. Cadrele utemiste trebuesc selecţionate cu deosebită grije, în urma unui temeinic control politico-ideologic. Cadrele noastre trebuesc promovate curajos, repartizate potrivit aptitudinilor fiecăruia, ajutate să crească în muncă. Trebue intensificată fără încetare munca de ridicare a nivelului marxist-leninist al cadrelor utemiste şi al tuturor membrilor organizaţiei. Aceasta trebue să constitue o sarcină de bază a tuturor organizaţiilor U.T.M. Plenara a subliniat necesitatea întăririi controlului în muncă. Lichidând cu lipsa de control, cu controlul superficial, veghiind la aplicarea întocmai a tuturor directivelor Comitetului Central, organele de conducere ale U.T.M., vor contribui la bunul mers al muncii în organizaţiile noastre. Luând în discuţie activitatea Comitetelor Judeţene, Plenara a constatat că, în multe locuri birourile s’au substituit Comitetelor judeţene, luând deseori hotărîri de mare însemnătate care erau de competenţa Comitetelor. Pe de altă parte, birourile sunt alcătuite din totalitatea responsabililor secţiilor, confundându-se astfel cu propriul lor aparat. Plenara a subliniat cu deosebire necesitatea respectării cu sticleţe a centralismului democratic, a democraţiei interne de organizaţie. Aşa cum precizează Statutul U.T.M. Uniunea Tineretului Muncitor este organizată pe baza principiului centralismului democratic. Critica şi autocritica, metoda fundamentală pentru îmbunătăţirea muncii noastre, trebue desvoltată cu fermitate şi curaj în toate organizaţiile U.T.M. Este necesară întărirea necontenită a disciplinei utemiste Partidul ne învaţă că lipsa de disciplină provoacă o crăpătură prin care duşmanul de clasă se poate strecura şi îşi poate face jocul în rândurile noastre. Manifestările de indisciplină — efecte ale spiritului anarhic micburghez — trebuesc combătute şi sancţionate. Pentru ca principiile centralismului democratic, ale democraţei interne, să pătrundă cu tărie în toate organizaţiile noastre, este necesar să se aplice întocmai prevederile înscrise în Statutul U.T.M. Statutul U.T.M., legea de căpetenie a organizaţiei noastre, trebue studiat şi însuşit cât se poate de temeinic de către, fiecare utemist şi candidat. Plenara a hotărît unele perfecţionări ale formelor organizatorice ale Uniunii Tineretului Muncitor. Plenara a hotărît să se ia măsuri pentru aplicarea întocmai a prevederilor statutare asupra constituirii organelor de conducere locale, pe principiul teritorial. Astfel, organizaţia de Bucureşti va fi împărţită în raioane teritoriale, care vor ţine legătura direct cu organizaţiile de bază. Comitetele judeţene vor fi alese în conferinţe judeţene şi vor avea un număr de secţii conform necesităţilor. Comitetele de plasă (raion sătesc) vor fi alese în conferinţe de plasă (raion sătesc). Pentru o mai bună desfăşurare a muncii în oraşele reşedinţă de judeţ sau plasă, vor putea lua fiinţă Comitete orăşeneşti, care vor fi conduse de Comitetul judeţean, iar oraşele mari vor fi împărţite pe raioane teritoriale. Deasemeni, în centrele urbane nereşedinţă de plasă (cum ar fi oraşul Sinaia de pildă) vor fi creiate Comitete locale, care vor activa sub conducerea directă a Comitetelor de plasă (raion sătesc). Plenara a subliniat necesitatea de a se acorda mai multă atenţie şi mai mult sprijin organizaţiilor de bază, verigile principale care leagă organizaţia noastră revoluţionară de massele largi ale tineretului. Conform Statutului, organizaţia de bază se crează în întreprinderi, instituţii, şcoli, S.M.T., Gospodării Agricole de Stat, Gospodării Agricole Colective, etc, pe principiul locului de muncă. In cartiere şi comune rurale se crează organizaţii de bază teritoriale. In întreprinderile care cuprind peste 200 utemişti şi candidaţi se pot înfiinţa organizaţii de atelier, care însă, nu vor putea primi sau exclude membri, dreptul acesta revenind numai organizaţiei de bază. Acolo unde numărul utemiştilor şi candidaţilor trece de 300, se vor constitui comitete de organizaţie U.T.M., care nu vor avea Birouri, şi vor conduce efectiv întreaga muncă. Ţinând seama de faptul că în unele locuri împărţirea pe grupe s’a făcut mecanic, Plenara a precizat că se vor constitui grupe numai în acele organizaţii de bază unde există condiţiunile necesare. (subunităţi importante de producţie, clase în şcoli, grupe de studenţi în facultăți) Pentru a asigura conducerea (Continuare în pag. IV-a) Să folosim cât mai bine timpu! nostru liber! * Cât de folositoare sunt orele, libere petrecute in sălile spaţioase ale bibliotecilor, cercetând comorile nepreţuite ale cărţilor ! Aci, studiind cu atenţie învăţătura marxist-leninistă, cercetând planurile construcţiilor, urmărind hărţile atlasurilor, cunoscând eroii cărţilor minunate, noi ne făurim visurile noastre îndrăzneţe, ne pregătim pentru a fi constructori pricepuţi, înarmaţi cu ştiinţa şi cultura cea mai înaintată, capabili de a înălţa viitorul strălucit al socialismului îrn ţara noastră. Şedinţa Biroului Executiv al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Biroul Executiv al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R., a ţinut o şedinţă în ziua de joi 30 Martie. Biroul Executiv a ascultat dările de seamă prezentate de maestrul MIHAIL SADOVEANU, FLORICA MEZINCESCU şi CONSTANTIN LEPADATU, membri ai delegaţiei Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. la Sesiunea dela Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Maestrul MIHAIL SADOVEANU a arătat modul cum s’a desfășurat Sesiunea dela Stockholm a Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, vorbind apoi despre rezultatele luptei partizanilor păcii din întreaga lume, expuse în cuvântul de deschidere al lui Jolliot Curie. Maestrul Mihai Sadoveanu a vorbit în continuare despre Apelurile adoptate la sfârșitul desbaterilor. Primul Apel cere ca arma atomică să se Interzisă, iar acel guvern care ar utiliza primul arma atomică să fie considerat criminal de război. Al doilea Apel propune convocarea celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, care urmează să aibă loc în Italia in al IV-lea trimestru al anului 1950. In încheiere, maestrul Mihail Sadoveanu a arătat că Sesiunea de la Stockholm a demonstrat creșterea puternică a mișcării partizanilor păcii în întreaga lume, Tov. FLORICA MEZINCESCU a făcut o expunere asupra raportului de activitate a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, prezentat la Sesiunea de la Stockholm de către secretarul general al Comitetului Jean Lafitte. Tov. Florica Mezincescu a arătat apoi că delegaţia R. P. R. a participat la desbateri prin cuvântul maestrului Mihail Sadoveanu, care a subliniat că poporul nostru luptă hotărît pentru apărarea păcii, construind socialismul şi întărind astfel Patria noastră, factor activ in frontul luptei pentru pace. Tov. C. LEPĂDATU s’a ocupat de raportul ţinut de Louis Saillant, vicepreşedinte al Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Păcii şi secretar general al F. S. M. Din acest raport a reieşit rolul deosebit de important al clasei muncitoare în lupta pentru pace şi faptul că lupta partizanilor păcii a luat. Intr’o serie întreagă de ţări, forma unor acţiuni concrete şi combative, că in general forţa lagărului păcii. In frunte cu Uniunea Sovietică, a crescut considerabil. Din dările de seamă prezentate a reieşit că cele 17.024 Comitete de luptă pentru pace din R. P. R., care cuprind în total 237.705 membri, vor avea de dus o muncă permanentă pentru a mobiliza toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră la lupta hotărîtă pentru apărarea păcii. Pentru Duminică 2 Aprilie, a fost convocată o şedinţă plenară a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres). La Helsinki va avea loc Sesiunea Comitetul Executiv F.D.I.F. Intre ■ 17 şi 20 Aprilie va avea loc la Helsinki (Finlanda) sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F., cu următoarea ordine de zi: 1. — Darea de seamă asupra activităţii organizaţiilor, naţionale ale FDIF în vederea lărgirii acţiunilor noastre în favoarea păcii. 2. — Bilanţul Conferinţei Femeilor din Asia şi realizarea hotărîrilor sale. Acest raport va fi prezentat de către Federaţia Democratică a Femeilor din China. 3. — Bilanţul zilei de 8 Martie Şi participarea femeilor la pregătirea zilei de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii. 4. — Pregătirea Zilei internaţionale a Copilului şi a Conferinţei Internaţionale pentru ocrotirea copilului. (Agerpres) Cu ajutorul Uniunii Sovietice Vom construi noi tipuri de tractoare BRAȘOV. — (Prin telefon de la corespondentul nostru C. Vasiliu). La uzinele Sovromtractor-Brașov, a fost de curând montat primul tractor de tip „I.A.R. 24 K“, care va face în curând prima probă pe ogoare. Acest nou tractor este alcătuit din şasiul tractorului I.A.R. 23 şi motorul sovietic de tractor K. D. 35. Fabricaţia în serie a tractorului I.A.R. 24 K. va începe încă în cursul acestui an, noul model luând locul tractorului LA.R.23, care se fabrică în prezent. In acelaş timp, în uzină sunt în curs lucrările necesare introducerii fabricaţiei în serie a unui nou tip de tractor, puternic, cu şenile, care se va executa complect după modelul tractoarelor sovietice K.D. 35. In momentul de faţă tehnicienii uzinei, cu ajutorul de preţ al specialiştilor sovietici, încep să studieze cele 10 tractoare sovietice pe care uzina le-a primit în acest scop. S-au mai primit din Uniunea Sovietică, deasemeni, desenele pieselor acestui tractor, iar pe baza lor tehnicienii desenatori lucrează schiţele necesare. In secţia modelărie, în curând vor începe să fie produse modelele pentru motorul K.D. 35. Pentru a răspunde nouilor sarcini pe care le va avea odată cu intrarea în fabricaţie a tractoarelor I.A.R. 24 K. şi K.D. 35, uzina „Sovromtractor“ îşi măreşte capacitatea de producţie. In momentul de faţă se construesc o oţelărie, o forjă şi o stațiune de compresoare şi se pregătește mărirea turnătoriei de fontă pentru a se trece la sistemul de turnare pe bandă. Se fabrică în ţară fontă sintetică După o muncă de circa 4 luni, un colectiv de tehnicieni şi muncitori de la uzinele „Ilie Pintilie“ din Plopeni- Prahova, au reuşit ca la data de 21 martie să toarne prima şarjă de 6000 kg. fontă sintetică, în întregime în cabilou. Noua fontă sintetică are calităţi superioare tuturor fontelor normale cunoscute în prezent, deoarece prezintă caracteristici tehnice similare cu ale fontelor speciale (fabricate cu crom şi nichel) Rezistenţa la tracţiune a nouii fonte este de circa 35 kg. pe milimetru pătrat, este foarte omogenă şi are o granulaţie fină. Deasemeni se poate turna în cochilă, obţinându-se o fontă uşor prelucrabilă, chiar în secţiuni foarte subţiri. Fonta sintetică prezintă calităţi comune cu ale oţelului, deoarece se căleşte in secţiune crescându-şi totodată mult duritatea Ca structură micrografică este o fontă foarte aptă pentru o uşoară maleabilizare. Deoarece această fontă se prepară exclusiv din fier vechi, preţul de cost faţă de fontele obişnuite este redus cu 60—65%, un kilogram revenind la preţul de 6,50 Iei cu regia topirii. Fonta sintetică preparată în cubilou poate fi întrebuinţată cu succes la confecţionarea pieselor mecanice de mare ca: roţi dinţate, corpuri poansoane matriţe, etc., şi în foarte multe cazuri tonate până în prezent^^^HPzi. Del^^^Krtie şi până la 27 Rîartie, s’au din această fontă piese mec^^HFic diverse dimensiuni și gro^^Vitalizănd un număr de 20.000 kg^^M le au dat dovadă de cancprezentând măcar 9 de porozitate inerente ion-Brmale. 9H^Brr/Ang. colectivul turnătoriei ^Puă cu succes fabricarea pieselor H^Bontă sintetică. (Agerpres). TELEGRAMA TRIMISĂ PROF. FREDERIC JOLIOT CURIE DE CĂTRE ACADEMIA R. P. R. Prof. FREDERIC JOLIOT CURIE Oamenii de ştiinţă din Republica Populară Română încadraţi in marele front organizat al păcii condus de Uniunea Sovietică, vă trimit prin Prezidiul Academiei Republicii Populare Române, iubite coleg, călduroase felicitări, cu prilejul celei de a 50-a aniversări. Suntem mândri că Dvs. mare savant şi luptător pentru pace vă număraţi printre membrii Academiei noastre şi vă urăm ani mulţi de muncă şi activitate bogată in slujba marilor idealuri ale omenirii, pacea şi progresul . Preşedintele Academiei Republicii Populare Române A cad e m ician profesor TRAIAN SAVULESCU Paris „Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, dispreţuim decoraţiile iudei Tito duşmanul poporului nostru şi al idealurilor noastre de progres“ Scrisoarea adresată Ministrului Afacerilor Externe al R.P.R. din partea unor deţinători de ordine şi descreţii iugoslave Ministerul Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave, următoarea scrisoare: , TOVARĂŞĂ MINISTRU. Subsemnaţii, deţinători ai unor ordine iugoslave, din perioada când Iuda Tito îşi mai ascundea încă faţa adevărată de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor americani şi englezi, ne adresăm dumneavoastră, cu rugămintea de a înapoia guvernului naţionalist şi trădător din Belgrad aceste ordine. Servind interesele imperialiştilor americani şi englezi, Tito şi clica lui nu se mulţumesc să restaureze capitalismul în Iugoslavia şi să asasineze pe cei mai buni fii ai clasei muncitoare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţională şi la trimiterea de agenţi provocatori, sabotori şi diversionişti pe teritoriul ţărilor de democraţie populară. In zelul lor slugarnic faţă de imperialişti ei nu se dau în lături de la cele mai murdare calomnii antisovietice. Nici o crimă nu li se pare prea josnică dacă ea foloseşte stăpânilor lor, incendiatorii imperialişti ai războiului. Marşalizarea Iugoslaviei, teroarea deslănţuită împotriva luptătorilor credincioşi internaţionalismului proletar, ajutorul dat regimului monarho-fascist din Grecia şi provocările împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, au scos la iveală faţa hâdă a acestor naţionalişti turbaţi, elevi ai lui Hitler şi Mussolini, tocmiţi de magnaţii imperialişti pentru ruşinoasa misiune de a submina pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Balcani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi Intelectualitatea progresistă de pretutindeni văd cu claritate firele care leagă crimele fasciste ale bandei lui Tito de interesele războinice antisovietice şi retrograde ale imperialiştilor. Acţiunile de spionaj şi provocare al căror centru este Belgradul şi care au fost demascate, ne-au dovedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turbată pe atât de zadarnică a titoiştilor de a se opune prin toate mijloacele construirii socialismului în ţara noastră ca şi în toate ţările de democraţie populară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialismului conduse de Uniunea Sovietică Ştim că şi în Iugoslavia, cu toată teroarea, oamenii muncii se ridică tot mai dârz împotriva călăilor fascişti, care au acaparat puterea şi târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păstrăm convingerea nestrămutată că şi popoarele iugoslave vor reuşi să scuture jugul imperialiştilor întărind şi mai mult lagărul păcii, ale cărui forţe cresc năvalnic în întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, ţara măreaţă unde se construeşte comunismul, ca luptători pentru construirea socialismului în Patria noastră dragă, Republica Populară Română, dispreţuim decoraţiile Iudei Tito, duşmanul poporului nostru şi al idealurilor noastre de progres. Inapoind aceste decoraţii guvernului din Belgrad, vă rugăm, tovarăşă Ministru, să primiţi încredinţarea neclintitului nostru devotament şi asigurarea că vom pune toate puterile noastre în slujba socialismului şi a păcii. TRAIAN SAVULESCU MATEI SOCOR ANTON ALEXANDRESCU GHEORGHE APOSTOL D. POMPEIU PROF. DR. ST. NICOLAU SORIN TOMA PROF. DR. N. GH LUPU D. PETRESCU G-RAL MIHAIL FLORESCU COL. ADORIAN GHEORGHE COL.MINEA STAN CRISTINA LUCA N. MORARU M. CRUCEANU I. PECHER BORISLAV POPOVICH GIORICE MORINCO LATICI SVETOZAR GUHCIH IVON LASAR NIKOLIN BOJA STANOEVICI. ALEGERI titp. - Ei băeţi cum merge votarea? ,JBÂETS8’!'s Strună, încă un minut şi veţi putea arăta lumii întregi ce popular sunteţi! Desen de BUGE TARU